23,182 matches
-
muncă sigur, la viitor sigur garantat de asigurări sociale și medicale. Nevoile de apartenență și afectivitate se referă la individul care a trecut de nivelul nevoilor „materiale”, fiziologice și de securitate, pe care le are satisfăcute și simte nevoia de interacțiunii cu alții care să-i ofere companie, comunicare, afectivitate, dragoste, satisfacție sexuală: familie, prieteni, colegi, vecini etc. Nevoile de stimă (de status) apar atunci când subiectul are nevoia de afiliere/apartenență satisfăcută. El va dori să aibă recunoaștere, o poziție în cadrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
aveau foarte multe privilegii, erau cei care luau decizii pe departamente, dar nu existau criterii clare de evaluare a performanțelor; până și cei foarte bine plătiți, așa-numitele „vedete” pentru care veneau mulți studenți, nu își găseau destul timp pentru interacțiunea directă cu studenții și îi puneau pe doctoranzii și asistenții lor să le facă treaba; satisfacția studenților de la Harvard față de serviciile primite era printre cele mai reduse dintre cele ale marilor universități din SUA. Programul de reformă început de Summers
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
înstrăinare a individului; spre exemplu, datorită autoturismelor personale oamenii se înghesuie tot mai puțin în mijloacele de transport în comun, lipsind astfel unul din instrumentele importante ale comunicării (și implicit al socializării): proximitatea. Și exemplele pot continua. Forma dominantă de interacțiune o constituie televizorul. Nivelul aspirațiilor sociale este reglat (mai degrabă determinat) prin reclame. Formele de divertisment sunt fie legate de statul în fața televizorului fie, tot prin intermediul acestuia, de consum: pentru a-ți petrece timpul liber în orice mod imaginabil trebuie
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
grupuri secundare, constituite în mod voluntar, în baza unor obiective precise și cu o structură formală de statute, roluri și grupuri mai mici. Indiferent de tipul organizațiilor, acestea se caracterizează prin: existența unui număr mare de oameni ce intră în interacțiuni multiple, diferențiați după locul lor în structura ierarhic-profesională. existența unui sistem de norme și reguli alcătuite în vederea atingerii scopului pentru care organizația a luat ființă. diferențierea structurală a organizației concretizată în statusuri și roluri clar definite și formulate pentru fiecare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sunt realități umane și sociale deosebit de complexe, în ele confruntându-se numeroase aspecte precum cele psihologice, economice, sociologice, politice. Așa se ajunge ca studiul interdisciplinar (din perspectiva mai multor științe) să fie de dorit. C. Argyris consideră că "organizația este interacțiunea dintre oameni în vederea atingerii unor obiective", iar pentru C. Handy "organizația poate să fie în același timp o colecție de indivizi și un sistem politic." Mihaela Vlăsceanu definea organizația ca un sistem structurat de interacțiuni a oamenilor în scopul realizării
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Argyris consideră că "organizația este interacțiunea dintre oameni în vederea atingerii unor obiective", iar pentru C. Handy "organizația poate să fie în același timp o colecție de indivizi și un sistem politic." Mihaela Vlăsceanu definea organizația ca un sistem structurat de interacțiuni a oamenilor în scopul realizării unor obiective comune.8 Prin urmare, orice organizație are patru componente fundamentale: scopul de a fi; oamenii; gradul de structurare; tehnologia. Acestea sunt în continuă interacțiune, astfel încât orice schimbare a uneia, are repercusiuni asupra celorlalte
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Mihaela Vlăsceanu definea organizația ca un sistem structurat de interacțiuni a oamenilor în scopul realizării unor obiective comune.8 Prin urmare, orice organizație are patru componente fundamentale: scopul de a fi; oamenii; gradul de structurare; tehnologia. Acestea sunt în continuă interacțiune, astfel încât orice schimbare a uneia, are repercusiuni asupra celorlalte. În concluzie, organizația poate fi considerată, într-o accepțiune foarte largă, un tip specific de activitate umană, adică acea activitate social-umană ce dispune de un mare grad de organizare și instituționalizare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
un tip specific de activitate umană, adică acea activitate social-umană ce dispune de un mare grad de organizare și instituționalizare: 1. pentru a putea vorbi de existența unei organizații este necesar un număr mare de indivizi care să intre în interacțiuni multiple între ei, determinate sau nu (prin numărul mare de indivizi, organizația se diferențiază de grupul mic ce conține un număr relativ restrâns de indivizi). 2. activitatea care se desfășoară în organizație este o activitate ce necesită diviziune și cooperare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
organizații nu sunt considerate de state drept entități transnaționale; ele nu există decât ca organizații interne.” II.3. Comitetul Internațional Olimpic Forțele transnaționale, cu o influență din ce în ce mai mare în politica mondială, sunt definite drept „un complex de relații concrete, coaliții, interacțiuni, care depășesc frontierele naționale și care acționează autonom, dacă nu chiar independent de guvernele naționale.” Definiția clasică a unei organizații internaționale este aceea că aceasta „reprezintă o asociație de state, constituită printr-un tratat dotată cu o constituție și cu
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
inferențial); altfel spus, din mesajele verbale și nonverbale transmise și interpretate în legătură cu propriul sine și activitatea sa derivă alte mesaje, cristalizate în percepții și impresii structurate mai apoi în reguli și norme. Interesant este că fiecare va încerca, în cadrul acestor interacțiuni de prezentare și acțiune a sinelui, să ajusteze impresiile astfel încât să definească, să păstreze și să protejeze situația care îi convine cel mai bine. Acest "joc de practici defensive și protective", pus în operă de fiecare individ cu scopul de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
raporturile pe care acesta le întreține cu celelalte departamente ale organizației; managerii de marketing trebuie să conlucreze cu managerii celorlalte departamente: cercetare-dezvoltare, producție, aprovizionare, financiar-contabil, comuni-care, branding, resurse umane și cu managerii de top) este supusă acelorași exigențe. Mai mult, interacțiunea mediu-organizație generează cel puțin trei tipuri de mediu având în centru același dinamism, aceeași presiune de schimbare. Este vorba despre mediul stabil, instabil și turbulent 110. Mediul stabil este caracterizat prin modificări la intervale mari, ușor de prevăzut,și, de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
comună) pentru a-și rezolva problemele de adaptare internă și externă, asumpții care au rezistat destul de mult timp ca să fie validate și transmise noilor membri 136. Mai concret, iată un tablou al categoriilor care definesc cultura comportamente regulate observabile în interacțiunea indivizilor: limbaj, obiceiuri și tradiții, ritualuri; norme de grup: standarde implicite și valori care se dezvoltă în grupurile de lucru; valori adoptate; filosofia formală: principii, politici; regulile jocului: modul cum facem lucrurile pe aici; climatul: modul de interacțiune, ambianța fizică
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
observabile în interacțiunea indivizilor: limbaj, obiceiuri și tradiții, ritualuri; norme de grup: standarde implicite și valori care se dezvoltă în grupurile de lucru; valori adoptate; filosofia formală: principii, politici; regulile jocului: modul cum facem lucrurile pe aici; climatul: modul de interacțiune, ambianța fizică; competențele transmise din generație în generație; modurile de gândire, modelele mentale, paradigmele lingvistice: cadre cognitive împărtășite, limbaj comun, sensuri împărtășite; metaforele și simbolurile: modul cum se caracterizează membrii grupului, simbolurile materiale; ritualurile și ceremo-niile137. Fiecare dintre aceste categorii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
salariații beneficiază și lucrează într-un climat fără a-l fi creat ei înșiși. Acesta mai susține că managerii sunt creatorii climatului, și nu angajații 162. Cert este faptul că această realitate organizațională, în calitate de mediu psihologic în care se produc interacțiunile, corelează foarte bine cu satisfacția în muncă, cu performanța, cu interacțiunea în grupul de lucru. Manifestări concrete ale culturii. Aspecte ilustrative Cultura organizațională cuprinde norme, valori, credințe și asumpții (mai puțin vizibile), pe de o parte și, pe de altă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
creat ei înșiși. Acesta mai susține că managerii sunt creatorii climatului, și nu angajații 162. Cert este faptul că această realitate organizațională, în calitate de mediu psihologic în care se produc interacțiunile, corelează foarte bine cu satisfacția în muncă, cu performanța, cu interacțiunea în grupul de lucru. Manifestări concrete ale culturii. Aspecte ilustrative Cultura organizațională cuprinde norme, valori, credințe și asumpții (mai puțin vizibile), pe de o parte și, pe de altă parte, norme, pattern-uri comportamentale și artefacte. Artefactele sunt elementele cele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
strict personalizate și ferite de intruziuni. Spațiul organizațiilor americane este compartimentat cu pereți de mică înălțime, în locurile de muncă se întâlnesc frecvent fotografii, afișe și plante care fac mediul mai familiar, mai primitor, iar zgomotul de fond dat de interacțiunile frecvente este acceptat ca firesc. În organizațiile europene, dimensiunile și dotările birourilor, parcările, lifturile etc. sunt artefacte menite să sublinieze poziția utilizatorilor acestora în ierarhie 166. În organizațiile americane, ritualurile de felicitare sunt informale, dar în Japonia sunt strict formale
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
psihometric și nepsihometric (calitativ). Am dorit să îmbinăm de fapt două seturi de presupoziții. Un set constă în enunțuri precum: măsurătorile standardizate ajută la realizarea predicțiilor și evaluărilor. Celălalt set presupune enunțuri precum: percepțiile individuale alimentează comportamentele organizaționale care implică interacțiune și, ca atare, percepția consecințelor acestor interacțiuni. În continuarea celor afirmate mai sus, vom realiza un sinopsis al metodelor cantitative și calitative utilizate în cercetarea culturii organizaționale și asupra cărora avem date legate de validitate, fidelitate sau corelații. Organizational Culture
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
îmbinăm de fapt două seturi de presupoziții. Un set constă în enunțuri precum: măsurătorile standardizate ajută la realizarea predicțiilor și evaluărilor. Celălalt set presupune enunțuri precum: percepțiile individuale alimentează comportamentele organizaționale care implică interacțiune și, ca atare, percepția consecințelor acestor interacțiuni. În continuarea celor afirmate mai sus, vom realiza un sinopsis al metodelor cantitative și calitative utilizate în cercetarea culturii organizaționale și asupra cărora avem date legate de validitate, fidelitate sau corelații. Organizational Culture Inventory OCI183 are 12 scale (umanism, afiliere
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ancheta apreciativă favorizează apariția unei atitudini proactive față de schimbare, prin care modelăm angajamentul actual față de brand în direcția proiectată și facem din mers schimbări ale identității brandului de angajator. Bazată pe ideea că percepțiile și cunoștințele noastre sunt determinate de interacțiunea socială și, ca atare, pe ipoteza că există infinite posibilități de interpretare care oferă numeroase maniere de acțiune pentru fiecare dintre noi, această metodă concentrează atenția pe oameni. Toți actorii importanți își focalizează interesul pe explorarea celor mai bune experiențe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
televiziunilor: emisiunea Dansez pentru tine, „cazul” Costel Busuioc, telenovela în timp real Elodia, campania virtuală la care s-a recurs pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din SUA de Barack Obama etc. Autoarea are în vedere, frecvent, nu numai televiziunea, ci și interacțiunea TV-computer-internet- jocuri interactive pe computer etc., vorbind cu dezinvoltură despre o nouă entitate; cyberspațiul. Remarcabile sunt și capacitatea sintetică și eleganța frazelor sale, distilate dintr-o experiență de scriitor: „Astfel, cyberspațiul ca spațiu-rețea este o zonă hiperutilitară și eterogenă: bibliotecă
Televiziunea, sine ira et studio by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7221_a_8546]
-
ideologia Cruciadei și a Epocii de Aur; "Latinitatea" ca mit revelator; Întâlniri reale și imaginare între portughezi și români; Mituri culturale - Camőes și Eminescu "poeții simbol"; Romantismul - formă culturală a globalizării; Profilul literar al unui diplomat (capitol ce reia sus-amintita interacțiune dintre ambasadorul Brederode și Mateiu Caragiale); Descoperirea și construcția Portugaliei în literatura română; Convergențe politice în secolul XX; Mihail Manoilescu și Mircea Eliade, portrete românești ale lui Salazar și ale Statului Nou. Din păcate însă textul nu a fost deocamdată
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
pianiști, violoniști, cântăreți, cu toții dăruiți din belșug întru slava artei sunetelor, dar și hărțuiți ori amăgiți întru exhibarea apucăturilor demonice. De cele mai multe ori, în existența unui artist, talentul disponibilizează talantul, în timp ce talantul, la rândul lui, înăbușă talentul. Iar atunci când din interacțiunea lor rezultă un rest semnificativ, cu siguranță că și-a băgat mâna "Necuratul" ori că sub presiunea unor forțe infernale un Angelo (talentul) e istovit de o Cezară (talantul) ce vine singură la el și-l cuprinde aidoma unui copil
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
și nici spre natura statică integrată în compoziție, ci spre relația dintre ele, spre acțiunea în plină manifestare. Cu alte cuvine, în acele momente în care ambele sînt necesare în egală măsură și cînd adevărata preocupare a lui Baba este interacțiunea lor. Însă atunci cînd miza picturii este arhitectura obiectului, materialitatea acestuia sugerată prin mijloace specifice convenției artistice, și marea problemă plastică - dar și metafizică și morală în același timp - o reprezintă dialogul dintre lumină și întuneric, prezența umană este doar
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
de student și ofertele educaționale academice, să realizăm prezentări orale, interactive despre posibilitățile și facilitățile continuării studiilor universitare, ne-au permis împărtășirea unor mărturii “la cald”, experiențe inedite despre viața studențească, despre bursele în străinătate, maturizarea personală și profesională...etc. Interacțiunile orale pregătite și desfășurate de tinerii consilieri, au permis expunerea cantitativă a unor informații importante despre continuarea studiilor universitare, într-o manieră prietenoasă, ludică, relaxantă, atractivă, problemantizantă, sugestivă, originală, încărcată afectiv, fără bariere de comunicare, dată fiind vârsta foarte apropiată
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
pregătire postliceală presupus de exercitarea acestor activități. Din acest motiv am considerat că activitatea “Vin studenții la noi” trebuie să pună accent pe orientarea profesională a elevilor folosind ca mijloc informarea de bună calitate și atractivă în ambele variante: ca interacțiune orală și pe suport scris. “Vin studenții la noi” este o activitate de consiliere de grup care a respectat și aplicat principalele aspecte și principii ale consilieri iprofesionale de grup prezentate în capitolul II. Prin exercițiile și prezentările propuse în
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]