273 matches
-
și dinamică, stabilitate și independență de subiect. Imaginea mentală este de regulă mult mai estompată, mai imprecisă, atât ca distribuție de nuanțe cromatice cât și ca precizie a conturului frontierelor obiectelor sau ca mișcare. Există oameni cu dotări perceptuale și intelectiv interpretante adecvate care au posibilitatea să construiască imagini mentale foarte vii și precise, anume pictorii. Unii pictori au o asemenea capacitate de rememorare video încât pot picta un portret sau peisaj, numai folosind imaginea mentală a acestora. Același lucru e
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
această capacitate servindu-le pentru a construi scenarii literare, picturi, sculpturi, opere muzicale, sau pentru a face diferite evaluări asupra aspectelor realității. Astfel putem generaliza conceptul de imagine mentală, ca produsul activării unei zone din memoria noastră și pătrunderea subtil intelectivă și afectivă într-un fragment din trecutul nostru. Diferiți oameni au diferite performanțe în a construi imagini mentale, spre exemplu pictorii se spune că pot reconstitui ulterior, cu o acuitate, precizie și intensitate uimitoare, peisaje, chipuri sau forme naturale, trecându
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
conceptuală, religioasă sau afectiva, în raport cu un ansamblu de obiecte, situații sau persoane, trecute, prezente, sau viitoare. În sens rațional 'a crede' înseamnă a face o estimare de probabilitate sau plauzibilitate a realizării sau nerealizarii unui eveniment determinat. Credință conceptuală sau intelectiva, definește relația individului cu un obiect, o proprietate, un fenomen natural sau social care posedă o anume însemnătate pentru cel care crede sau nu în posibilitatea apariției lui și îl angajează în argumentarea, realizarea sau împiedecarea apariției și desfășurării evenimentului
Credință religioasă () [Corola-website/Science/308199_a_309528]
-
îi modifică parametrii de stare și direcția evolutivă. 3-Geneză și utilizarea 'limbajului' caracterizat că ansamblu de operanzi informaționali prin intermediul cărora se poate realiza descrierea și comunicarea realității, descrierea comportamentului fizic și mental al subiectului, denominarea gesturilor, controlul acțiunii gestuale sau intelective, investigante și modelante de realitate. Limbajul este cel mai complex și eficiet instrument de diferențiere modala și control sistematic al stărilor mentale și gestuale ale subiectului iar prin intermediul schimbărilor produse în subiect sunt schimbate în mod determinat și componentele realității
Minte () [Corola-website/Science/306532_a_307861]
-
formele de toate felurile pe care le distinge spontan în jurul sau îi sunt în totalitate comunicate prin canale specializate dar se înșală. Se știe din experiență că fiecare om își perfecționează capabilitatea de a discrimina obiecte pe măsură ce se maturizează și intelectiv și lingvistic, căpătând experiență în a individualiza prin nume-sensuri, frontierele și mișcările externe. Dacă suntem puși în fața unei unelte foarte complicate structural și functional, alcătuită din mii de componente cu forme străine, care se mișcă imprevizibil și aparent haotic, demonstrăm
Obiect (filozofie) () [Corola-website/Science/308388_a_309717]
-
a ideii. Această conduită marca momentul ruperii de constrîn- gerile realului și plasarea în metarealitatea tabloului. Lec- torul imaginii era și mai este încă invitat la o percepție neconvențională în raport cu tradiția și așezarea într-un unghi favorabil analizei de tip intelectiv. Cuplul autor-privitor participă simultan la un proces de emancipare ce se definește pe măsură ce unul sugerează codul simbolic, celălalt și-l însușește interesat. Invarianții estetici propuși de André Lhote privind elementele constitutive la nivelul picturii invocă forma, linia, culoarea, tonurile, valorile
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
principiu al individuației; dacă sufletul este forma corpului, înseamnă că fiecare suflet este, în felul său, unic, diferit de celelalte: este forma sau actul corpului său. Aceasta înseamnă că sufletele sunt diferențiate per corpora (prin corpuri), iar gradul de perfecțiune intelectivă al fiecărui suflet este dependent de gradul de perfecțiune al complexului corporal. Ca formă, sufletul este formal identic la toți indivizii umani, ceea ce înseamnă că noi nu suntem diferiți prin forma substanțială. Diferențele dintre indivizi sunt date de constituția sau
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
lumea divină. Menționăm că toate argumentele Platonice au vicii de procedură pe care nu le enumerăm pentru a nu complica excesiv super sumara prezentare a dialogului, dar invităm pe cei curioși să îl citească și să se delecteze cu ingeniozitatea intelectivă a construcției lui.
Parmenide (Platon) () [Corola-website/Science/303653_a_304982]
-
fie o lipsă de dorință sau chiar de posibilitate de a acționa într-un anume fel, pentru a rezolva o situație dată. Dispoziția înțeleasă ca potențial implicant sau operant caracterizează atât starea afectivă momentană a subiectului cât și starea sa intelectivă, posibillitatea de a primi, analiza, evalua și răspunde corect la informațiile pe care le primește. Spre deosebire de sistemele informaționale create de om, care își desfășoară procesele algoritmice conform instrucțiunilor de procedură și intră în funcțiune la comenzile de declanșare a acțiunii
Dispoziție () [Corola-website/Science/309521_a_310850]
-
(din psūchê) este un termen cu origine greacă, care localizează sufletul uman sau mintea sa ca totalitate intelectivă și afectivă. ul definește personalitatea ca unitate comportamentală dotată cu percepție, intelectivitate și afectivitate. Caracteristica fundamentală a psihicului este conștiența, cel mai complex operant și cea greu de înțeles funcție. Conștiența este proprietatea subiectului de a se identifica modal pe
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
complex operant și cea greu de înțeles funcție. Conștiența este proprietatea subiectului de a se identifica modal pe sine ca entitate distinctă de ambient și a identifica toate identificările de sine. Prin conștiență omul se poate reprezenta și modela dinamic, intelectiv și afectiv, adică își poate construi descrieri lingvistice de stare. Conștiența asigură cuplajul permanent al omului cu realitatea, dar tot ea permite desprinderea subiectului de realitate și interacțiunea transformantă a realității. O trăsătură importantă a individualității conștiente este intenționalitatea, definită
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
în diferite feluri prin diferiți factori cooperanți sau agresanți, reali sau sociali. Științele psihologiei și psihiatriei se ocupă de procesele psihice, de mecanismele mentale obscure care pot personaliza, afectiviza și socializa, dar uneori și depersonaliza, sau rupe echilibrul unitar perceptual, intelectiv și afectiv, al personalității. Psihologia cercetează funcțiile psihice, încearcă să le explice proveniența, mecanismele generative, acțiunile specifice și consecințele. Psihiatria investighează diversitatea disfuncțiilor psihicului, analizează acele perturbări comportamentale de diferite feluri care degradează în diferite proporții și la diferite niveluri
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
sine. Psihicul pare a avea și puteri nefirești, greu de explicat în perspectiva științei actuale, numite proprietăți sau puteri paranormale. Există oameni care par a putea acționa asupra realității, asupra diferitelor forme și mișcări numai prin acțiune mentală, prin concentrare intelectivă, care pare a putea schimba pozițiile, mișcările sau însușirile obiectelor. Psihicul este fundamentul personalității, este încă marea necunoscută care ne creează ca indivizi distincți, ne pune în contact unii cu alții și realizează socializarea, dar prin stări informaționale încă neînțelese
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
independent de toate stările mentale pe care le parcurge subiectul. Primirea și interpretarea mesajului fenomenal ipotetic furnizat de realitatea obiectivă, generează realitatea subiectivă, adică lumea așa cum o vedem, auzim, etc, lumea alcătuită din imagini, sunete și alte aspecte senzorial și intelectiv modalizante. Se pot ridica obiecții de coerență la afirmația metafizicianului că lumea obiectivă rămâne incognoscibilă, chiar dacă ne trimite informații pe care noi le interpretăm ca lume fenomenală, lume reflectată modal în subiect, ca lume subiectivă, și este necesar să subliniem
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
ul este un concept cu multe semnificații. Din perspectiva filozofică relativismul este acea atitudine intelectivă care declară că nicio percepție, nicio reprezentare, nicio descriere lingvistică de realitate, nicio interpretare de descriere, nicio măsurătoare, de stare, nicio modelare fenomenală, nicio evaluare de caracteristică structurală sau procesuală a realității, nu este unică și absolută, că există o
Relativism () [Corola-website/Science/309152_a_310481]
-
persoana umană extinde relativismul fizic, introducând sisteme referențiale individualizante, distinct primitoare și interpretante de mesaj, adică subiecți. Există atâtea perspective constructive, descriptive și evaluante de realitate câți indivizi sunt, acționează și atribuie valori. Fiecare individ este un sistem referențial activ, intelectiv și afectiv cu propriile coordonate ale implicării, realizării și valorizării faptelor. Pentru referențialii umani, pentru subiecți, nu există o unică caracterizare modală, o unică descriere sau unică interpretare de descriere la indiferent ce observație, acțiune sau situație, nu există o
Relativism () [Corola-website/Science/309152_a_310481]
-
de sisteme morale, curente artistice și de metode creative în artă. Fiecare ansamblu închegat și individualizant de acțiuni creative, de teorii asupra realității sau societății și moduri de viață distincte, definește o macrocultură, un ansamblu unitar de criterii observante, interactive, intelective, metafizice, etice și valorizante. Indivizii din interiorul fiecărei culturi au tendința să își considere propria cultură ca prioritară creativ, etic și valoric, ca superioară celorlalte, ca o cultură exemplară, capabilă să dea lecții și să încerce să schimbe alte culturi
Relativism () [Corola-website/Science/309152_a_310481]
-
regizorale, toate aparținând conceptului de obiect cultural. În filozofie întâlnim concepte generalizante, numite categoriale, o categorie fiind un sens generalizant, care denominează și înglobează o largă gamă de particularități structurale, relaționale, dinamice sau interactive, provenite din același spațiu fenomenal sau intelectiv, acoperind aceeași acțiune creativă sau descriptiv-explicantă. Exemplu clasic de concept filozofic este substanță sau materia, semnificare generica care include în dimensiunea ei conceptuală diversitatea stărilor materiei și a manifestărilor ei fenomenale. Conceptele științifice sunt calitative, adică numai modal semnificante și
Concept () [Corola-website/Science/306183_a_307512]
-
naturale, sau a părților corpului subiectului. 3-Idei relație, separând și particularizând condiționări poziționale, multi situante sau dinamice, între forme sau între mulțimi de predicate. 4-Idei proprietate particularizând o anume calitate a formei, relației sau mișcării, proprietatea fiind separabilă senzorial sau intelectiv și cumva utilizabilă de subiect. 5-Idei acțiune, definind o schimbare de stare, de formă, de mișcare, de relație sau mixtă, în realitatea observată și reprezentată. 6-Idei interacțiune implicând distingerea agenților care acționează cuplat și alocând fiecăruia particularitatea modală a implicării
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
înălțimile, modulările și intensitățile percepute. La diversitatea și complexitatea dinamică a formelor imagine și sunet, se adăuga particularitățile modale ale gustului , mirosului și senzației tactile. Dar această ordine de prioritate imagine-sunet este relativă și caracterizează individul uman normal senzorial și intelectiv. Pentru un individ cu o anume disfuncție perceptuală sau reprezentanta, semnificația modala a lumii se schimbă, devenind prioritare acele forme, proprietăți și evenimente pe care le poate percepe, investiga modal și controla interactiv cel mai bine. a video ne apare
Realitate () [Corola-website/Science/306324_a_307653]
-
de existență și funcțiile interpretant modalizante ale subiectului. A doua caracterizare existențiala susține dependența realității de subiect, nefiind logic să credem că există forme, proprietăți și situații, autonom de individul percepator și reprezentant, numai omul prin funcțiile sale senzoriale și intelective putând primi și extrage din mesajul senzorial formă și evoluția lumii, în diversitatea reprezentărilor comunicate informațional de către cele cinci simțuri. Stiina fizicii, cea care se ocupă cu studiul cantitativ, calitativ și evolutiv predictiv, al diversității formelor și proceselor realității, admite
Realitate () [Corola-website/Science/306324_a_307653]
-
tradiția vie, orală, transmisă de la Hristos, absentă din textele canonice datorită caracterului lor inițiatic. Gnosticii se considerau urmași și păstrători ai acestei tradiții orale și postulau că revelația este stratificată, conținând mai multe niveluri de înțelegere, în acord cu puterea intelectivă a fiecărui om. Valentin, de exemplu, considera că oamenii se împart în hylici (materialiștii sortiți pierzaniei), psihici (oameni dominați de activitate sufletească și care se vor mântui prin fapte bune), respectiv pneumatici sau gnostici (singurii capabili să ajungă la adevărata
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
a cunoașterii exacte. Obiectul cunoașterii sale este forma abstractă a gândirii umane. În studiul formelor gândirii umane logica separă forma de conținutul informațional, afectiv și volitiv precum și de mijlocul exteriorizării formei gândului adică limba naturală luând în cercetare numai forma intelectivă, cognitivă, rațională, obiectivă a gândirii considerând mijlocul de comunicare ca element convențional. Odată făcută această primă separație logica efectuează a doua operație: separarea formelor corecte de cele incorecte adică a celor valide de cele nevalide. În continuare se ocupă preponderent
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]