KorAP: Find »[drukola/base=insular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...55 >

1,373 matches

Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335

se întâmplă că în timpul traversării apei să treacă câte un vapor care producea valuri declanșând uneori strigate de spaimă a celor care nu erau obișnuiți cu acest fenomen- turiștii ocazionali. Toți cei care doreau să ajungă pe insulă, turiști sau insulari care se întorceau acasă erau așteptați la punctul numit La bordei ( km. f. 952) numit astfel după aspectul camerei din piatră zidita pe care o ridicaseră barcagii chiar în malul Dunării , sub nivelul șoselei naționale pentru a se adăposti pe

FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
est ( aval ) trecând pe lângă o foarte frumoasă terasă, aflată chiar aproape de nivelul apei fluviului . Se continuă spre sud, la mică distanță de terasă, pe stânga un magazin unde se ofereau spre cumpărare a multitudine de obiecte artizanale realizate numai de insulari, accesul unor astfel de produse finisate fiind prohibitive în insula . Dintre produsele oferite menționam: râșnite pentru măcinat cafeaua manual din alama,(având formă cilindrica cu două componente principale manivela plianta fixată de un ax care în repaus putea di introdusă

FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
speciale la Orșova unde o vindea ambulant, bidoanele fiind introduse într-un cărucior special amenajat, braga o băutură răcoritoare cu gust acrișor și miros specific, preparată din făină de mei, de porumb sau de secara fiarta și fermentata, pe care insularii o vindeau de asemenea și în afara reședinței lor, vânzătorii de braga fiind recunoscuți după fesul roșu cu ciucuri negri ce purtau în spate un recipient de metal , înalt în formă de pară, din care se scurgea licoarea printr - o țeavă

FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
la Timișoara ) . Până prin anul 1948 , măi existau câteva femei în vârstă care purtau feregea (costumația care le acoperea în întregime chiar și față ) . Unii dintre bărbați purtau fesuri roșii cu ciucure negru, singurul Hogea purta fesul într-un sal alb. Insularii erau oameni muncitori , trudind din greu că barcagii, pescari, la fabricile din insula, ca artizani, negustori. Cu ocazia sărbătorilor pe care le respectau cu strictețe, treceau cu bărcile peste Dunăre până la satul Vârciorova ( satul meu natal, azi dispărut că și

FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637

2011) În cazul lui Sánchez Robayna, însă, e vorba de o mai mare afinitate spirituală și poate că așa se explică senzația de similaritate a limbajului poetic, dar și prețuirea pe care și-o poartă reciproc poetul timișorean și poetul insular (Sánchez Robayna trăiește în Canarias, la fel ca González Montañez). Iată ce spune Sánchez Robayna despre Eugen Dorcescu: „O profundă explorare a simțului transcendenței - adesea unită în mod inextricabil cu lecțiile misticii occidentale - se împletește în poezia [lui Dorcescu] cu

ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
un limbaj comun, dar care se despart la un moment dat din cauza unor viziuni incompatibile asupra transcendenței, pentru că, în cazul lui Eugen Dorcescu, această transcendență nu este neapărat goală, cum e cazul lui Sánchez Robayna. Nu vom găsi la poetul insular conversații cu Dumnezeu ca acelea din antologia tematică Abyssus abyssum invocat ce evidențiază acel filon al poeziei de factură mistico-religioasă prezent mai cu seamă în Omul de cenușă, Biblice, Elegii. În schimb, vom găsi o aceeași pasiune pentru scrutarea aparențelor

ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
în Omul de cenușă, Biblice, Elegii. În schimb, vom găsi o aceeași pasiune pentru scrutarea aparențelor, a umbrelor, a golului pe care sînt proiectate fenomenele mundane, deși la poetul timișorean o asemenea investigare e realizată în registrul elegiac, în timp ce poetul insular tinde mai degrabă spre o poezie neutră, cvasi constatativă. Am insistat puțin asupra legăturii dintre cei doi poeți pentru că mi se pare că în acest fel devin și mai evidente pe de o parte trăsăturile definitorii ale fiecăruia dintre ei

ILINCA ILIAN, EUGEN DORCESCU ÎN SPAŢIUL POEZIEI HISPANICE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347308_a_348637]
Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > DR.MIRCEA PAVEL MORARIU: PLANETA INSULARĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 910 din 28 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Cronici de Voichița Pălăcean Vereș și Al.Florin Țene DR. MIRCEA PAVEL MORARIU: PLANETA INSULARĂ (Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2013) ROMANUL CA PROZĂ RIMATĂ

PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > DR.MIRCEA PAVEL MORARIU: PLANETA INSULARĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 910 din 28 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Cronici de Voichița Pălăcean Vereș și Al.Florin Țene DR. MIRCEA PAVEL MORARIU: PLANETA INSULARĂ (Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2013) ROMANUL CA PROZĂ RIMATĂ ȘI CU MITOLOGIE PROPRIE Rar în literatura română poți găsi un roman cu pro¬zo¬die rimată fără să alunece în poetizare inutilă. Planeta insulară de Mircea Pavel Morariu face parte

PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
Țene DR. MIRCEA PAVEL MORARIU: PLANETA INSULARĂ (Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2013) ROMANUL CA PROZĂ RIMATĂ ȘI CU MITOLOGIE PROPRIE Rar în literatura română poți găsi un roman cu pro¬zo¬die rimată fără să alunece în poetizare inutilă. Planeta insulară de Mircea Pavel Morariu face parte din specia ro¬ma¬nescă având o mitologie proprie și fragmente livrești cu sub¬stanță epică genuină. Autor al romanului de succes Catacombe, ce abordează fenomenul transcendentalului, scri¬itorul de data aceasta vine în fața

PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
de un farmec indicibil, cum însăși atmosfera cărții e, în cea mai mare parte: „Cu un impuls fenomenal de energie ne am trezit prin poartă propulsați și aterizați pe o planetă vie, care la o privire lapidară avea o formă insulară. Totul era lu¬mi¬nos și strălucitor de frumos. Pe un ecran enorm ce se afla pe ae¬ro¬drom, era scris cu litere de foc: planeta democrației, ce toate do¬rin¬țele le satisface și îți asigură ce i

PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
salva. Semne bune la orizont se în¬trezăresc și căutăm peste tot unde putem, să ajungem la oameni care ca și noi gândesc și, astfel, cu forțe unite, să ne angajăm, pământul și pe noi să ne salvăm”. Romanul Planeta insulară ne face să gândim că nicio știință nu și este suficientă sieși. Orice știință se împli¬nește dincolo de ea însăși, se extinde dincolo de ceea ce se crede că este domeniul său, în spațiul filosofiei. Orice știință spe¬cială, perfecționându se, devine

PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
să exclam precum Arghezi: „Carte frumoasă, cinste cui te a scris!“. Al. Florin Țene, Membru corespondent al Academiei Americană Română de Arte și Știință, Președintele Ligii Scriitorilor din România ALEGORIA CA MODALITATE DE REALIZARE A UNEI AUTOBIOGRAFII POETICE Romanul Planeta insulară a lui Mircea Pavel Morariu este o scriere încântătoare, care - sub forma unui joc versificat, asemenea jocurilor copiilor - vorbește cu umor și realism, cu sarcasm și, uneori, pe ton ghiduș, de rea¬litatea crudă a unui destin împlinit. Este o

PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
este, după cum se mărturisește, un creștin ce are parte de clipele sale de îndoială, pentru care Dumnezeu este viu, prezent în viața tuturor; el crede însă și în reincarnare, ca șansa de rectificare a greșelilor din timpul existenței. Astfel, Planeta insulară este un elogiu al vieții, un imn închinat tuturor celor care, prin profesionismul lor, reușesc să smulgă, chiar și pentru o vreme doar, din ghearele morții și ale durerii oameni tineri, oameni în putere. Autorul ne propune, în roman, o

PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
idei, principii și po¬¬¬si¬bilități să se desfete“. „Singurul lucru ce mi doresc - re¬cunoaște eroul - este cu familia să călătoresc spre o pla¬netă apropiată care ar fi fermecată!“ Acesta este motivul pentru care vor ajunge pe „planeta insulară“, adică în Occident, unde întreaga societate este formată din microuniversuri, „insule“, specializate, în care noii veniți încearcă să și găsească locul. Mir, ca și soția sa, are o profesie nobilă, astfel că se consideră „în lanțuri de mândrie profesională ferecat

PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
me¬dici să lucrăm, ni s a spus fără rușine că nu avem încă cu¬noș¬tințe destul de bune; ca pe niște novici ne au tratat și cu un salar de nimic ne au angajat. În fața unui juriu de pe planeta insulară, care, chipu¬rile, corect mă examina, am fost degradat și descalificat, ca simplu soldat de juriu nerușinat. La începutul conviețuirii pe planeta democrației, datorită acestei obligativități, revolta urla în mine, crea imagini de coșmar și acte de răzbunare care cereau

PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
redate în stare nudă, fără ipocrizie, fără a încerca mă¬car clipă să simuleze pudoarea. Pentru cititor este evi¬dent că Mir este alter ego ul scriitorului, iar această des¬coperire nu scade cu nimic valoarea romanului. Dimpo¬trivă, Planeta insulară, romanul doctorului trăitor azi în Germania, prin autoreferențialitate, stârnește și mai mult interes. Voichița Pălăcean Vereș Referință Bibliografică: Dr.Mircea Pavel Morariu: Planeta insulară / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 910, Anul III, 28 iunie 2013. Drepturi

PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
ego ul scriitorului, iar această des¬coperire nu scade cu nimic valoarea romanului. Dimpo¬trivă, Planeta insulară, romanul doctorului trăitor azi în Germania, prin autoreferențialitate, stârnește și mai mult interes. Voichița Pălăcean Vereș Referință Bibliografică: Dr.Mircea Pavel Morariu: Planeta insulară / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 910, Anul III, 28 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare

PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619

în: Ediția nr. 892 din 10 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Deorece în ultimul timp interesul pentru fosta insulă Ada Klaleh s-a manifestat prin organizarea de expoziții cu această tematică, editarea unor lucrări de beletristică inspirate de legendara insulă, insulari, sau lucrări de memorialistică deosebit de interesante și captivante precum: Carmen Mihalache, Magda Andreescu, Adakale-li - patria din buzunarul de la piept, Editura Martor, 2012 sau Carmen Bulzan, Ada-Kaleh - insula amintirilor, Editura Prier, 2013, publicăm la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră

DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
publicăm la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvara Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE Varvara Magdalena Măneanu, muzeograf Pe Ada Kaleh insularii își desfășurau viața în cele două mari cartiere, Varoș și Kale, străbătute de Strada Kâzâl Tabya în Kale și Dar Sokak în Varoș* . Exista și un parc Talim Hanefost câmp de instruire unde armata austriacă își fexecuta exercițiile militare , și

DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
meserii cu specific alimentar în special preparatul zaharicalelor (Kadri fratele lui Ali Kadri prepara rahat ) . Ale ocupații era dulgheritul, cărăușia cu barca de pe un mal pe altul, ocupații casnice țesut , croitorie . Pe insulă erau mulți șerpi ne veninoși , pe care insularii îi prindeau și uneori le utilizau pielea pentru a împodobi bastoane, pe care le vindeau ca amintiri de pe insulă. Majoritatea bărbaților lucrau la fabrica de țigări care primea materie primă din Bulgaria ( tutun ca mătasea - de foarte bună calitate ). O

DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
barba , după care credincioșii se stropeau cu apă de trandafiri din ibricul Ghiulebden . Rugăciunea se făcea pe un covoraș anume pentru rugăciune sedgiade. Se vizitau cimitire, se lua masa la neamuri, unde se mânca mai ales plăcintă și baclavale. Pentru insulari 1 aprilie corespundea cu 1 ianuarie - începutul anului financiar . De la insulari am aflat că, de asemenea se mai ținea o sărbătoare Hâdles, la 6 mai, corespunzând cu venirea primăverii, adică cu 1 martie la români . Unii turcii de pe Ada Kaleh

DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
ibricul Ghiulebden . Rugăciunea se făcea pe un covoraș anume pentru rugăciune sedgiade. Se vizitau cimitire, se lua masa la neamuri, unde se mânca mai ales plăcintă și baclavale. Pentru insulari 1 aprilie corespundea cu 1 ianuarie - începutul anului financiar . De la insulari am aflat că, de asemenea se mai ținea o sărbătoare Hâdles, la 6 mai, corespunzând cu venirea primăverii, adică cu 1 martie la români . Unii turcii de pe Ada Kaleh sărbătoreau și pe Sf Gheorghe, (care corespundea cu măsuratul oilor în

DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
o sărbătoare Hâdles, la 6 mai, corespunzând cu venirea primăverii, adică cu 1 martie la români . Unii turcii de pe Ada Kaleh sărbătoreau și pe Sf Gheorghe, (care corespundea cu măsuratul oilor în satele de munte ale Mehedițiului). Cu această ocazie insularii mergeau într-o pădure pe malul Dunării ( nu pe insulă ) și petreceau cu muzică, jocuri, și se mânca mămăligă și fasole, se bea cafea. Aceasta se prepara la iarbă verde. Pentru acest lucru insularii aveau un mangal de dimensiuni mici

DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
munte ale Mehedițiului). Cu această ocazie insularii mergeau într-o pădure pe malul Dunării ( nu pe insulă ) și petreceau cu muzică, jocuri, și se mânca mămăligă și fasole, se bea cafea. Aceasta se prepara la iarbă verde. Pentru acest lucru insularii aveau un mangal de dimensiuni mici (în formă de sobă în miniatură) în care se făcea focul cu surceluțe mărunte iar cafeaua se fierbea în ibricul de o cafea. Este de remarcat faptul că și Dimitrie Cantemir(P.216) arată

DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]