915 matches
-
account the intențional effects of a (corporate, political or literary) message, the conceptual content is formed, aș Pottier (1992: 224) mentions, of some major event lines (AȘ = the analytical scheme focused on state or evolutive events) and of some enunțiative intențional choices (BAȘ= built analytical schemes) which will permanently accompany and control any statement. Pottier's model of the enunciative trajectory goes beyond the descriptive lexical analysis în order to proceed into a semantics of the predication (SP = the scheme of
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
competența științei naturii, dintre ceea ce poate fi schimbat și, respectiv, nu poate fi schimbat ca urmare a progresului cercetării științifice. Fără îndoială că dezvoltarea neurobiologiei ne dă posibilitatea să discriminăm mult mai exact și mai fin determinantele cauzale de determinantele intenționale ale acțiunilor oamenilor. Afirmația că în lumina evoluțiilor din știință liberul-arbitru se dovedește a fi o iluzie este însă rezultatul unei confuzii conceptuale. Există criterii care ne permit să distingem cauzele acțiunilor de temeiurile lor, reacțiile spontane, involuntare de acțiunile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ca cele menționate mai sus. Cât de impresionante și importante ar fi aceste progrese, ele nu pot arăta că liberul-arbitru este o iluzie. În WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 369 schimb, ne pot ajuta în mod substanțial să deosebim determinantele cauzale și intenționale ale acțiunilor, să stabilim astfel dacă și în ce măsură sunt răspunzători pentru ele cei care le săvârșesc. Clarificările conceptuale sunt obținute prin demersuri cu totul diferite de cele ale cercetării specializate. În acest sens, Wittgenstein sugerează că noi facem primul pas
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
opus) față de limba artificială (sau de limbile artifici-ale). O limbă artificială este, așa cum specifică sintagma numitoare, o limbă creată intenționat și acceptată prin convenție, în vreme ce limba naturală ar trebui să fie dată "de la natură" și, prin urmare, nu este construită intențional și, pentru individul vorbitor, lucrurile stau într-adevăr astfel, fiincă el nu este în măsură să creeze o limbă, ci îi este permis să creeze numai în limitele ei și ceea ce s-ar realiza dincolo de aceste limite nu mai poate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sferă mai amplă privind intenționalitatea (considerată un fenomen mental crucial) ce ar putea explica în același timp stările mentale și comportamentul lingvistic. Potrivit lui Searle, o societate are nevoie cel puțin de o formă primitivă de limbă pentru a avea fapte intenționale și, în acest caz, limba are prioritate logică asupra celorlalte instituții sociale 84. Există, de aceea, chiar de la nivelul denumirii (reprezentat de nume, de semnul lingvistic) o dublă funcționalitate a elementelor limbii, deoarece, pe de o parte, cuvintele pot fi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de asemenea, de neconceput fără limbă, în cazul empiriștilor. Tot atunci (îndeosebi în secolul al XVIII-lea), ideea atotputerniciei rațiunii, căreia i se atribuia capacitatea de a transforma viața popoarelor, s-a reflectat pe terenul limbii prin încercările de reformare intențională și de ameliorare dirijată a limbii (literare). Ca atare, cînd au apărut zorii lingvisticii moderne, s-a afirmat cu tărie ideea transformării limbii, idee care, transpusă pe terenul limbilor populare, a condus la principiul evoluției limbilor din limbi anterioare și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lingvistică, Eugen Coșeriu precizează că nu se poate admite explicația cauzală de tip naturalist (și, în general, crede el, cauzalitatea de acest tip nu trebuie adusă în discuție în cercetarea limbii), fiindcă în domeniul cultural procesele sînt realizate prin actele intenționale și finaliste 204, dar concede că "finalitatea este un tip de motivație", iar motivația se încadrează în conceptul general de "cauză"205. De aceea, acest lingvist ar dori o concepere nuanțată a cauzei, în manieră aristotelică, cu manifestări și conținuturi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuprind și limba, aceasta nu înseamnă că ele sînt întotdeauna și în totalitate desprinse de natură, fiindcă trecerea din natură în cultură nu înseamnă anularea naturii, ci transformarea ei în sensul culturii. Această transformare se realizează, desigur, printr-o activitate intențională, care însă este limitată iar, uneori, chiar orientată de ceea ce îi permite natura omului să facă. De aceea, în folosirea obișnuită a limbii, în limba populară, folosirea limbii se face printr-o orientare exclusivă aproape spre a realiza aplicarea la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la mișcări pasive), iar a cerebelului cu ataxie (pierderea simțului echilibrului) sau tremor (agitație necontrolată ce interferă cu coordonarea). Printre complicații se numără și crizele de epilepsie. Pe lângă tratamentul medicamentos, efecte benefice au kinetoterapia, terapiile fizice și ocupaționale. Înafara tremorului intențional caracteristic sindromului cerebelos (tulburări preponderent de echilibru în cazul lezării vermisului și de coordonare a mișcărilor în situația afectării emisferelor cerebeloase), mai există tremorul senil, tremorul fiziologic (din cauza oboselii sau efortului fizic excesiv) sau cel datorat fricii sau stresului. Tremorul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
termoreglare), și miorelaxante ce acționează la nivelul sistemului nervos central, discutate la medicația sistemului nervos. Tremorul esențial poate fi influențat farmacologic cu β-blocante semiselective (Propranolol), β- blocante selective (Metoprolol), anticonvulsivante, benzodiazepine (Diazepam, Clordiazepoxid, Alprazolam), cantități mici de alcool etilic, tremorul intențional cu Propranolol și Metoprolol iar tremorul postural (fiziologic) numai cu Propranolol [42]. Propranololul, deși are printre efectele terapeutice creșterea toleranței inimii la efort, prezintă ca reacții adverse majore insuficiența cardiacă, blocul atrioventricular și bronhospasmul. Printre reacțiile adverse al Metoprololului se
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
7,8% din satul propriu în alt sat; 92,2% din satul propriu spre oraș; Pentru tinerii din urban: 9,6% din orașul propriu într-un sat; 90,4% din orașul propriu în alt oraș. Rezultă că și în plan intențional, ca și în cel real, migrația dinspre sat spre oraș este ceva mai ridicată la tineri, comparativ cu celelalte direcții de migrare. Invocând motive de natură existențială care îi determină să migreze sau să dorească să migreze, tinerii din rural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fiind „fapta care ....”<footnote Codul penal al României, titlul II, capitolul I, articolul 17 prevede: „Infracțiune este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală. Infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale.” footnote>; un element intențional (sau un element moral): pentru a fi pasibil de pedeapsă, autorul trebuie să fi acționat în deplină cunoștință de cauză, adică în mod voluntar și conștient. Sub aceste aspecte, ne propunem în continuare să analizăm riscurile prezentării unor situații financiare
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
act de comunicare concretizat în prezentarea sau publicarea sub orice formă a situațiilor financiare. Aceste două elemente materiale sunt complementare și cumulative, adică, în termeni legali, delictul nu poate fi constituit dacă unul dintre aceste două elemente lipsește. 3) Elementul intențional În majoritatea cazurilor, elementul intențional constă în faptul că autorul este conștient de faptul că încalcă prevederile legale. În același timp, este important să nuanțăm faptul că, chiar dacă autorul este în necunoștință de cauză de încălcarea legii, elementul moral poate
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
prezentarea sau publicarea sub orice formă a situațiilor financiare. Aceste două elemente materiale sunt complementare și cumulative, adică, în termeni legali, delictul nu poate fi constituit dacă unul dintre aceste două elemente lipsește. 3) Elementul intențional În majoritatea cazurilor, elementul intențional constă în faptul că autorul este conștient de faptul că încalcă prevederile legale. În același timp, este important să nuanțăm faptul că, chiar dacă autorul este în necunoștință de cauză de încălcarea legii, elementul moral poate fi constituit deoarece „nimeni nu
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
timp, este important să nuanțăm faptul că, chiar dacă autorul este în necunoștință de cauză de încălcarea legii, elementul moral poate fi constituit deoarece „nimeni nu poate să invoce în apărarea sa necunoașterea legii”<footnote Nemo censetur ignorare legem. footnote>. Elementul intențional se concretizează așadar în intenția culpabilă, denumită de asemenea și „rea-credință”. În cazul prezentării de situații financiare anuale neconcordante cu realitatea, directorii se fac vinovați de un dol general, ce rezidă în falsificarea situațiilor financiare în cunoștință de cauză. Acest
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
comerțului). Element material Elemente prealabile: existența unor fapte delictuale de care auditorul în cauză a luat cunoștință. Elemente constitutive propriu-zise: tăinuirea este constituită integral din momentul în care auditorul a luat cunoștință de fapte și nu le-a relevat. Element intențional Auditorul este de rea-credință, deoarece el se abține voluntar de la relevarea faptelor delictuale. Sancțiuni Sancțiunile variază de la o țară la alta, spre exemplu, acestea nu sunt prevăzute expres în legislația din România, pe când în Franța se pedepsesc cu cinci ani
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
prevăzut în mod expres de legea românească, pe când în alte țări, da (spre exemplu, în Franța prin articolul L 820-7 din Codul comerțului). Element material Auditorul difuzează sau confirmă informații neveridice. Aceste informații sunt legate de situația persoanei juridice. Element intențional Auditorul este de rea-credință, el cunoaște inexactitatea informației litigioase. Sancțiuni Sancțiunile variază de la o țară la alta, spre exemplu, acestea nu sunt prevăzute expres în legislația din România, pe când în Franța se pedepsesc cu cinci ani de închisoare și 75
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Cu sprijinul terapeutului situațiile de viață și oamenii sunt interpretate ca fiind mai puțin amenințătoare pentru pacient. În hipnoanaliză pacienții pot adesea să își reevalueze experiențele timpurii și aceasta le asigură un nou context cognitiv în care să fie mai intenționali în ce privește luarea unor decizii importante de viață sau reformularea scopurilor terapeutice cheie. Persuasiunea și sugestia Convingerea terapeutului în ce privește eficacitatea metodelor sale terapeutice și sugestia dată pacientului că terapia va reuși sunt elemente majore în toate psihoterapiile. Jerome Frank (1973Ă se
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
K. Lewin, energiile și tensiunile psihice se organizează în sisteme dinamice unitare care sunt, mai mult sau mai puțin, închegate; aceste sisteme de tensiuni constituie așa-numitul „câmp psihic” în care se încadrează și factorii externi, dar care, în comparație cu factorii „intenționali” interni, au doar un rol „solicitant”. Dinamica proceselor psihice se desfășoară în cadrul acestor sisteme relativ închise. Forțele din „câmpul psihic” determină, prin rezultanța lor, direcția acțiunii, deci au un caracter vectorial, iar pe baza „vectorilor” respectivi apar anumite dispoziții de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
direcția acțiunii, deci au un caracter vectorial, iar pe baza „vectorilor” respectivi apar anumite dispoziții de activitate. Adaptarea sau menținerea echilibrului dinamic al persoanei se realizează, prin urmare, în interiorul acestui „câmp dinamic” rezultat din interacțiunea, în primul rând, a factorilor „intenționali” interni, dar și din interacțiunea persoanei cu mediul), unde există o schimbare permanentă în „sistemul de tensiuni”, care se pot anula printr-un joc al forțelor degajate de aceste tensiuni. Persoana este concepută de K. Lewin ca ansamblu de sisteme
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a distrucției), fie în acela al evitării, al scăpării cu orice preț de sub orice formă de tutelă și control. Deci, indiferent de faptul dacă comnortanentul exprimă, un atac direct (fizic), sau unul ascuns, de ordin intelectual, agresivitatea semnifică întotdeauna elementul intențional, de ostilitate din partea unei persoane împotriva alteia, considerată obiectul ostilității. Un copil răsfățat, de exemplu, poate foarte bine să facă o criză puternică de nervozitate, irascibilitate, furie, pentru o simplă mustrare primită. Human Behavior and Personglity, în „Projective techniques”, l952
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reformator (de fapt, un precursor al lui Luther Însuși), ce nu dă Înapoi din fața celor mai revoluționare consecințe ale mesajului creștin. Potrivit lui Harnack, exegeza marcionită pornește de la principiul „discordiei Între Noul și Vechiul Testament”, Întemeiat În primul rînd pe o lectură intențională a Epistolei lui Pavel către Galateni, cu care se deschide canonul lui Marcion. Din incipit-ul epistolei Marcion deduce că al treisprezecelea apostol, ales direct de Isus Cristos și de Dumnezeu, iar nu per hominem, adică de către omul Isus, este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
contain formulations / specification rather like it: „I see the situation ...” or „It’s looked / seemed ...” than „it is șo” because it offers to other person the chance to solve the problem without being puț into a disadvantaged situation for the intențional mistake. But not all the times the feed-back succeeds în achieving his goal even it is offered with good intentions. For example, many times, aș teacher/professor - we offer a positive feed-back to our pupils / students, telling them that they
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
se caracterizează prin tulburări de coordonare și abateri accentuate ale coordonării posturii, mai mult sau mai puțin reductibile, clasificate în două mari grupe, care cuprind ataxia cerebeloasă congenitală și diplegia ataxică. Ataxia cerebeloasă congenitală se caracterizează prin tremor static și intențional, tulburări de mers, mișcări rigide, dismetrie, dificultăți de acomodare la mediu. O altă caracteristică a acestor copii o reprezintă tulburările metabolice și de termoreglare. Se consideră că la originea acestor tulburări stau factori genetici. Din punct de vedere clinic, diplegia
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
70, ca o ilustrare a convergenței de idei dintre inteligența și viața artificială (vezi Steels, 1995, Maes, 1995Ă, deși, abia în anii ’90, cu suportul Internetului, aceștia au devenit populari. O definiție unanimă îi apreciază pe acești agenți drept sisteme intenționale, operând independent și rațional și interacționând multiplu, într-o viziune care survolează barierele dintre actor și spectator, uman și nonuman, intenționalitate și obiectualitate. Spre deosebire de obiectele obișnuite ale lumii virtuale, de la clădiri la reprezentările avatarice, care sunt limitate la un răspuns
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]