334 matches
-
atât cât se poate, pentru testarea și rafinarea teoriilor concurente. Totuși, potrivit unei viziuni alternative, tiparele schimbării începute în 1989 necesită o reevaluare a teoriilor sistemului internațional mai ambițioasă decât ceea ce s-a realizat până acum. Contrar afirmațiilor realiștilor și instituționaliștilor, teoria sistemică trebuie să fie revizuită într-un mod comprehensiv, în lumina sfârșitului Războiului Rece. Mai întâi, teoriile relațiilor internaționale trebuie să fie capabile să ofere o explicație endogenă a colapsului sovietic. Această evoluție nu poate fi considerată pur și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la scară globală din sistemul internațional. Prin urmare, ea cere o agendă de cercetare mult mai vastă decât cea propusă de teoriile existente. Punctul de plecare al acestei abordări alternative este punerea sub semnul întrebării a interpretării neorealismului de către instituționalism. Instituționaliști de marcă au elaborat argumentul că neorealismul se bazează pe asumpțiile potrivit cărora statele acționează rațional în urmărirea intereselor lor naționale. La rândul lor, instituționaliștii se folosesc de interpretarea făcută neorealismului pentru a-și dezvolta propria critică la adresa argumentelor centrale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
plecare al acestei abordări alternative este punerea sub semnul întrebării a interpretării neorealismului de către instituționalism. Instituționaliști de marcă au elaborat argumentul că neorealismul se bazează pe asumpțiile potrivit cărora statele acționează rațional în urmărirea intereselor lor naționale. La rândul lor, instituționaliștii se folosesc de interpretarea făcută neorealismului pentru a-și dezvolta propria critică la adresa argumentelor centrale ale acestuia. Plecând de la analiza alegerii raționale și de la teoriile microeconomice ale eșecului pieței, instituționaliștii urmăresc să demonstreze că, și în lipsa unui agent centralizat de
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
acționează rațional în urmărirea intereselor lor naționale. La rândul lor, instituționaliștii se folosesc de interpretarea făcută neorealismului pentru a-și dezvolta propria critică la adresa argumentelor centrale ale acestuia. Plecând de la analiza alegerii raționale și de la teoriile microeconomice ale eșecului pieței, instituționaliștii urmăresc să demonstreze că, și în lipsa unui agent centralizat de impunere a regulilor în sistemul internațional, cooperarea internațională este posibilă. Totuși, la o analiză mai atentă, se poate ca instituționaliștii să fi distorsionat trăsăturile neorealismului. Waltz a respins mereu perspectiva
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
analiza alegerii raționale și de la teoriile microeconomice ale eșecului pieței, instituționaliștii urmăresc să demonstreze că, și în lipsa unui agent centralizat de impunere a regulilor în sistemul internațional, cooperarea internațională este posibilă. Totuși, la o analiză mai atentă, se poate ca instituționaliștii să fi distorsionat trăsăturile neorealismului. Waltz a respins mereu perspectiva potrivit căreia teoria lui depinde de asumpția comportamentului rațional. În schimb, el subliniază că teoria se bazează pe efectele de selecție generate de interacțiunea într-un mediu competitiv. Privit astfel
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
neorealism, instituționalism și liberalism, în care instituționalismul este privit drept un punct de sinteză de-a lungul unei axe între neorealism și liberalism. Relația dintre cele trei modele trebuie să fie înțeleasă în termenii unui triunghi, dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști alcătuind latura raționalistă, iar cele dintre neorealiști și liberali latura reflectivistă. Această perspectivă asupra relației dintre cele trei modele implică și o reformulare a ortodoxiei actuale referitoare la teoria liberală. Potrivit consensului curent, liberalismul se concentrează asupra consecințelor internaționale ale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
logică auto-transformativă. Înțeleasă astfel, probabil că focalizarea liberalismului asupra consecințelor generative ale anarhiei și asupra traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional se va dovedi mai productivă în căutarea unei sinteze generale între teoriile concurente ale politicii internaționale decât încercările instituționaliștilor de a rafina modelele raționaliste. Această perspectivă asupra dezbaterilor contemporane nu mai pune accentul pe rafinarea modelelor raționaliste, ci lansează întrebări fundamentale privitoare la posibilele variații istorice ale tiparelor socializării în sistemul internațional. În acest fel, se evidențiază o cale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de urmat către o nouă sinteză, în care pacea democratică ar genera efecte de socializare, odată cu apariția la nivel global a unei mase critice de democrații liberale. Anterior acestei etape, instituționalizarea ar putea apărea între limitele înguste specificate de teoria instituționalistă, dar echilibrul dominant va fi oferit în continuare de o balanță waltziană de putere. Totuși, după această etapă, are loc îndepărtarea traiectoriei socializării de balanța de putere și apropierea de pacea democratică. Prin urmare, densitatea instituțională va crește mai rapid
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care poate oferi o explicație plauzibilă pentru această evoluție, descriind motivul pentru care ea poate avea o semnificație de proporții pentru tiparul dez voltării din politica mondială. În loc să înțelegem sfârșitul Războiului Rece ca un șoc exogen, așa cum afirmă neorealiști și instituționaliști proeminenți, am putea privi colapsul sovietic dpret reflectarea unor procese de selecție culturală din mediul internațional. Din această perspectivă, regimurilor ne-liberale le lipsește flexibilitatea, și vor fi eliminate ca actori semnificativi din competiția pe termen lung cu societățile mai
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre cele trei cadre teoretice evaluate este util pentru explicarea dinamicii relațiilor dintre marile puteri din timpul perioadei examinate. Totuși, și tiparele generale ale activității instituționalizate dintre state importante prezintă dileme semnificative atât pentru predicțiile neorealiste, cât și pentru cele instituționaliste. Cele ce reprezintă anomalii pentru neorealism și instituționalism oferă dovezi ale tipului de schimbare calitativă în structura relațiilor dintre marilor puteri, prevăzut de teoria liberală. În tabelul 6.1 sunt rezumate concluziile lucrării de față cu referire la aceste criterii
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
regionale și globale de cooperare economică și în domeniul securității. Acest fapt reflectă parțial beneficiile pe care China urmează să le dobândească prin participarea în astfel de instituții. De asemenea, se poate să fie nevoie de anumite explicații neorealiste și instituționaliste luate împreună, pentru a înțelege tendințele din arii tematice specifice. Explicații coerente ale funcționării regimului de non-proliferare din Asia de Est pot fi construite folosindu-ne fie de neorealism, fie de instituționalism. În mod similar, diplomația economică dintre principalele puteri
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
economice și de securitate. China Implicarea Chinei pe baza egalității în creștere între statutul ei și cel al SUA și al Japoniei. Totuși, tiparul general al activității instituționalizate care a apărut nu se potrivește în totalitate cu predicțiile neorealiste și instituționaliste. În această dezbatere, neorealiștii au prezis discontinuitatea unor cadre multilaterale esențiale, și interpretează semnele discontinuității ca favorizând apariția unei structuri internaționale multipolare conflictuale. Instituționaliștii au răspuns la afirmațiile neorealiste anticipând continuitatea structurii postbelice a aranjamentelor multilaterale dintre principalele puteri. Vor
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
general al activității instituționalizate care a apărut nu se potrivește în totalitate cu predicțiile neorealiste și instituționaliste. În această dezbatere, neorealiștii au prezis discontinuitatea unor cadre multilaterale esențiale, și interpretează semnele discontinuității ca favorizând apariția unei structuri internaționale multipolare conflictuale. Instituționaliștii au răspuns la afirmațiile neorealiste anticipând continuitatea structurii postbelice a aranjamentelor multilaterale dintre principalele puteri. Vor apărea schimbări, dar acestea vor avea un caracter gradual. Asia de Est este un caz dificil pentru predicțiile instituționaliste, în lipsa unor tipare bine dezvoltate
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
unei structuri internaționale multipolare conflictuale. Instituționaliștii au răspuns la afirmațiile neorealiste anticipând continuitatea structurii postbelice a aranjamentelor multilaterale dintre principalele puteri. Vor apărea schimbări, dar acestea vor avea un caracter gradual. Asia de Est este un caz dificil pentru predicțiile instituționaliste, în lipsa unor tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale. Totuși, urmând evaluarea făcută de Nye asupra considerațiilor privitoare la securitatea în regiune, instituționaliștii au afirmat că, dacă SUA acționează ca un hegemon blând, atunci acest lucru poate reprezenta o
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dar acestea vor avea un caracter gradual. Asia de Est este un caz dificil pentru predicțiile instituționaliste, în lipsa unor tipare bine dezvoltate ale interdependenței economice și instituționale. Totuși, urmând evaluarea făcută de Nye asupra considerațiilor privitoare la securitatea în regiune, instituționaliștii au afirmat că, dacă SUA acționează ca un hegemon blând, atunci acest lucru poate reprezenta o bază pentru dezvoltarea multilateralismului. Problema întâmpinată de neorealism și instituționalism constă în faptul că nu este clar dacă aceste modele surprind în mod corespunzător
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
China poate construi cea mai stabilă platformă pe termen lung pentru asigurarea implicării extinse și susținerea creșterii economice continue. În cele trei cazuri, este important să evidențiem complexitatea legăturilor dintre diplomația în domeniul securității și cea referitoare la chestiunile economice. Instituționaliștii tind să privească aceste componente ale diplomației ca fiind distincte, atunci când există cu adevărat legături strânse între ele. Aceasta decurge logic din afirmația potrivit căreia continuitatea va sta la baza structurii relațiilor postbelice dintre principalele puteri. Structura relațiilor multilaterale moștenită
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o stratificare pe orizontală în cadrul sistemului internațional. În acest aranjament "multietajat", statele de rangul doi preiau roluri de puteri civile și se specializează în sprijinirea sistemelor de guvernanță chemate să administreze interdependența economică și de mediu. Acest fapt le permite instituționaliștilor să contracareze enunțurile realiste structurale cu privire la apariția unei competiții poziționale între marile puteri. Totuși, această modalitate de încadrare a dezbaterii privind natura schimbării în sistemul internațional după Războiul Rece pierde din vedere posibilitatea ca structura asimetrică a regimurilor multilaterale dezvoltate
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de rangul doi din aceste regiuni sunt presate să-și aducă la zi contribuțiile la securitatea multilaterală și instituțiile economice, și, de asemenea, își exercită propria influență în termeni mai autonomi decât în trecut. Aceste discontinuități reprezintă anomalii pentru predicțiile instituționaliste privind continuitatea în structura acordurilor multilaterale postbelice, după Războiul Rece. Totuși, ele nu se potrivesc nici cu ipotezele neorealiste. În timp ce în ordinea internațională emergentă sunt prezente elemente ale competiției poziționale dintre marile puteri, de fapt, tendința dominantă pare să fie
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
scară globală și funcționează în favoarea unei structuri mai egale a drepturilor și responsabilităților în cadrul ordinii internaționale emergente. Tendința generală observată este asociată cu un amestec complex între continuitate și schimbare, care prezintă anomalii majore pentru predicțiile teoriei neorealiste și teoriei instituționaliste. Prin contrast, acest amestec este compatibil cu marjele de comportament asociate cu modelul liberal. Ajustări ale politicii externe În primii zece ani ai perioadei post-Război Rece, Germania, Japonia și China au urmărit strategii ce reflectă un set distinct de preferințe
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale politicii externe În primii zece ani ai perioadei post-Război Rece, Germania, Japonia și China au urmărit strategii ce reflectă un set distinct de preferințe strategice. Aceste preferințe ies din sferele de comportament anticipate de modelul neorealist sau de modelul instituționalist. În timp ce prezintă anomalii pentru cadrele existente, acest tipar poate fi înțeles ca reflectând un "decalaj de internalizare", de tipul celui prezis de teoria liberală. Preferințele exprimate de statele analizate sunt rezumate în Tabelul 6.2. Tabel 6.2 Strategii de
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
poate fi înțeles ca reflectând un "decalaj de internalizare", de tipul celui prezis de teoria liberală. Preferințele exprimate de statele analizate sunt rezumate în Tabelul 6.2. Tabel 6.2 Strategii de stat 1989-1999 Stat Preferințe strategice Analist (analiști) Germania Instituționaliste reflexive Anderson și Goodman Japonia Realiste mercantile Heginbotham și Samuels China Realiste identitare Johnston Preferințele exprimate de Germania unificată sunt caracterizate de Anderson și Goodman drept reflexiv-instituționaliste. Pe măsură ce se adaptau la tranziția de la Războiul Rece, "instituțiile [...] au restructurat și au
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care au structuri industriale complementare (mai ales China), în timp ce balansează împotriva statelor industrializate avansate. Astfel, la fel ca în cazul Germaniei, preferințele distincte exprimate de Japonia pe parcursul anilor 1990 nu sunt compatibile nici cu predicțiile neorealiste, și nici cu cele instituționaliste. În schimb, ele reflectă puternic influența coalițiilor economice și politice interne formate după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Potrivit lui Johnston, preferințele Chinei după 1989 pot fi caracterizate drept realiste identitare. Realismul identității sugerează că liderii chinezi consideră că
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a reflecta la sine în mod critic și de a se transforma din punct de vedere cultural. Totuși, prin extensie, această explicație acordă statelor o sferă semnificativă pentru exprimarea unei diversități de preferințe ce reflectă influența coalițiilor interne. Neorealiștii și instituționaliștii ar obiecta, poate, că și ei ar putea să accepte că, în anumite situații, preferințele interne ale statelor le influențează comportamentul internațional. Totuși, această afirmație poate primi trei răspunsuri, în baza cazurilor examinate. Mai întâi, aceste descoperiri se aplică în raport cu
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sunt un factor consecvent care influențează politica externă. Nu se poate sugera că, în aceste cazuri, preferințele influențează politica externă într-un mod ad hoc. Din contra, ele au modelat în mod hotărâtor marile strategii pe parcursul anilor 1990. Neorealiștilor și instituționaliștilor le este dificil să sugereze că aceste tipare consecvente ale comportamentului celor trei state importante, care funcționează în circumstanțe foarte diferite, reprezintă anomalii temporare în raport cu tiparele de comportament prezise de teoriile lor. Prin contrast, tiparul observat poate fi explicat prin
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și alte state importante. Astfel, în prezent circulă o evaluare neorealistă a naturii ordinii emergente post-Război Rece, ca o consecință a principalelor evoluții apărute în sistemul internațional după 1999. Dacă alinierea la hegemon se dovedește a nu fi durabilă, teoria instituționalistă ar putea oferi un scenariu alternativ și mai optimist pentru viitor. Logica argumentelor instituționaliste tinde să indice că riscul de declin și supraextindere hegemonică intrinsec statutului unipolar al SUA le vor încuraja, cel puțin pe termen lung, să depindă în
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]