500 matches
-
poate corecta exersând analitic fonemul m, apoi exersând construcțiile silabice în forma inversată vocală-consoană îam, om), ca apoi să se treacă și la forma consoană-vocală îma, mo). Înlăturarea anomaliei de pronunție este importantă întrucât acest defect are repercursiuni grave asupra inteligibilității vorbirii. - Articularea explozivă a fonemului m, care apare parazitat de fonemul p, sub formă mp se datorează unei tensionări prea mari a orbicularului buzelor și lipsei coborârii mandibulei în dezocluzie. Se sugerează ca atingerea buzelor una de alta trebuie să
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
eforturi pe o lungă perioadă de timp, care pot ajunge până la un an de zile. Exercițiile de pronunție trebuie sa fie reluate și repetate până se ajunge la articularea corectă a fonemului ș, întrucât pronunțarea greșită are repercusiuni nefaste asupra inteligibilității întregii vorbiri, mai ales că pe baza lui construim sunetele: j, ce, ci, ge, gi. Dacă nu a fost însușit corect în primul an, surdomuții nu-l vor mai putea emite în următorii ani. O tehnică specială de obținere a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
transferului interfonemic st, su, so, isi pentru obținerea lui ș - Obținerea ș dorsal implică ridicarea părții dorsale a limbii spre regiunea dentoalveolară, vârful limbii rămâne coborât în spatele arcadei dentare inferioare și se exprimă un sunet interfonemic s-ș acceptabil pentru inteligibilitate - Obținerea ș mediopalatal implică ridicarea posterioară a vârfului limbii; Se introduce fonemul ș în silabe deschise simple, apoi în cuvinte scurte respectând principiul progresivității, iar în final în cuvinte diverse și propoziții. La 3-4 ședințe se revine la exersarea fonemului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe molarii superiori, dar vârful se sprijină lățit, nu pe incisivii superiori, ca pentru emiterea fonemului t, ci pe cei inferiori, ca pentru articularea sunetului s. Buzele se arcuiesc discret în timpul articulării. Emiterea fonemului ț este de primă importanță pentru inteligibilitatea vorbirii, deși în limba română are o frecvență mică de utilizare î1,07%). În limba germană, fonemul este foarte frecvent utilizat. Pentru pronunțare se explică logopatului necesitatea contopirii sunetelor t și s prin desenarea suprapusă a acestora. Se exersează inițial
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prin palparea vibrațiilor laringo-linguale logopatul se edifică asupra sincronizării și producerii lor. Dat fiind frecvența de utilizare 7,41% - al II-lea sunet ca frecvență după e - apare necesitatea emiterii corecte a fonemului r lingual ca o condiție esențială pentru inteligibilitatea vorbirii. Odată deprins, sunetul r are calitatea că nu se pierde niciodată. Fonemul r obișnuit se produce prin vibrarea vârfului limbii, dar mai există și alte variante: r labial - produs prin vibrarea buzelor, și r velar îgraseiat) - emis prin vibrarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
lipit de peretele posterior al laringelui. Fonemul r anterolingual are un caracter distinct care asigură transparență sunetelor învecinate prin ușurința de transfer interfonemic al articulării, pe când fonemul r articulat labial sau velar crează o dificultate în legătura interfonematică și îngreunează inteligibilitatea. Deprinderea vibrației linguale Uneori, fonemul r se obține de unii logopați cu foarte mare dificultate, deprinderea sa necesitând numeroase exerciți efectuate timp de câteva luni și chiar mai mult, până se ajunge să se imprime limbii vibrația necesară. Esențial în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
obține sonorizarea prin transferul interfonemic al vibrației consoanelor și vocalelor vecine în pronunțarea grupurilor bra, dra sau a cuvintelor brad, drag, vreau. Deprinderea r-ului lingual prin corecția r-ului labial sau velar Deprinderea r-ului lingual este esențială pentru inteligibilitatea vorbirii. Nu trebuie să limităm obținerea sa doar într-o lecție. Deși schema motorie este complexă este de recomandat să se exerseze pronunția lui încă din primele lecții. În general, toți elevii surdomuți ajung să rostească sunetul r lingual mai
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
nu se deteriorează. Dacă există un r defectuos la unii elevi surdomuți acesta este consecința emiterii și consolidării defectului de pronunție în momentul demutizării. Rostirea defectuoasă a fonemului r, adăugată altor defecte de articulație, deformează grav vorbirea și-i reduce inteligibilitatea. Uneori și copiii auzitori reușesc să stăpânească corect acest sunet, numai după mulți ani. Unii rămân cu un r nesonorizat sau uvular toată viața. Sunetul r fiind dificil de obținut, exercițiile de emitere trebuie să înceapă încă de la începutul anului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
consolidarea fonemelor: c, g, h să se facă în cadrul exercițiilor recapitulative folosind sunetele deprinse anterior. Deformările sunetelor c, g, h sunt foarte frecvente, de multe ori se ajunge la exprimarea unor forme intermediare ce trebuie corectate pentru a se asigura inteligibilitatea exprimării viitoare. (22, 184, 228) II.5.6. Protocoale tehnice în recuperarea dislaliei și demutizării vocalelor Demutizarea vocalei A Fonemul a este o vocală deschisă după gradul de deschidere a maxilarelor, medială după locul de articulare și nerotunjită prin neparticiparea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în evidență a vibrațiilor corzilor vocale, palparea vibraților în timpul emisiei sau vizionarea unor programe de simulare computerizată sunt instrumente utile în realizarea demutizării pentru vocale. Obținerea vocii de piept are un rol esențial în procesul demutizării și concură substanțial la inteligibilitatea vorbirii. Toate celelalte vocale derivă din fonemul a. Modificări discrete ale poziției sistemului articulator permit obținerea și a celorlalte vocale, care au ca temelie achiziția vocalizării specifice fonemului a. Fonemul a este socotit diapazonul vorbirii întrucât este etalonul utilizat în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
temelie achiziția vocalizării specifice fonemului a. Fonemul a este socotit diapazonul vorbirii întrucât este etalonul utilizat în corecția celorlalte vocale, iar lipsa achiziției sale corecte nu va permite articularea distinctă a acestora. De claritatea și intensitatea emisie vocalelor se asigură inteligibilitatea vorbirii. Deformări de articulare a fonemului a și corecția lor - Deformarea vocalei a spre sunetele ă sau e este cauzată de retragerea limbii, respectiv de deschiderea insuficientă a mandibulei. Corectarea acestui defect se face deschizând mai amplu gura subiectului și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
articularea fonemului u - Tonalitatea înaltă a fonemului u, cu așa numită „voce de cap', este datorată frecvenței înalte de emisie a fonemului, ridicării laringelui, îngustării spațiului cu vălul palatin, mutării posterioară a rezonanței orale și dispariției rezonanței toracice. Defectul tulbură inteligibilitatea vorbirii de aceea se impune obligatoriu corectarea. Subiectul trebuie să deosebească prin palpare prezența vibraților toracice transmise în cazul emiterii cu „voce din piept' a fonemului, respectiv lipsa vibrațiilor în cazul emiterii cu „voce de cap'. Se reia acțiunea de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
p sau s în cuvintele piersică sau pisică. Sunetul i se va emite inițial cu efort și încordare din partea logopatului, iar profilul acustic va fi apropiat de un i mijlociu și deschis. Lipsa unei pronunții clare a fonemului i influențează inteligibilitatea vorbirii întrucât este al patrulea sunet ca frecvență în limba română, încât prin exerciții sistematic și corect conduse se urmărește obținerea sunetului i ascuțit și închis, ca în cuvintele: piersică, miere, linie, bine, siringă. Se exersează pronunția prin metoda analitico-sintetică
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
coborârea vocii, făcut de recuperaționist micșorează tonalitatea vocii. - Nazalizarea fonemului i se resimte de către logopat ca o vibrație la rădăcina nasului și prin răcirea curentului de aer. Vocea nazală are tendința de a se extinde și la celelalte foneme, influentând inteligibilitatea vorbirii. Pentru corecție se fac exerciții respiratorii cu inspir nazal și expir pe gură și pronunția fonemului i precedat de o consoană explozivă ca p sau t în cuvântul pitic. - Modificările de lungime a fonemului i final creează unele tulburări
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
lesne de înțeles pentru interpretul contemporan. Dacă intențiile unui text clasic bizantin, cum este cazul celor reunite sub numele de Filocalia, sau al unei lucrări ce aparține umanismului târziu, par a fi inteligibile sub aspectul conținutului, de cele mai multe ori această inteligibilitate se obține de către cititorul de astăzi încercând să se treacă peste forma discursului, ca peste ceva nu numai secundar, dar care îngreunează înțelegerea și legat de forme culturale depășite. O impresie frecventă pe care o întâlnim în paginile criticii ce
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lui Avram Iancu. Toată diversitatea României noastre. Ultima mea privire asupra acestui loc uimitor este una plină de uimire, tot ceea ce văd și nu mai pot să înțeleg. Voi reuși oare să inserez toate aceste fenomene într-o „structură de inteligibilitate” sau voi fi doar o victimă inocentă, una în plus, a dificultății de restituire a datelor culese pe teren ? Autocarul, această nouă Arcă a lui Noe Înainte de a părăsi orășelul Hațeg, unde am fost cazat, doresc să-mi cumpăr ceva
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2.2.1. Obiectul, aria de aplicabilitate, utilizatorii și necesitățile de informare a acestora 2.2.2. Obiectivul situațiilor financiare 2.2.3. Concepte de baza (contabilitatea de angajament, principiul continuității activității) 2.2.4. Caracteristici calitative ale situațiilor financiare (inteligibilitate, relevanta, credibilitate, comparabilitate) 2.2.5. Limite ce privesc informația relevanta și credibila (oportunitate, raport cost-beneficiu, echilibru între caracteristicile calitative, imagine fidela/prezentare fidela) 2.2.6. Structurile situațiilor financiare 2.2.7. Recunoașterea structurilor situațiilor financiare 2.2.8
ORDIN nr. 1.129 din 4 august 2000 pentru aprobarea normelor, regulilor şi procedurilor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b), c) şi d) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130468_a_131797]
-
2.2.1. Obiectul, aria de aplicabilitate, utilizatorii și necesitățile de informare a acestora 2.2.2. Obiectivul situațiilor financiare 2.2.3. Concepte de bază (contabilitatea de angajament, principiul continuității activității) 2.2.4. Caracteristici calitative ale situațiilor financiare (inteligibilitate, relevanță, credibilitate, comparabilitate) 2.2.5. Limite ce privesc informația relevanță și credibilă (oportunitate, raport cost-beneficiu, echilibru între caracteristicile calitative, imagine fidelă/prezentare fidelă) 2.2.6. Structurile situațiilor financiare 2.2.7. Recunoașterea structurilor situațiilor financiare 2.2.8
PROGRAMA ANALITICA din 4 august 2000 pentru susţinerea examenului de aptitudini profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130469_a_131798]
-
cavitatea bucală că în stomatolalia închisă sau deschisă și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de voce bitonala (în paraliziile recurentiale) sau disfonie prin formațiuni tumorale ori afonie consecutivă ablației laringelui. Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii și intensitatea acesteia între ușoară, cănd practic vorbirea este puțin deranjată, medie când disfonia este evidentă până la deficiență accentuată atunci când este vorba de afonie. În cazul laringectomizatilor care au deprin erigmofonatia, deficiență se considera medie, daca vocea este inteligibila
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
în acest caz vor fi prezentate informațiile referitoare la baza utilizată. CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAȚIILOR FINANCIARE 24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determină utilitatea informației oferite de situațiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanță, credibilitatea și comparabilitatea. Inteligibilitatea 25. O calitate esențială a informațiilor furnizate de situațiile financiare este aceea că ele pot fi ușor înțelese de utilizatori. În acest scop se presupune că utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și a activităților economice, de noțiuni
REGLEMENTĂRI CONTABILE*) din 17 decembrie 2002 armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile instituţiilor reglementate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147866_a_149195]
-
în acest caz vor fi prezentate informațiile referitoare la baza utilizată. CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAȚIILOR FINANCIARE 24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determină utilitatea informației oferite de situațiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanță, credibilitatea și comparabilitatea. Inteligibilitatea 25. O calitate esențială a informațiilor furnizate de situațiile financiare este aceea că ele pot fi ușor înțelese de utilizatori. În acest scop se presupune că utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și a activităților economice, de noțiuni
REGLEMENTĂRI CONTABILE*) din 10 decembrie 2002 armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile instituţiilor reglementate şi supravegheate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147868_a_149197]
-
a conștientiza copilul în vederea reabilitării funcției de comunicare, tinzând către o activitate voluntară, pozitiv afectivă, evaluând posibilitățile lui reale, fie pornind de la gândire, atenție, memorie, către limbaj, fie prin intervenția etajelor efectiv instructive și ale elementelor prozodice către gândire și inteligibilitate. 5. În dizartrii este absolut necesară munca individualizată, dar și inserția lor în grupe mici, omogene, preocupându-ne atât vorbirea cât și înțelegerea limbajului oral și scris, folosind din plin materialul verbal, intuitiv, gesturile și mimica, căci așa cum știm, dezvoltarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ceea ce influențează producerea și recepția limbajului. De cele mai multe ori, handicapul de limbaj se asociază cu D.M., fără a fi produse de ea. La aceștia, se întâlnesc (uneori la același individ) complexe de mai multe deficiențe ale vorbirii, ceea ce face ca inteligibilitatea limbajului să fie scăzută. Deficiențele se manifestă sub diverse aspecte, cum sunt: al perceperii și înțelegerii vorbirii; al volumului vocabularului; al complexității frazelor utilizate; al expresivității vorbirii; al articulării, fonației, ritmului vorbirii și chiar al mijloacelor auxiliare de comunicare. A
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorbire. Mulți cercetători încadrează non-achiziția vorbirii până la 5-6 ani tot în această categorie. Această întârziere simplă, ușoară se caracterizează prin alterări fonematice care constau în inversiuni, omisiuni, contaminări de foneme, sau reducerea grupelor consonantice la una din consoanele constitutive, astfel încât inteligibilitatea limbajului este în general păstrată, mai puțin a cuvintelor abstracte și a cuvintelor de legătură. Toate aceste aspecte deficitare urmează a fi eliminate spontan ori prin preocuparea sporită din partea familiei și a educatoarei, până la 5 ani. Această încetinire în procesul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca atare vor fi denaturat înțelese de către ceilalți. La rândul lor, deficienții de auz ce nu sunt competenți în limbajul verbal pătrund superficial sensul mesajelor primite pe cale verbală de la alții, sau în unele cazuri aceste mesaje sunt denaturate sau neînțelese. Inteligibilitatea fono-articulatorie a limbajului verbal la surzi nu depășește niciodată cotele modeste. În schimb, în mod firesc, copiii se folosesc de mijloace extraverbale precum gesturi evocatoare, limbaj corporal și facial. Din punct de vedere gramatical, de foarte mult timp s-a
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]