913 matches
-
și are în cunoscător un mod intențional de a fi. Dacă diferența dintre a recepta forma unui obiect împreună cu materia lui și a o recepta fără această materie este ușor de înțeles, rămâne totuși de clarificat care este sensul receptării intenționale a unei forme. Pentru această îmi voi îndrepta atenția către un pasaj din Summa theologiae (I, q. 56, a. 2, ad 3), unde Toma din Aquino descrie manieră în care se desfășoară procesul de cunoaștere atunci cand cunos catorii sunt îngeri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
îngeri. În contextul acestei descrieri, Toma aduce în discuție mai multe moduri în care o formă poate fi (esse) un mod de a fi natural (esse naturale), un mod de a fi material (esse materiale), un mod de a fi intențional (esse intenționale) și un mod de a fi imaterial (esse immateriale): (I.4.) Ad tertium dicendum quod unus Angelus cognoscit alium per speciem eius în intellectu suo existentem, quae differt ab Angelo cuius similitudo est, non secundum esse materiale et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
contextul acestei descrieri, Toma aduce în discuție mai multe moduri în care o formă poate fi (esse) un mod de a fi natural (esse naturale), un mod de a fi material (esse materiale), un mod de a fi intențional (esse intenționale) și un mod de a fi imaterial (esse immateriale): (I.4.) Ad tertium dicendum quod unus Angelus cognoscit alium per speciem eius în intellectu suo existentem, quae differt ab Angelo cuius similitudo est, non secundum esse materiale et immateriale, șed
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a fi imaterial (esse immateriale): (I.4.) Ad tertium dicendum quod unus Angelus cognoscit alium per speciem eius în intellectu suo existentem, quae differt ab Angelo cuius similitudo est, non secundum esse materiale et immateriale, șed secundum esse naturale et intenționale. Nam ipse Angelus est formă subsistens în esse naturali, non autem species eius quae est în intellectu alterius Angeli, șed habet ibi esse intelligibile tantum. Sicut etiam et formă coloris în pariete habet esse naturale, în medio autem deferente habet
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ipse Angelus est formă subsistens în esse naturali, non autem species eius quae est în intellectu alterius Angeli, șed habet ibi esse intelligibile tantum. Sicut etiam et formă coloris în pariete habet esse naturale, în medio autem deferente habet esse intenționale tantum (S. th., I, q. 56, a. 2, ad 3). La a treia [obiecție] trebuie spus că un înger cunoaște alt [înger] prin specia acestuia care există în intelectul sau, [specie] care este diferită de [formă] îngerului, a cărui asemănare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înger cunoaște alt [înger] prin specia acestuia care există în intelectul sau, [specie] care este diferită de [formă] îngerului, a cărui asemănare este nu potrivit cu modul material și ima terial de a fi, ci în acord cu modul natural și intențional de a fi. Căci îngerul însuși este forma care subzista în modul natural de a fi, insă specia lui care este în intelectul altui înger nu [are același mod de a fi], căci acolo are doar un mod inteligibil de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
același mod de a fi], căci acolo are doar un mod inteligibil de a fi. La fel cum formă culorii pe perete are un mod natural de a fi, [de vreme ce] în mediul care o poartă ea are doar un mod intențional de a fi. Observ că esse naturale este modul de a fi pe care o formă îl are în obiectul căruia îi dă formă în mod natural, făcându-l să fie ceea ce este, e. g. formă culorii pe un perete sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
său natural și imaterial. Din cea de-a doua formulare a criteriului cognitiv reieșea că modul imaterial de a fi al unei forme în receptor nu era suficient pentru a putea desemna un cunoscător, fiind nevoie și de modul ei intențional de a fi în receptor. Revenind la exemplul din citatul (I.4.), atunci cand un înger cunoaște alt înger, el deține pe langă forma lui, care are în el un mod de a fi natural și imaterial, forma îngerului cunoscut în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a fi în receptor. Revenind la exemplul din citatul (I.4.), atunci cand un înger cunoaște alt înger, el deține pe langă forma lui, care are în el un mod de a fi natural și imaterial, forma îngerului cunoscut în mod intențional și fără materia acestuia, pentru că îngerii sunt esențialmente lipsiți de materie. Reiese de aici că modul de a fi intențional al unei forme, măi pe scurt intenționalitatea, este prioritar în raport cu imaterialitatea în cazul cunoașterii, căci înge rul este imaterial, iar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
langă forma lui, care are în el un mod de a fi natural și imaterial, forma îngerului cunoscut în mod intențional și fără materia acestuia, pentru că îngerii sunt esențialmente lipsiți de materie. Reiese de aici că modul de a fi intențional al unei forme, măi pe scurt intenționalitatea, este prioritar în raport cu imaterialitatea în cazul cunoașterii, căci înge rul este imaterial, iar forma pe care o percepe este, de ase menea, ima teriala, însă nu imaterialitatea este cea care îi permite în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ase menea, ima teriala, însă nu imaterialitatea este cea care îi permite în gerului să îl cunoască pe celalalt înger. Altfel spus, gândul îngerului este despre ceva nu în virtutea imaterialității formei, ci în virtutea intenționalității acesteia. Prin mod de a fi intențional (esse intenționale) al unei forme Toma înțelege conținutul actului de gândire, proprietatea formei unui obiect de a fi în alt lucru decât cel inițial. Faptul că o formă este în mod intențional în mintea îngerului este ceea ce asigură gândului un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ima teriala, însă nu imaterialitatea este cea care îi permite în gerului să îl cunoască pe celalalt înger. Altfel spus, gândul îngerului este despre ceva nu în virtutea imaterialității formei, ci în virtutea intenționalității acesteia. Prin mod de a fi intențional (esse intenționale) al unei forme Toma înțelege conținutul actului de gândire, proprietatea formei unui obiect de a fi în alt lucru decât cel inițial. Faptul că o formă este în mod intențional în mintea îngerului este ceea ce asigură gândului un conținut. Introducând
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în virtutea intenționalității acesteia. Prin mod de a fi intențional (esse intenționale) al unei forme Toma înțelege conținutul actului de gândire, proprietatea formei unui obiect de a fi în alt lucru decât cel inițial. Faptul că o formă este în mod intențional în mintea îngerului este ceea ce asigură gândului un conținut. Introducând distincția dintre modul de a fi imaterial și cel intențional al unei forme, si arătând că imaterialitatea nu este cea în virtutea căreia are loc cunoașterea, trebuie refor mulat din nou
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
proprietatea formei unui obiect de a fi în alt lucru decât cel inițial. Faptul că o formă este în mod intențional în mintea îngerului este ceea ce asigură gândului un conținut. Introducând distincția dintre modul de a fi imaterial și cel intențional al unei forme, si arătând că imaterialitatea nu este cea în virtutea căreia are loc cunoașterea, trebuie refor mulat din nou criteriul cognitiv. Ținând cont de ultimă varianta enunțata a criteriului, un cunoscător se deosebește de un non cunoscător prin aceea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a criteriului, un cunoscător se deosebește de un non cunoscător prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și care are în cunoscător un mod de a fi intențional, si de nota privitoare la rolul imaterialității, obținem: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non cunoscător nu deține decât forma lui, care are în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectului și care are în cunoscător un mod de a fi intențional, si de nota privitoare la rolul imaterialității, obținem: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un mod de a fi intențional; un non cunoscător nu deține decât forma lui, care are în el un mod de a fi natural. Această poziție a fost împărtășită de mai mulți interpreți ai lui Toma, printre care Anthony Lisska. Acesta definește cunoscătorul accentuând tot rolul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interpreți ai lui Toma, printre care Anthony Lisska. Acesta definește cunoscătorul accentuând tot rolul intenționalității în raport cu cel al imaterialității, spunând că „un cunoscător are capa citatea sau abilitatea ontologica, înrădăcinată în esență sau natură cunoscătorului, de a dobândi în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în distincția dintre esse intenționale și esse naturale un acord între Toma și Franz Brentano, care, încercând să circumscrie domeniul psihologiei, diferenția fenomenele psihice, determinate ca fiind intenționale, de cele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în raport cu cel al imaterialității, spunând că „un cunoscător are capa citatea sau abilitatea ontologica, înrădăcinată în esență sau natură cunoscătorului, de a dobândi în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în distincția dintre esse intenționale și esse naturale un acord între Toma și Franz Brentano, care, încercând să circumscrie domeniul psihologiei, diferenția fenomenele psihice, determinate ca fiind intenționale, de cele fizice. Paralelă dintre Toma și Brentano în ceea ce privește intenționalitatea nu este nouă, ba chiar se poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în mod intențional forme sau structuri ale altor lucruri“. Mai mult, Lisska vede în distincția dintre esse intenționale și esse naturale un acord între Toma și Franz Brentano, care, încercând să circumscrie domeniul psihologiei, diferenția fenomenele psihice, determinate ca fiind intenționale, de cele fizice. Paralelă dintre Toma și Brentano în ceea ce privește intenționalitatea nu este nouă, ba chiar se poate observa, printre exegeții tomiști, o oarecare favorizare a explicitării intenționalității și, implicit, a problemei cunoașterii la Toma din Aquino, prin recurs la Brentano
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fenomen psihic conține în sine ceva ca obiect, deși nu fiecare în același mod. În reprezentare este ceva reprezentat, în judecată este ceva acceptat [anerkannt] sau respins, în iubire, iubit, în ură, urât, în dorința este ceva dorit. Această inexistentă intenționala este caracteristică exclusiv fenomenelor psihice. Nici un fenomen fizic nu prezintă ceva asemănător. Și astfel putem defini fenomenele psihice spunând că sunt acele fenomene care conțin intențional în sine un obiect. Într-o notă la acest pasaj, Brentano îl menționează și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
respins, în iubire, iubit, în ură, urât, în dorința este ceva dorit. Această inexistentă intenționala este caracteristică exclusiv fenomenelor psihice. Nici un fenomen fizic nu prezintă ceva asemănător. Și astfel putem defini fenomenele psihice spunând că sunt acele fenomene care conțin intențional în sine un obiect. Într-o notă la acest pasaj, Brentano îl menționează și pe Toma că sursa istorică a imanentei psihice, a existenței în, alături de autori precum Aristotel, Filon din Alexandria, Augustin și Anselm. Pentru Toma, spune Brentano, „obiectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un obiect. Într-o notă la acest pasaj, Brentano îl menționează și pe Toma că sursa istorică a imanentei psihice, a existenței în, alături de autori precum Aristotel, Filon din Alexandria, Augustin și Anselm. Pentru Toma, spune Brentano, „obiectul gândirii este intențional în cel care gândește, obiectul iubirii în cel ce iubește, iar cel al dorinței în cel care do reste“. Citind pasajul din Psihologia din punct de vedere empiric, precum și notele lui Brentano la acest pasaj, pot fi desprinse ur matoarele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în cel ce iubește, iar cel al dorinței în cel care do reste“. Citind pasajul din Psihologia din punct de vedere empiric, precum și notele lui Brentano la acest pasaj, pot fi desprinse ur matoarele idei: 1. ceea ce distinge fenomenele psihice (intenționale) care pentru Brentano sunt reprezentările, judecățile și emoțiile de fenomenele fizice este capacitatea celor dintâi de a conține în mod intențional un obiect, deci intenționalitatea este marca fenomenelor psihice; 2. sursă istorică a intenționalității este, cel putin parțial, de origine
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
empiric, precum și notele lui Brentano la acest pasaj, pot fi desprinse ur matoarele idei: 1. ceea ce distinge fenomenele psihice (intenționale) care pentru Brentano sunt reprezentările, judecățile și emoțiile de fenomenele fizice este capacitatea celor dintâi de a conține în mod intențional un obiect, deci intenționalitatea este marca fenomenelor psihice; 2. sursă istorică a intenționalității este, cel putin parțial, de origine medievală; 3. Toma este unul dintre medievalii la care Brentano a regăsit ideea imanentei intenționale a obiectului în subiect. La o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintâi de a conține în mod intențional un obiect, deci intenționalitatea este marca fenomenelor psihice; 2. sursă istorică a intenționalității este, cel putin parțial, de origine medievală; 3. Toma este unul dintre medievalii la care Brentano a regăsit ideea imanentei intenționale a obiectului în subiect. La o primă vedere, Lisska pare a avea dreptate când afirmă că distincția dintre modul de a fi natural al unei forme (esse naturale) și modul de a fi intențional al unei forme (esse intenționale) despre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]