1,112 matches
-
sunt considerate "artefacte" metodologice. Experimentul folosit de Deci pentru evidențierea rolului recompensei financiare asupra motivației este de asemenea considerat un rezultat al manipulării incorecte a variabilelor. O orientare recentă privind măsurarea motivației este cea întemeiată pe modele teoretice de tip integrativ. Un astfel de model, cum este cel elaborat de Locke și Latham (2004), cuprinde un număr ridicat de dimensiuni (16 dimensiuni) și un număr extrem de mare de indicatori. Măsurarea motivației pornind de la o schemă operațională foarte amplă și complexă poate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
rezultatelor mai multor studii, de cele mai multe ori cantitative, într-o singură analiză" (Chelcea, 2007, p. 687). Critica metodei semnalează deficiențe privind validitatea de criteriu. Cu toate acestea, meta-analizele au meritul de a deschide arii noi de cercetare prin caracterul lor integrativ și aditiv. Deși istoria măsurării motivației și satisfacției este dominată de tehnicile de scalare au fost autori care au propus și alte metode. McClelland utilizează testele proiective, aplicând testul aperceptiv tematic pentru măsurarea motivelor, în timp ce Herzberg utilizează metoda incidentelor critice
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
răspund în mică măsură nevoilor complexe ale organizațiilor și diversității acestora. Capacitatea predictivă a teoriilor motivației este subcalibrată în raport cu nevoile organizațiilor. La aceasta se adaugă numărul relativ mare al modelelor teoretice și diversitatea schemelor conceptuale care îngreunează demersurile de tip integrativ. Așa cum arată Northcraft (1983, p.23) "cea mai mare parte a acestor teorii au fost create/dezvoltate într-un mediu de cercetare necomplicat, delimitat și virgin. Din păcate, lumea este rareori așa de organizată și clară cum este laboratorul cercetătorului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
psihologiei bunicii" (bubba psychology) ori a viziunii lui Heider ce afirma reducerea rolului cercetătorului la sistematizarea enunțurilor psihologiei naive (după Chelcea, 2007). Dimpotrivă, dezvoltarea pragmaticii motivării implică recitirea, reamenajarea și creșterea stocului de cunoaștere al cercetătorului pe baza unui demers integrativ. Etnometodologia este paradigma care poate oferi un cadru pentru dezvoltarea în această direcție. Iluț (1997, p. 39) prezintă o serie de caracteristici ale acestui curent de gândire dezvoltat de Harold Garfinkel în anii '60: "...etnometodologia țintește la descifrarea fenomenelor de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Albert. (1999). Social cognitive theory: An agentic perspective. Asian Journal of Social Psychology, 2, 21-41. Bandura, Albert. (2006). Toward a Psychology oh Human Agency. Perspectives of Psychological Science, 1, 2, 164-180. Barbuto, John E. Jr. (2001). Understanding and Applying an Integrative Taxonomy of Motivation Sources to Professional and Personal Settings. Journal of Management Education, 25, 6, 713-725. Bauman, Zygmunt. (1999). The Self in a Consumer Society, The Hedgehog Review, 1, 1, 35-40. Beck, Robert C. (2004). Motivation. Theories and Principles. New
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
să coopereze. Opiniile sale sunt apreciate în sensul înțelegerii și aprecierii tratamentului propus. • Modelul participării mutuale. Implică egalitate între medic și pacient. Ambii participanți au nevoie și depind de aportul celuilalt. Acest model este cel mai compatibil cu perspectiva biopsihosocială, integrativă. În bolile cronice, o astfel de relație se impune pentru că tratamentul trebuie testat și ținut sub control mereu. Feedback-ul pacientului este esențial. El trebuie să observe variațiile stării sale de sănătate și contextele în care acestea apar. Împreună cu medicul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
of career theory (pp. 252-274). New York: Cambridge University Press. Latack, J. C. & Havlovic, S. J. (1992) Burnout with job stress: A conceptual evaluation framework for burnout measures. Journal of Organizational Behavior, 13, 479-508. Latack, J. C., Kinicki & Prussia (1995) An integrative process model of burnout with job loss. Academy of Management Review, 20, 311-342. Lazarus, R. S. & Folkman, S. (1984) Stress, appraisal and burnout. New York: Springer. Lefcourt. H. M., Martin, R. A. & Ebers, K. (1981) Burnout with stress: A model for clinical psychology
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
curente ale psihologiei contemporane și a avut o largă influență asupra altor științe, precum și asupra literaturii și artei. Spre deosebire de atomismul psihologic, care divizează viața psihică în diferite fenomene și procese psihice, p. a încercat să dea o interpretare unitară și integrativă a psihicului și conduitei umane (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Autoapreciere metodă de cunoaștere a personalității și de educare a capacității de observație, comparație și evaluare a însușirilor și performanțelor umane, elaborată de psihologul român G. Zapan (1933
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
acționale, a trebuinței de mișcare (de care sînt legate și alte tendințe și trebuințe de ordin psihic). 2. Funcție AXIOLOGICĂ, de dezvoltare fizică și mentală a omului, exprimată în dezvoltarea fizică armonioasă, starea de sănătate și dezvoltare psiho-motrică. 3. Funcție INTEGRATIVĂ SOCIAL, funcție de sinteză (afirmare profesională, afiliere, comunicare, securitate, emulație). Urmărind opiniile specialiștilor în domeniu, putem spune că educația fizică și sportul îndeplinesc funcții precum: * Funcția de perfecționare a capacității motrice, * Funcția de optimizare a potențialului biologic, * Funcția educativă, * Funcția psiho-socială
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de o parte în funcții instituționale (care privesc familia și căsătoria ca instituție socială), și aici intră funcția biologică (transmiterea vieții), funcția economică (procurarea bunurilor materiale pentru subzistență), funcția protectivă (siguranța împotriva riscurilor existenței), funcția culturală (transmiterea valorilor etico-sociale); funcția integrativă (controlul social asupra propriilor membri), și, pe de altă parte, funcții personale (care privesc familia ca grup social și comunitate), adică funcția conjugală (integrarea dintre soț și soție), funcția parentală (integrare părinți - copii), funcția fraternă (integrare frați-surori). Criza constă în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
viață. Vârsta bătrâneții este un timp favorabil pentru a face o sinteză la tot ceea ce s-a trăit în fazele anterioare, pentru a integra succesele și deziluziile din trecut într-o continuitate care unește diferitele experiențe de viață. Această capacitate integrativă este o condiție „spirituală” ce permite persoanelor consacrate înaintate în vârstă să-și îmbogățească identitatea cu experiențele pe care le-au trăit deja. Dorința lor de fericire nu se oprește deci, numai la nevoile personale care, știm bine, la bătrânețe
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
amânării integrării, în funcție de orientarea politică a guvernării, complementar cu presiuni economice. România și Bulgaria au oscilat între prima fază și cea următoare. Ele aveau o orientare prooccidentală sigură, dificultățile lor economice constituind însă o problemă reală, mai ales în raport cu resursele integrative limitate ale Occidentului. În faza următoare vor fi incluse țările rezultate din dezmembrarea fostei Iugoslavii și Albania. Rusia reprezintă o țară imensă ca teritoriu, populație și resurse, cu o poziție politico-militară extrem de importantă, mult prea dificil de asimilat. Din acest
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
inutilă. Aceeași considerăm că este explicația și în privința nemenționării în excludere a lipsei de putere a organului de a angaja persoana juridică: și aici este vorba tot de reprezentare, dar nu de cea voluntară, convențională, ci de reprezentarea organică sau integrativă a societății, asociației sau persoanei juridice de către organul său, entitatea respectivă fiind un corpus care se exprimă juridic prin respectivul organ (Convenția folosește cele trei categorii, întrucât nu în toate sistemele juridice toate societățile și asociațiile sunt eo ipso persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
stat (actor), pentru a explica o acțiune a acestuia este nevoie de a "indica jocul reciproc peste timp în termenii dezvoltării modelelor sau ciclurilor care există între structură și actor"30. Astfel, prin factorul timp se asigură un cadru conceptual integrativ, care implică nivele de explicare intențională, dispozițională și structurală în optimizarea relației actor-structură. Totodată, structurile mediate cognitiv de către actori determină acțiunile politice internaționale în mod direct. În al treilea rând, după Doty și Suganami (1999), relația actor-structură nu poate fi
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Gergen și Gergen (1988), Farrell și colaboratorii săi disting trei grafice-prototip reprezentând această tranziție. Un alt studiu aparținând tipului de abordare categorială aformei a fost realizat de Tetlock și Suedfeld (1988), care au elaborat o metodă de evaluare a „complexității integrative” a indivizilor pe baza formelor lor de argumentare, independent de conținut. Maniera lor de măsurare presupune două dimensiuni: „diferențierea” (numărul dimensiunilor unei probleme luate în considerare în evaluarea sau interpretarea evenimentelor) și „integrarea” (dezvoltarea unor conexiuni complexe între caracteristici deja
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
vârstă, provenite din medii similare, dar care absolviseră alte școli din același oraș. Inițial, cererea conducerii școlii a fost de a găsi un „grup de control”, format din elevi defavorizați cu un potențial de dezvoltare asemănător care studiaseră în clase integrative (spre deosebire de cele din cadrul politicii de segregare de la Liceul de Elită), și să se evalueze programul printr-o serie de comparații între cele două grupe de absolvenți. Ideea de „grup de control” este totuși străină modelului cercetării narative așa cum l-am
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Mai mult decât atât, în practică e imposibil de evaluat cât de diferiți sau cât de asemănători erau tinerii din grupele respective în ceea ce privește potențialul lor educațional înainte de a intra la liceu. Bazându-ne pe listele de absolvenți a două licee integrative din oraș, ca și pe cea de la Liceul de Elită, am ales subiecții cercetării. Nu a fost deloc ușor să descoperim domiciliile curente ale absolvenților, din cauza mobilității populației și a schimbării numelor de familie a majorității femeilor căsătorite. După ce i-
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
dacă subiecții aveau amintiri diferite prin comparație cu cei care au urmat cursurile obișnuite și, de asemenea, să descriem diversele efecte ale școlarizării asupra vieții lor, la 24 și, respectiv, la zece ani după absolvire, comparativ cu elevii din școli integrative. Profilele pe grupe care au fost obținute ne-au oferit un răspuns mulțumitor la întrebarea noastră. Profilurile rezumate - am folosit doar primele zece dintre cele mai pregnante categorii pentru fiecare grupă - apar în tabelul 6.2. Prima categorie dintr-un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
relatării pierde considerabil atât din forță, cât și din sens. Discutarea rezultatelor Ce aflăm, de fapt, din profilurile prezentate mai sus cu privire la amintirile din trecut și la reflecțiile unor foști elevi care au învățat, de-a lungul liceului, în clase integrative ori clase segregate 6? 1. Integrare versus segregare: aspectul social. Este cât se poate de clar că atât absolvenții din cadrul programului experimental care sunt acum adulți tineri, cât și cei de vârstă mijlocie zugrăvesc în relatările lor imaginea unei minorități
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și modul în care aceștia au investit în elevi există din abundență în materialele noastre, mai ales la cele două grupe care au absolvit programul experimental (categoria 1 la vârsta mijlocie și categoria 2 la adulții tineri). Printre absolvenții claselor integrative vom găsi aceeași evaluare înaltă a profesorilor printre cei tineri (categoria 2), dar în grupa celor devârstă medie referința „profesori buni” - fără o recunoaștere specială a vocației lor de dascăli - apare doar în poziția a șasea. Mai mult, categoria „conflicte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
profesori buni” - fără o recunoaștere specială a vocației lor de dascăli - apare doar în poziția a șasea. Mai mult, categoria „conflicte legate de disciplină”, care, de regulă, determină tensiuni între profesori și elevi, apar doar în profilul tinerilor din clasele integrative (categoria 4). Dintre categoriile mai puțin frecvente care nu au fost incluse în profilurile pe grupe, „profesori proști” și „profesori nesemnificativi” au fost menționate doar de cei care au absolvit clasele normale - o categorie ilustrată în dosarul lui David, în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
pe experiența reușitei în cadrul lui (categoria 3), în vreme ce adulții tineri discută acest aspect atunci când își amintesc cât de mult efort era necesar pentru integrarea în program (categoria 10). Imaginea desprinsă prin compararea acestor date cu cele obținute de la absolvenții claselor integrative vizează în mod clar diferența dintre cele două programe. Profilul celor de vârstă mijlocie include referințe la a fi un elev mediocru (categoria 9), iar printre cei tineri se vorbește despre efortul limitat destinat studiului (categoria 7) - ambele fiind exemplificate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
fi un elev mediocru (categoria 9), iar printre cei tineri se vorbește despre efortul limitat destinat studiului (categoria 7) - ambele fiind exemplificate de altfel prin dosarul lui David, după cum se poate vedea în tabelul 6.1b. În schimb, absolvenții claselor integrative își aduc aminte de libertatea de alegere a materiilor de studiu (categoria 3 în cele două profiluri) - aspect care lipsește cu totul din amintirile celor ce au urmat programul experimental. Numai absolvenții programului normal menționează evaluarea pozitivă a materiilor opționale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
care lipsește cu totul din amintirile celor ce au urmat programul experimental. Numai absolvenții programului normal menționează evaluarea pozitivă a materiilor opționale care se puneau la dispoziția elevilor (de exemplu, electronica). Am putea concluziona astfel că programul educațional al școlilor integrative a rămas în memoria absolvenților ca fiind permisiv în privința libertății de alegere, în vreme ce absolvenții claselor segregate își amintesc programul educațional ca fiind restrictiv, dar, de asemenea, mult mai provocator pentru elevi. Până acum am văzut că satisfacția absolvenților vizavi declimatul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
permisiv în privința libertății de alegere, în vreme ce absolvenții claselor segregate își amintesc programul educațional ca fiind restrictiv, dar, de asemenea, mult mai provocator pentru elevi. Până acum am văzut că satisfacția absolvenților vizavi declimatul social din liceu favorizează intervievații din școlile integrative, în vreme ce satisfacțiile legate de aspectele academice sunt mai degrabă subliniate de intervievații care au absolvit programul experimental. 3. Evaluarea generală a experienței școlare. Mulți intervievați au oferit o evaluare spontană a liceului. Majoritatea evaluărilor au fost pozitive, dar această categorie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]