489 matches
-
sau de două ori într-un secol, ca puterea semnelor să schimbe fața lumii. Seva socialistă va secătui mai devreme. Făcea parte din aceeași generație, purtată și ea tot pe aripile ziarelor și ale cărții, generată de aceeași clasă delirantă, intelighenția. Dar statul sovietic n-a depășit niciodată stadiul iernii. Singurul proiect născut pe cometa secolului al XIX-lea care a făcut un crater pe planeta noastră a fost acela al lui Herzl și al apropiaților săi. Oare pentru că s-a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
abilități și poziții sunt de așa natură încât sunt capabile să influențeze un mare număr de alte persoane) este un cerc mai larg, care cuprinde cele mai înalte eșaloane ale societății și care include intelectualii, cei mai marcanți membri ai intelighenției și alți lideri sociali. Și, din moment ce doar o mică parte a elitei românești s-a aflat într-o opoziție deschisă, este mai potrivit să se vorbească despre alienare în loc de transfer de loialitate; căci alienarea reprezintă o retragere a consimțământului, care
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
În frunte cu cel care a trebuit „să plece” primul, artizanul politicii externe din ultimii ani ai lui Dej și din primii ai succesorului său, inteligentul și, se pare, cinicul - dar și pedantul! - Ion Gheorghe Maurer!...Ă Dar... de ce oare intelighenția noastră, ce număra Încă, În ciuda valului tot mai masiv de emigranți culturali, nume sonore și valoroase, de ce oare nu a reușit, făcând front comun, să opună dictatorului tot mai „nebun”, Înconjurat de nulități și părăsit În ultimul deceniu de fruntașii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a luat sfârșit interesantul „Cenaclu de luni”, matrice a unei părți semnificative a generației optzeciste!... Interesant e că aproape același sfat l-am dat, cam după un deceniu, la una dintre ultimele mele Înapoieri În țară, altor doi „corifei” ai intelighenției românești, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu, pe vremea aceea, evident, mult mai puțin cunoscuți și, mi se pare, și ceva mai respectuoși față de noi (Nichita și cu mine, de exempluă, de la care așteptau un sprijin cât de cât, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ascuțit spre dimineață Între Dinescu, Pleșu și cu mine, de față fiind și Liiceanu; discuție În care cei doi, la reproșul meu că „nu fac nimic” semnificativ pentru a da un semn cât de cât concret al rezistenței noastre, a intelighenției, Pleșu sau Dinescu mi-a răspuns, cu ironie detașată, că „gândesc ca un turist!”, adică nu vreau să mă implic decât de la distanță! Era adevărat, nu mai voiam să mă implic după experiența dezastruoasă pe care am trăit-o la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
discurs În care afirmam următoarele: - Da, dragii mei, se pare că noi, mândri și valoroși scriitori români, ne-am cam păcălit În calculele pe care ni le-am făcut cu... „nea Puiu”, domnitorul nostru din ultimele două decenii. Noi, grămăticii, intelighenția de pe aceste plaiuri, ne-am aranjat totdeauna cu domnitorul și mi-aduc aminte de unul dintre argumentele regretatului meu prieten Ivasiuc - e drept, nici el un ins de prea mare consecvență și curaj civic, dar să nu uităm că a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În ciuda eforturilor pe care le făceam pentru a „Înțelege” că altele erau reflexele și situația intelectualilor Într-o țară ieșită cu greu și cu imense sacrificii din ruinele războiului (cu ajutorul „Planului Marshal”, printre alteleă, nu puteam Înțelege militantismul pro-marxist al intelighenției germane. De altfel, Însăși această intelighenție germană din Vest se găsea, În marea ei majoritate, Într-un fel de dispută cu politicienii ei, mai ales cu cei de dreapta, cei din succesiunea bătrânului Adenauer, care, ca și De Gaulle În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pentru a „Înțelege” că altele erau reflexele și situația intelectualilor Într-o țară ieșită cu greu și cu imense sacrificii din ruinele războiului (cu ajutorul „Planului Marshal”, printre alteleă, nu puteam Înțelege militantismul pro-marxist al intelighenției germane. De altfel, Însăși această intelighenție germană din Vest se găsea, În marea ei majoritate, Într-un fel de dispută cu politicienii ei, mai ales cu cei de dreapta, cei din succesiunea bătrânului Adenauer, care, ca și De Gaulle În Franța vecină, pusese bazele nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mass-media (decenii la rând, Evreii au avut prioritate În primirea de licențe pentru ziare și posturi de radioă. Împărțirea În două a teritoriului german a fost și ea resimțită ca o „pedeapsă”, dar toate acestea nu au fost suficiente pentru ca intelighenția - și asta spre onoarea ei! - să se considere „absolvită” de erorile grave ale trecutului politic, uman și militar. Dar nu această „vină”, acut resimțită, m-a determinat să mă Îndepărtez de țara și cultura strămășilor mei pe linie maternă, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-o” atunci, cu un profund oftat interior, neauzit, și pe frumoasa, sălbatica Aurora; Însă urmând să o Întâlnesc la Întoarcerea mea din America, În iarna lui ’78, la Paris. Aflând, prin acel telefon special al lumii Închise și mărunte a intelighenției române din emigrație, că mă aflu În urbe, locuitor la un mic hotel de pe lângă rue de Rivoli, lângă Luvru, m-a sunat și m-a invitat la masă. Mi-a mărturisit ulterior că voise să mă roage să-i fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-și cu relaxare masca ironică ce-i apăra bine, probabil, adânca timiditate - Virgil Tănase. Spre uimirea mea, acest tinerel, cu care nu apucasem să mă Împrietenesc În țară, m-a căutat la Paris, unde poposisem, cum spuneam, iritat, stupefiat de intelighenția vest-germană, și... mi-a propus să mă ajute. Deși poposit de curând pe acele plaiuri culturale ultra-orgolioase, Își făcuse deja, ajutat și de amicul Țepeneag, câteva relații literare interesante, pregătea o teză de doctorat cu faimosul hermeneut Roland Barthes și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mișcări de protest În stradă. La sfârșitul verii aceluiași an, ’82, s-a anunțat Însă vestea reapariției la Paris a celui ce se credea a fi fost răpit și târât de agenții lui Ceaușescu undeva Într-o pivniță bucureșteană. Dezamăgirea intelighenției franceze a fost mare și cea care a tras În primul rând ponoasele a fost, se’nțelege, cariera sa literară, ce a suferit o fractură, vizibilă până azi, se pare. Conducerea Editurii Flammarion i-a retras direcția acelei colecții românești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
stăpânitori, tradiție care, În timp, creează acele reflexe de luptă, Împotrivire și organizare, așa cum le-am văzut și citat la unele popoare și națiuni vecine nouă, În istorie, Unguri și, mai ales, Polonezi. Acel „regret” intens și puțin convulsiv al intelighenției românești postdecembriste, care a mers până acolo Încât, ani În șir, a negat și chiar, calomniat revoluția, uitând că dintre statele din Estul Europei care și-au dobândit libertatea după 9 noiembrie și căderea zidului de la Berlin, doar Românii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
libertatea de exprimare și de publicare Într-un singur sens. După bucuria de nesuportat a revoluției, a răsturnării instituțiilor și vârfurilor statului polițisto-ceaușist, a apărut „trezirea” În aerul rece social, trezire ce nu era decât o anume incapacitate a aceleiași „intelighenții” de unire și de creare eficientă și consecventă a unui spirit civic apt de a impune guvernanților, presei, mass-mediei, ca și grupurilor de interese ce au năvălit, firesc, ca o haită, pe terenul rămas liber și vraiște al comerțului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
viu în mintea unor foști troțkiști, maoiști sau doar foști membri ai acelui P.C.F. care, după cum s-a adeverit cu câțiva ani în urmă, a primit ani în șir subsidii grase din partea U. Sovietice! - dar „orgoliul”, ca să nu zic disprețul intelighenției franceze față de noi, intelectualii din Est, și mai ales față de scriitorii români, a rămas! S-a observat acest lucru și după revoluție, când Franța nu a deschis o librărie de carte franceză într-o țară, singura, latină și francofonă - atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
eliberate atunci 4.000 de familii. Mihail Sturdza, domnul Moldovei (1834-1849), a alcătuit și el un proiect de lege pentru eliberarea țiganilor, pe care l-a prezentat Obșteștei Adunări la 31 ianuarie 1844. Deși era o dorință mai veche a „intelighenției” din Principate, „emanciparea” țiganilor fiind inclusă și în programele revoluției de la 1848, faptul istoric s-a realizat mai târziu, din cauza opoziției interne (biserica, marii boieri conservatori) și a celei externe. Intelectualitatea română a considerat desființarea robiei în Principate, în 1855-1856
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alb strălucitor în anotimpul rece”. Acesta este orașul care, după cum scria un distins om de cultură, „va putea însemna ceva, va putea deveni chiar și un «Karlsbad al României» (cum visa B. P. Hasdeu), numai din clipa când gospodarii și intelighenția locală vor crea o conștiință a locului, o conștiință hușeană și vor stimula energiile umane să lucreze pentru municipiul care abia a fost moșit”. (Orașul Huși a fost declarat municipiu în 1995). V. TOLERANȚĂ RELIGIOASĂ: ORTODOCȘI ȘI CATOLICI HUȘENI 1
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Chișinău, unde autorul lui Homo Sovieticus participa la o reuniune UNESCO. VASILE GÂRNEȚ: O primă confruntare publică, ucraineano-rusă, pe traseul Literatur Express-ului. Mikola Ryabtschuk: „N-ar trebui să ne sfiim să vorbim despre imperialismul rusesc... Un imperialism pe care intelighenția - luminată și liberală - din această țară nu l-a condamnat deloc, spre deosebire de nemți, care au repudiat cu vehemență nazismul și continuă să-și facă mea culpa până în prezent“. Replica rusului Alexei Varlamov: „De fapt, Rusia nu a avut niciodată intelectuali
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
secolul al XIX-lea, că majoritatea problemelor noastre pot fi rezolvate prin soluții politice. Când problemele se agravează - de obicei, din cauza soluțiilor politice -, politicienii și electoratul cer și mai multe soluții politice, la infinit. O altă consecință, datorată lipsei unei intelighenții cu adevărat independente, a fost apariția unor clase educate servile, fenomen pe care Julien Benda îl numește „trădarea intelectualilor”. în loc să joace un rol profetic, de asanare a societății, ei au devenit, în general, apologeții săi remunerați. în loc să lupte pentru adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
relațiilor ungaro-iugoslave apar noi elemente. Cu toată inconsecvența denunțării esenței stalinismului, hotărârile Congresului al XX-lea au dat un impuls puternic forțelor reformatoare din țările lagărului sovietic, deoarece critica adusă diferitelor componente ale sistemului totalitar, pentru care mai înainte reprezentanții intelighenției opozante erau urmăriți necruțător, pe neașteptate au simțit o susținere chiar din partea Moscovei. în ceea ce-i privește pe comuniștii iugoslavi, ei își legau speranțele de o critică a lui Stalin mai hotărâtă la Congresul al XX-lea și în particular
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai prietenoase și o atitudine mai amiabilă în relațiile cu diplomații sovietici”. Alături de Polonia, această mișcare de democratizare a regimului comunist a atins cel mai mare avânt în Ungaria. în martie și aprilie, la multe adunări de partid (îndeosebi printre intelighenția din Budapesta) era adusă o critică ascuțită la adresa lui Rakosi și a anturajului său, pentru incapacitatea și refuzul de a trage învățăminte din hotărârile Congresului al XX-lea, se auzeau cereri de a duce până la capăt reabilitarea jertfelor represiunilor ilegale și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vorbitori de turcă au decis să devină cetățeni ai Greciei, cu toate că nu cunoșteau nici un cuvânt din limba acestui stat. Datorită peisajului etnic complex, Kolarz denumește spațiul Europei de Est „Orientul Mijlociu” european. Naționaliștii est-europeni fac parte din rândurile birocraților sau ai intelighenției. Tendințele politice ale acestora pendulează ușor, de la extrema dreaptă, la extrema stângă. Pentru fiecare națiune din „Orientul Mijlociu” european, statul se legitimează în primul rând istoric, printr-o formațiune feudală care a jucat un „rol strălucit” pe plan european, „civilizator” sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
surprindă „originalitatea «cazului» românesc în procesul de liberalizare al Răsăritului” în condițiile în care deosebirea esențială între România și alte state central-est-europene constă în faptul că „România este una din rarele țări în care intelectualitatea nu s-a transformat în «intelighenția». Dăm acestui termen din urmă sensul lui inițial de elită a spiritului care devine și o elită a curajului civic” (p. 9). „Epilogul deschis” realizează un bilanț al perioadei dintre anunțarea tezelor din iulie care au izbucnit „ca o bombă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reale manifestându-se abia în 1964, o dată cu slăbirea terorii. Monica Lovinescu vorbește despre rolul scriitorilor în noile condiții politice din România și realizează o comparație între aceștia și cei din celelalte țări comuniste. Astfel, „dacă în URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia intelighenția a pornit contestarea epocii staliniste de jos în sus, prin mărturia unui supraviețuitor, «la noi, teroarea stalinistă a fost pusă între parantezele tăcerii. Literatura nu s-a ocupat de ea» și în consecință, literatura românească nu a jucat același rol
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
disidenții autentici Monica Lovinescu îi menționează pe Iuli Daniel și Andrei Siniavski, acuzați în „primul proces de opinie din Uniunea Sovietică din pricina atmosferei în care s-a desfășurat: o renunțare parțială la stalinism, o grupare embrionară a unei părți din intelighenția sovietică, o timidă liberalizare, pentru că inculpații au pledat nevinovat. Și prin reacțiile violente pe care le-a provocat în Rusia cât și în partidele comuniste din Occident. Reacțiile din Occident pot fi împărțite în două categorii: onorabile și suspecte. Onorabile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]