719 matches
-
de la care natura umană orientată spre schimb, piața liberă și proprietate se poate manifesta în voie. Centrate în jurul unei imagini de tipul tabula rasa, istoria personală, comunitară, regională sau socială nu are nici o influență pentru că principiile economiei de piață sunt instinctuale, presociale și anistorice. Promovată de „experții” occidentali, precum și de susținătorii terapiei de șoc (cu putere de influență scăzută în România anilor ’90, dar cu vizibilitate mare în mass-media și câmpul intelectual public), aceștia nu au luat în considerare faptul că
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trecerea la acte de agresivitate. Alcoolismul se bucură de o relativă toleranță În societatea contemporană, multe acțiuni fiind considerate de anturaj „scuzabile”. O caracteristică a agresivității din tulburările afective bipolare este furorul maniacal, cu agitație psihomotorie extremă, hiperexcitație continuă, dezinhibiție instinctuală și comportament imprudent. Tulburările depresive reprezintă un model clasic de amestec de auto și heteroagresivitate (suicidul altruist al pacientului depresiv), În care vinovăția pentru trecutul, prezentul și viitorul său și al celorlalți are repercusiuni asupra Întregului comportament. La copil și
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
sau personal - al lor personal sau al rudelor prin cheltuieli exagerate , dezordonate , risipirea valorilor materiale. Aceste manifestări pot fi uneori simptom -semnal imediat Înaintea debutului clinic manifest al fazei maniacale sau evolutiv ca urmare a unui comportament dezinhibatdezinhibiții pulsionale și instinctuale , expansiv. Pentru pacienții cu tulburare afectivă suicidul reprezintă un alt aspect important În cadrul manifestărilor agresive (autoagresivitate), atât pentru cei cu tulburare unipolară , cât și pentru cei cu tulburare bipolară. Factorii predictivi ai riscului suicidar În tulburarea bipolară nu au fost
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
În fața frustrării subiectul poate reacționa prin agresivitate și, dacă aceasta la rândul ei este blocată În exprimare, apar conduite de autoagresiune. Deoarece prin diversitatea formelor de manifestare a agresivității nu se poate explica un model comportamental uman numai prin teoriile instinctuale, cele socio-genetice (L. Bercowitz, K. Horney și R. Goldenson) consideră agresivitatea ca rezultat al Învățării În decursul propriei existențe. Studiile asupra agresivității În epilepsie au demonstrat importanța netă a unor structuri cu implicație atât În mecanismele de criză, cât și
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
constructivă, agresivitatea normală care ar stimula evoluția și progresul (Irenaeus EiblEibesfeldt, Arno Plack, Ashley Montagu, Konrad Lorenz ș.a.). Există mai multe ipoteze a originii agresivității: biologică (neurobiologică - Bernard, Trouve, Soulariac, Kourilsky; endocrină - J.G.Vandenberg, F.H. Bronson, C. Desjardins, K.E. Moyer; instinctuală - Freud, Adler, M.Klein, K. Abraham; și teoria agresiunii ca rezultat a frustrării - W. Reich, W. Scott, Dollard, E.Miller), etologică - Laborit, K. Lorenz; și socio-genetică - L. Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
acesta prezintă în mod sistematic insuccese școlare ; Dificultăți de realizare a activităților de analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare, cu conținut semantic și simbolic; Dificultăți de comunicare și stabilire a unor relații interpersonale datorate unei imaturități social afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; Integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
structură unitară, generalizatoare. În esența comportamentală victimală se constată încercarea victimei de a anticipa rezultatul acțiunii agresionale a infractorului. Inconștientul victimal. Fixat în ereditate, inconștientul comportamental stabilește forma concretă de asimilare și de integrare a individului în mediul social. Relația instinctuală programată ereditar nu va putea fi prevăzută de individ și nu va reprezenta un comportament individual constant de natură asociativ previzibilă. În relația cu agresorul conduita victimei este dată de structura conștient-inconștient. Voința victimei în răspunsul la agresiune poate fi
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
jos în sus: 1) Sectorul somatic, corporal, reprezentat prin următoarele niveluri: a) nivelul visceral; b) nivelul endocrin; c) nivelul neurovegetativ. 2) Sectorul vieții psihice este reprezentat prin următoarele niveluri sau instanțe structurale, de jos în sus: a) nivelul sau instanța instinctuală; b) nivelul afectiv; c) nivelul conativ (activitate, voință); d) nivelul cognitiv instrumental-simbolic (gândire, expresie, memorie); e) nivelul integrativ-sintetic (funcția realului, orientare și atenție, conștiința vigilă, somnul). Toate instanțele vieții psihice, care constituie sectorul psihologic al personalității, derivă unele din altele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
von Monakow fenomenul de diaskisis. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic în schema de mai jos: fig. pg. ms. 136 INTEGRARE la nivel complex și voluntar de la simplu și automat Nivel integrativ Nivel instrumental Nivel conativ Sectorul psihic Nivel afectiv Nivel instinctual Nivel vegetativ Sectorul somatic Nivel endocrin Nivel visceral Sistemul personalității DEZINTEGRARE H. Jackson afirmă că „bolile sistemului nervos trebuie considerate ca regresiuni sau disoluții” ale organizării funcționale a sistemului personalității. Pentru J. Delay „orice boală este o revoluție care decapitează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sine etc., specifice adolescenței. Acestei perioade de vârstă, caracterizată prin criza de dezvoltare psiho-biologică, îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: dificultăți de adaptare și comunicare, stări complexuale, tulburări de comportament, bufee delirante sau delirant-halucinatorii de tip discordant, tulburări instinctuale de factură deviantă, anorexia mintală la fete etc. Este o perioadă deosebit de sensibilă prin vulnerabilitatea ei extrem de mare. c) Grupa de vârstă cuprinsă între 21...30 ani prezintă următoarele caracteristici: stabilizarea personalității și a conduitelor, interese psiho-biologice și psiho-sociale legate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În mod egal însă, visele, dincolo de conținutul lor „psihotraumatizant” pot avea și o „funcție compensatorie”, visul sau scenele onirice contribuind la „compensarea” stărilor conflictuale anterioare, a frustrărilor și tulburărilor nevrotice ale bolnavilor respectivi. 14. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR PSIHICE II Tulburările vieții instinctuale Aspecte psihologice generale Se consideră instinctele ca fiind factorii ce determină apariția și orientarea (vectorizarea) comportamentului, aceasta având un rol hotărâtor în procesul de supraviețuire al speciei. Mc Dougall vorbește despre „forța hormică” și, asemenea lui C. von Manakow, pune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instinctele ca fiind factorii ce determină apariția și orientarea (vectorizarea) comportamentului, aceasta având un rol hotărâtor în procesul de supraviețuire al speciei. Mc Dougall vorbește despre „forța hormică” și, asemenea lui C. von Manakow, pune în primul plan importanța pulsiunilor instinctuale, identificându-le cu „elanul vital” bergsonian. S. Freud denumește pulsiunile instinctuale „libido”. Pentru Cl. Bernard, toate manifestările vitale au ca scop menținerea constantă a „mediului intern”. W.B. Cannon desemnează cu termenul de „homeostazie” această tendință generală de restabilire a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceasta având un rol hotărâtor în procesul de supraviețuire al speciei. Mc Dougall vorbește despre „forța hormică” și, asemenea lui C. von Manakow, pune în primul plan importanța pulsiunilor instinctuale, identificându-le cu „elanul vital” bergsonian. S. Freud denumește pulsiunile instinctuale „libido”. Pentru Cl. Bernard, toate manifestările vitale au ca scop menținerea constantă a „mediului intern”. W.B. Cannon desemnează cu termenul de „homeostazie” această tendință generală de restabilire a echilibrului intern tulburat, afirmând că orice ființă vie este un organism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispune de capacitatea de a-și compensa tulburarea echilibrului său intern prin neutralizarea factorilor perturbanți. Instinctele sau trebuințele sunt activități ale organismului îndreptate spre satisfacerea nevoilor acestuia în vederea menținerii și dezvoltării vieții individuale. Ele se caracterizează prin următoarele: a) trebuința instinctuală are întotdeauna un obiect; b) fiecare trebuință capătă un conținut concret în funcție de condițiile și felul în care este satisfăcut; c) una și aceeași trebuință are tendința de a se repeta; d) dezvoltarea trebuințelor se realizează prin schimbarea sferei de obiecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupului. El este acea „tendință ego-altruistă care rezumă în ea combinarea instinctelor de conservare individuală, de reproducere specifică și de solidaritate gregară, unite pentru a asigura, în cadrul speciei și în timp, opera de continuitate a vieții” (E. Dupré). Tulburările vieții instinctuale Psihopatologia cuprinde o gamă variată și complexă de tulburări ale instinctelor. Ele pot fi, în general, de trei categorii: 1) Tulburări în exces a manifestărilor instinctuale, a nevoilor sau trebuințelor fundamentale ale individului. Cele mai frecvente sunt nevoia exagerată de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cadrul speciei și în timp, opera de continuitate a vieții” (E. Dupré). Tulburările vieții instinctuale Psihopatologia cuprinde o gamă variată și complexă de tulburări ale instinctelor. Ele pot fi, în general, de trei categorii: 1) Tulburări în exces a manifestărilor instinctuale, a nevoilor sau trebuințelor fundamentale ale individului. Cele mai frecvente sunt nevoia exagerată de aport și ingestia alimentară (polifagia sau bulimia) și consumul exagerat, excesiv de lichide (potomania); 2) Tulburări în minus, sau diminuarea satisfacerii nevoilor instinctuale ale individului; se manifestă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în exces a manifestărilor instinctuale, a nevoilor sau trebuințelor fundamentale ale individului. Cele mai frecvente sunt nevoia exagerată de aport și ingestia alimentară (polifagia sau bulimia) și consumul exagerat, excesiv de lichide (potomania); 2) Tulburări în minus, sau diminuarea satisfacerii nevoilor instinctuale ale individului; se manifestă, în mod predilect, tot în sfera aportului de alimente sau de lichide și este reprezentat prin refuzul parțial sau total de a se alimenta (anorexia) sau de a consuma lichide (sitiofofia); 3) Cea de-a treia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
largă de manifestări din care vom menționa: nimfomania și satiriasisul, exhibiționismul și fetișismul, sadismul și masochismul, homosexualitatea feminină (lesbianismul) și masculină (pederastia), bestialitatea șl necrofilia, gerontofilia și pedofilia etc. Se poate observa din cele de mai sus că tulburările vieții instinctuale reprezintă un domeniu extrem de larg și de o nuanțare complexă a sferei psihopatologiei. Aceste tulburări sunt întâlnite destul de frecvent și ele însoțesc multe afecțiuni psihiatrice. Un loc predilect îl ocupă prezența tulburărilor instinctuale în sfera psihopatiilor, la oligofreni și demenți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele de mai sus că tulburările vieții instinctuale reprezintă un domeniu extrem de larg și de o nuanțare complexă a sferei psihopatologiei. Aceste tulburări sunt întâlnite destul de frecvent și ele însoțesc multe afecțiuni psihiatrice. Un loc predilect îl ocupă prezența tulburărilor instinctuale în sfera psihopatiilor, la oligofreni și demenți. Tulburările de comportament alimentar În această clasă de tulburări care privesc trebuințele alimentare sunt incluse anorexia mintală și bulimia nervoasă. Prima se caracterizează prin refuzul de a avea o greutate corporală minimă necesară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de sine. Tabloul psihopatologic este consecința unor frustrări, carențe emoționale, situații conflictuale interiorizate care se „descarcă” prin aportul alimentar exagerat. Tulburările psihosexuale Această categorie ocupă un loc aparte în sfera psihopatologiei, motiv pentru care le tratăm separat de tulburările vieții instinctuale. Tulburările psihosexuale sunt date, dincolo de devianțele și manifestările patologice instinctuale, de normele morale, religioase și de sistemele de interdicție - reprimare ale acestor manifestări, specifice fiecărui model socio-cultural. În sensul acesta societatea „decupează” din cadrul formelor de comportament sexual, acele „aspecte” considerate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situații conflictuale interiorizate care se „descarcă” prin aportul alimentar exagerat. Tulburările psihosexuale Această categorie ocupă un loc aparte în sfera psihopatologiei, motiv pentru care le tratăm separat de tulburările vieții instinctuale. Tulburările psihosexuale sunt date, dincolo de devianțele și manifestările patologice instinctuale, de normele morale, religioase și de sistemele de interdicție - reprimare ale acestor manifestări, specifice fiecărui model socio-cultural. În sensul acesta societatea „decupează” din cadrul formelor de comportament sexual, acele „aspecte” considerate de ea ca fiind „negative” în raport cu sistemul de valori moral-religioase
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
parafilii); e) tulburări de identitate sexuală (homosexualitate, transexualismul). R. von Kraft-Ebbing, descrie următoarele grupe de tulburări psihosexuale: a) stări paradoxale, în care sunt incluse emoții sexuale în afara perioadelor normale ale acestor tipuri de manifestări; b) anestezii sau stări de „absență instinctuală” cu indiferentism psihosexual; c) hiperstezie sau exagerarea instinctului sexual (nimfomanie și satiriasis); d) parestezii sau perversiuni ale instinctului sexual în care sunt incluse următoarele forme de manifestare: - pervertirea scopului acțiunii (masochism, sadism, fetișism, exhibiționism); - pervertirea obiectului plăcerii (homosexualitatea, pedofilia, gerontofilia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
violența este o formă de conduită agresivă „învățată” prin adoptarea unor „anti-modele” de comportament de tip deviant sau sociopatic. Ea are un caracter distructiv, antisocial, prezentând prin aceasta un mare grad de periculozitate. Este legată de tulburările de activitate, voință, instinctuale, fiind prezentă în multe afecțiuni psihice. Tulburările afective Aspecte psihologice generale Afectivitatea reprezintă ansamblul de reacții psihice ale individului în fața unor situații ocazionate ale vieții, fie datorită unor contacte cu lumea externă, fie datorită unor modificări interne ale persoanei. Ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
problemele de „inadaptare” sau cele de „dezadaptare” care dobândesc o importanță primordială. Comportamentul mai poate fi înțeles ca o modalitate de conduită, în sensul de atitudine a unui subiect cu privire la obligațiile sale morale. La copil comportamentul este expresia manifestărilor sale instinctuale care pot fi influențate prin măsuri represive de educație. Cu timpul însă, viața afectivă va domina personalitatea, depășind importanța instinctelor. Tulburările de comportament implică un dezechilibru constituțional, pierderea contactului cu realitatea, slăbirea judecății și a autocriticii. Manifestările tulburărilor de comportament
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comportament implică un dezechilibru constituțional, pierderea contactului cu realitatea, slăbirea judecății și a autocriticii. Manifestările tulburărilor de comportament sunt multiple și ele variază în raport cu vârsta: a) La copil ele sunt legate de întârzierea dezvoltării intelectuale, arierațiile afective, tulburările caracteriale, perversități instinctuale (turbulență, răutate, inafectivitate, opoziție, agresivitate). b) La adolescenți, tulburările de comportament traduc o stare de dezechilibru constituțional care poate fi semnul unui debut al disociației schizofrenice (variații ale dispoziției afective, lene, tendință la izolare etc.). c) La adulți, tulburările de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]