269 matches
-
și un concept populist de sferă publică, care ar presupune recunoașterea unei sfere publice fragmentate, accesibilă într-un mod specific diferitelor segmente de public. În aceste condiții e necesară formularea angajată a unui tip de critică a acestei forme de instituționalism corporativ globalizat, pe baza unei înțelegeri radical diferite a sferei publice și a structurii spațiilor publice. Încă de la punerea ei în discuție, într-o primă fază în 1970 și într-o a doua fază în 1990, critica instituțională s-a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
choice (alegere rațională), fără a recurge la presupunerile critice ale lui Burley și Mattli despre ignoranța guvernelor și puterea înnăscută a "Legii" ambele din ce în ce mai greu de susținut odată cu creșterea vizibilității și a politizării dreptului european începând cu anii 1980. Noul instituționalism Karen Alter (1998) se întreabă până la ce punct poate Curtea Europeană de Justiție, un tribunal internațional, să ia hotărâri impotriva intereselor statelor membre ale Uniunii Europene. Experți juridici și neofuncționaliști au afirmat că CEJ posedă o autonomie considerabilă în virtutea separării
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
realizării unei activități educative eficiente; c. gândirea pedagogică sociocentristă, specifică primelor decenii ale secolului XX, impunea la rândul ei un scenariu didactic-educativ fondat exclusiv pe teza ,,socializării metodice a tinerei generații”. O asemenea tendință, întreținută de ideologii diferite (cogestiunea, autogestiunea, instituționalismul, determinismul economic sau politic etc.), înțelege să fondeze pedagogia pe viața socială a elevilor; d. gândirea pedagogică tehnocentristă, specifică celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, valorifică progresele înregistrate în domeniul științelor socio-umane, în psihologia cognitivă, în teoria informației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
echilibrată a sferei de cuprindere a studiului comparativ al guvernării, care are în vedere atât importanța instituțiilor, cât și felul în care ele sunt modelate prin comportamentul oamenilor din cadrul lor. Această perspectivă mai echilibrată a prins contur în ideea noului instituționalism, care s-a dezvoltat începând cu a doua jumătate a anilor '80 (March și Olsen, 1984: 734-49; 1989). O astfel de analiză combinată este esențială. Pe de altă parte, analiza guvernării nu trebuie să se preocupe exclusiv (și nici măcar în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a marcat perioada de după 1950, poate fi examinat mai pe larg la Mayer, op.cit. (1972: 67-81) și M. Landau, Political Theory and Political Science (1979: 43-71); vezi și P. Evans et al., ed., Bringing the State Back In (1985). "Noul instituționalism" a fost prezentat în special de J.G. March și J.P. Olsen, "The new institutionalism" în revista American Political Science Review (1984: 734-49) și în volumul următor al acestor autori, Rediscovering Institutions (1989). Capitolul 2 Sisteme politice și rolul instituțiilor Introducere
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dar sistemul politic nu ar putea opera fără instituții sau grupuri care să accelereze drastic procesul prin care sunt alocate valorile. Nu trebuie astfel să subestimăm sau să înlăturăm instituțiile sau grupurile în contextul sistemului politic. În anii '80, "noul instituționalism" a subliniat rolul jucat de instituții, contribuind într-adevăr la o analiză mai realistă a sistemului politic, după o perioadă în timpul căreia "abordarea instituțională" ajunsese să fie privită ca nesatisfăcătoare. Unii au fost tentați să meargă până într-acolo încât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ar putea explica prin temerea ultimelor două față de consolidarea hegemoniei americane în sistem o explicație așadar structurală, a cărei sursă se află la al treilea nivel de analiză. În sfârșit, variabila instituționalizarea sistemului internațional este considerată (în special de către adepții instituționalismului neoliberal) ca exercitând un impact major asupra relațiilor internaționale. Opus neorealiștilor, care consideră că statele rămân principalii actori ai sistemului, iar instituțiile ar fi cel mult o variabilă dependentă, o expresie a intereselor statelor, autorii aparținând acestui curent atribuie o
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
evenimentele sistemice și comportamentul politic extern al unor state individuale. Versiunea realistă structurală (neorealismul) operează strict la nivelul sistemic, considerând că structura anarhică a sistemului constrânge statele la aplicarea principiului autoajutorării și la formarea de balanțe de putere. Opus neorealismului, instituționalismul neoliberal operează tot la nivel sistemic, însă își orientează observația nu doar asupra statelor, ci și (sau poate mai ales) asupra instituțiilor internaționale ca variabilă independentă modelând comportamentele statelor, indiferent de puterea lor, și relațiile internaționale în general. În afara celor
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
formal de formulare de politici la nivel UE. Principalii actori sunt Consiliul de Miniștri și COREPER, iar raționalitatea din spatele acestor decizii este politică sau administrativă, cea politică fiind dominantă. Deciziile luate la acest nivel sunt explicate cel mai bine prin intermediul instituționalismului. Conform analizei instituționale, rezultatele procesului politic sunt determinate de alegerile făcute de actori, În condițiile unor constrângeri instituționale din cauza cărora unele alegeri sunt nefezabile. În contextul procesului decizional european, analiza instituțională se axează pe efectul pe care Îl au instituțiile
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
programe și politici la nivel mondial, rețelele de advocacy, mișcările transnaționale etc.? Modalitățile de transfer de politici, de bune practici, de modele instituționale se pot face numai prin intermediul instituțiilor internaționale interguvernamentale tradiționale? Bazându-mă, În această lucrare, pe teoriile noului instituționalism, conceptul de instituție internațională este lărgit, cuprinzând nu numai organizațiile internaționale tradiționale (precum Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare În Europa, Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite), dar și alte tipuri de actori instituționali la nivel internațional (precum organizațiile internaționale non-guvernamentale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Scott. Privitor la științele economice, sunt prezentate pe scurt concepțiile a trei economiști instituționali influenți: Thorstein Veblen, John Commons și Westley Mitchell, a căror gândire apare ca o reacție la principiile simplificatoare ale neoclasicismul în economie. În științele politice, începuturile instituționalismului se află sub semnul analizelor din sfera dreptului constituțional și a filosofiei morale. În sociologie, concepțiile instituționale de început beneficiază de un spațiu de prezentare ceva mai generos, fiind construite patru grupări teroretice: a) H.Spencer și W.G. Sumner
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
științe politice și sociologie) fundamentele teoriei neoinstituționale. În economie sunt trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
volum, este deosebit de actual și de complet, trimițând pe oricine este interesat și suficient avizat la o mare varietate de studii și cercetări reprezentative. Sunt oferite chiar noi posibilități și direcții posibile de cercetare, pornind în special de la paradigmele noului instituționalism în sociologie. Consider că această lucrare constituie pentru cercetărorul interesat de relația dintre instituții și organizații un ghid și un instrument util, în principal sub aspectul unei excelente sistematizări, completate de o prezentare sintetică a unui mare număr de studii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
recunoașterii potențialului ideilor și interacțiunilor transnaționale. Raționalismul se distinge în acea perioadă prin importanța acordată instituțiilor internaționale, valorilor, normelor și regulilor, al căror rol în formarea, păstrarea și schimbarea societății internaționale constituie preocuparea primordială a tuturor autorilor acestui curent. Ulterior, instituționalismul neoliberal, ca un curent de gândire predominant american, va regăsi o parte dintre aceste idei și interese de cercetare, adoptând însă un traseu diferit de interogare și cercetare, fără a putea valorifica tradiția Școlii engleze, pe care nu a (re
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
de Filosofie - Centrul de Filosofie Aplicată) 10. Guvernanță și subiectivitate: abordări fenomenologice 11. Etica consumului: între piață și reglementare statală Facultatea de Studii Europene 12. Tranziții politice comparate în Europa de Est și în Africa francofonă 13. Teorii ale relațiilor internaționale - constructivism, instituționalism, teorii alternative 14. Teorii și ideologii politice 15. Populism, extremism, naționalism, radicalism 16. Dinamica sistemelor politice contemporane 17. Teoria discursului aplicată în științe politice Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (Departamentul de Finanțe) Finanțe - Asigurări 18. Aplicabilitatea derivatelor meteo
ORDIN nr. 3.712 din 13 mai 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
de Filosofie - Centrul de Filosofie Aplicată) 10. Guvernanță și subiectivitate: abordări fenomenologice 11. Etica consumului: între piață și reglementare statală Facultatea de Studii Europene 12. Tranziții politice comparate în Europa de Est și în Africa francofonă 13. Teorii ale relațiilor internaționale - constructivism, instituționalism, teorii alternative 14. Teorii și ideologii politice 15. Populism, extremism, naționalism, radicalism 16. Dinamica sistemelor politice contemporane 17. Teoria discursului aplicată în științe politice Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (Departamentul de Finanțe) Finanțe - Asigurări 18. Aplicabilitatea derivatelor meteo
ORDIN nr. 2.074 din 19 aprilie 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
existente în comunitate sau societate și însușite de indivizi. Orice discuție despre instituții trebuie să aibă în vedere problema libertății. De ce avem nevoie de constrângeri instituționale? este una din întrebările la care trebuie să răspundă o teorie a instituțiilor. Noul instituționalism are în vedere comportamentul uman și influența pe care o au instituțiile asupra acestuia, dar și asupra costurilor de tranzacție și a producției de bunuri. Ronald Coase și Douglass North au în vedere elementele amintite anterior în analizele lor. Pentru
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
(n. 1888, d. 25 iulie 1975) a fost un istoric și politolog născut în România, naturalizat în Marea Britanie. Mitrany a contribuit la definirea abordării funcționaliste în studiul relațiilor internaționale numită funcționalism, parte a instituționalismului liberal. Una dintre cele mai exhaustive analize asupra operei lui care s-a realizat în România aparține lui Mihai Alexandrescu, de la Institutul de Studii Internaționale - Universitatea Babeș-Bolyai. Potrivit acestuia, David Mitrany nu a a creat o școală, ci s-a
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
fi o dezbatere mare și, prin urmare, este menționată că "a treia mare dezbatere". Dezbaterea între paradigmă a fost o dezbatere între liberalism, realism și radicalele teorii ale relațiilor internaționale. Dezbaterea a fost descrisă, de asemenea, ca fiind între realism, instituționalism și structuralism. A patra ”Mare dezbatere” a fost o dezbatere între teoriile pozitiviste și teoriile post-pozitiviste ale relațiilor internaționale. Confuz, este adesea descris în literatura de specialitate că "al treilea Mare Dezbatere", de către cei care resping descrierea disputa paradigmelor că
Marile Dezbateri () [Corola-website/Science/329349_a_330678]