KorAP: Find »[drukola/base=interiorizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...34 >

846 matches

Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590

modelului, ca reper sau criteriu, reprezintă În principal preluarea de către o persoană a semnificației unui anumit model, considerat de aceasta ca fiind exemplar, ilustrativ. În acest caz nu mai avem de-a face cu o imitație formală, ci cu o interiorizare a modelului, ceea ce este cu totul altceva. Imaginea tinde să devină, sau chiar devine, În acest caz, expresia unei semnificații umane exemplare. c. Valoarea umanului Valoarea umanului reprezintă semnificația profundă, interioară, a ființei umane, raportată la sistemul de valori din

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
evenimentelor, psihobiografia individului. Acest punct de vedere este extrem de interesant și are capacitatea de cuprindere lărgită, comparativ cu uzuala anamneză a cazului. În plus sunt explicate efectele pe care evenimentele vieții trăite de individ le au asupra ființei sale morale. Interiorizarea acestor evenimente modifică Persoana, sensul existenței sale și odată cu acesta și destinul. Noi suntem, din perspectiva acestei gândiri de obediență existențialistă, cei care „rezultă din Întâlnirile cu hazardul”. Acest punct de vedere schimbă complet modalitatea de a Înțelege Persoana umană

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
responsabilitatea acțiunilor; - caracterul exclusiv individual și irepetabil al acțiunilor. Din aceste considerente, conștiința morală ne apare ca o achiziție a individului, legată de mai mulți factori: - maturizarea personalității și, respectiv, a aparatului psihic; - formarea Supra-Eului moral; - imitația modelelor pozitive și interiorizarea acestora; - educația morală; - experiența personală de viață, evenimentele vieții individuale; - concordanța cu valorile modelului sociocultural căruia Îi aparține persoana respectivă. În ceea ce privește originile conștiinței morale, R. Le Senne menționează trei: originea dinamică, originea cronologică și originea axiologică. Le vom prezenta În

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
dezvoltării individului. Un rol important revine modelului, pozitiv În cazul Eului echilibrat și al conștiinței morale, și negativ În cazul Eului dezechilibrat și al conștiinței pervertite. Eul pervers și conștiința pervertită sunt potențial structurate pentru inadaptare și conflict. Fiind rezultatul interiorizării unor modele negative din punct de vedere moral și al unui lung șir de carențe afective și educaționale, a unor frustrări, aceste persoane Își vor proiecta propriile probleme asupra celorlalți. În situațiile de Întâlnire cu Binele, Eul pervers va avea

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
În continuă dezvoltare, care absoarbe influențele mediului În care trăiește individul și modelele pe care acesta le are, proiectându-le asupra Eului său, care le interiorizează. Eul se formează printr-o continuă absorbție a influențelor mediului și prin imitația și interiorizarea modelelor oferite. Aceasta corespunde proceselor de educație și este forma naturală, pozitivă, de formare a Eului. În condiții negative, oferite de un mediu viciat, ostil, În absența unor modele sau sub influența unor modele negative, Eul se va dezvolta Într-

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
proceselor de educație și este forma naturală, pozitivă, de formare a Eului. În condiții negative, oferite de un mediu viciat, ostil, În absența unor modele sau sub influența unor modele negative, Eul se va dezvolta Într-o direcție negativă, prin interiorizarea unor tipuri deviante sau perverse, dependente. În cazul acesta, el fie că nu se va maturiza, fie va lua o direcție de dezvoltare de tip pervers-deviant, fie că va suferi un proces de regresiune și dependență. Etapele formării psiho-morale ale

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
intelectuală, pozitivă și stimulantă. De ea depinde motivația pentru școală sau, dimpotrivă, atitudinile de respingere, de refuz ale elevilor. Ambele vor avea influență În viitoarea adaptare și integrare socială a acestora. că Eul social este Eul care se formează prin interiorizarea sau Încorporarea experienței sociale, profesionale, a contactelor și comunicării interumane, a acțiunilor sociale, a succeselor sau eșecurilor individului etc. Eul social se formează În perioada intrării individului În viața socială ca persoană independentă, care trebuie să acționeze singură, În permanentă

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
spiritual este Eul care se formează În raport cu valorile spiritual-religioase. Acestea reprezintă forma cea mai Înaltă a Eului unei persoane. El exprimă idealurile și aspirațiile acestuia, forma cea mai completă a conștiinței morale a unui individ. Eul spiritual se formează prin interiorizarea valorilor spiritual-religioase de către individ și În primul rând a iubirii. Prin intermediul Eului spiritual o persoană realizează comuniunea cu persoana divină, dar și cu celelalte persoane. Din punctul de vedere al teologiei, nucleul spiritual al Eului, al conștiinței morale a acestuia

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
din experiența de viață, din succesele sau eșecurile mele. Ori, toate acestea sunt aspecte de natură morală, expresie a influenței valorilor morale ale Supra-Eului asupra persoanei mele, a Eului. Omul nu este numai ființă a naturii. El este și rezultatul interiorizării valorilor culturale, morale, spirituale și religioase. Omul este și o ființă cultural-morală. Atât din punct de vedere psiho-biologic, cât și din punct de vedere cultural-moral, Eul meu personal capătă forme și caracteristici care sunt specifice etapelor vieții sale, În asemenea

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
și tendința de „a-lua-În-posesie” pe celălalt sau pe ceilalți. Dacă egocentrismul implică o Întoarcere a conștiinței către sine Însăși, alterocentrismul este actul proiectiv, prin care conștiința mea se orientează către ceilalți. Dar această deschidere către ceilalți este, de fapt, o interiorizare În mine a celorlalți, prin altruism eu Îl „preiau” pe celălalt, sau pe ceilalți, fie că mă Îndrept către ei, fie că aceștia vin către mine. În sensul acesta pusă problema, atât egocentrismul, cât și alterocentrismul sunt atitudini ale Eului

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
și un Tu. Ea ne apare ca fiind o apropiere, dar În același timp și o datorie a mea față de semenul meu aflat În dificultate, În suferință, mizerie etc. Mila este o apropiere sufletească care se caracterizează prin următoarele: aă interiorizarea reciprocă; bă exteriorizarea reciprocă; că determinarea obiectivă a Întâlnirii dintre mine și celălalt, care-mi solicită sprijin moral, sufletesc, fizic, material. Am afirmat că mila este un act relativ, Întrucât deși văd suferința celuilalt, nu o pot simți ca acesta

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
solicită ajutorul. Mila este un mod particular de relație și ea Își are originea În atitudinea unei persoane de a răspunde spontan, prin Împărtășirea suferinței alteia, printr-o apropiere afectiv-morală pe care o resimte ca pe o stare emoțională de interiorizare În care cei doi se Întâlnesc unul cu celălalt. Mila stabilește, În felul acesta, o relație de tipul Eu - Tu, atât de Întâlnire și comunicare, cât și de intimitate morală și afectivă. În cazul milei, se constituie un spațiu emoțional

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
două persoane care se află Într-o relație simpatetică se dezvoltă sau se construiește un spațiu emoțional-afectiv, În interiorul căruia se manifestă această acțiune de simpatie reciprocă. Acest spațiu, inițial al „Întâlnirii” dintre un Eu și un Tu, va deveni, prin interiorizare, un spațiu intim, În care cei doi se regăsesc reciproc, unul În interioritatea celuilalt. Am putea asimila acest spațiu simpatetic cu spațiul atmosfericului, la care face referință H. Tellenbach În cadrul Întâlnirii dintre medic și bolnav. Acesta este spațiul construit și

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
ce consecințe are pentru persoană nerespectarea acestora. Este absolut clar pentru oricine faptul că ideile morale modelează și contribuie la formarea personalității. Deși preexistă aprioric În noi, acestea trebuie cultivate ca valoare prin educație și mai ales prin imitarea și interiorizarea modelelor exemplare. În sensul acesta, plecând de la concepțiile morale ale grecilor, M.T. Cicero (De finibus bonorum et malorum, III, 10, 33-37Ă evidențiază două aspecte opuse, atât În plan sufletesc, cât și moral: pathé (suferință, apăsare, nefericireă și hedoné (fericire, absența

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
o valoare specifică. Prin valoarea mea, aparțin realității, Întrucât valoarea este etalonul la care se raportează ființa morală, pentru a se putea Înțelege pe sine, dar și pentru a-i Înțelege pe ceilalți. Valorile persoanei se dobândesc prin imitația și interiorizarea modelelor pozitive, prin educație. Ele sunt atributul Supra-Eului. Valoarea morală este sinteza persoanei și din ea se construiește caracterul acesteia. Persoana mea nu este numai aparență sau prezență corporală. Ea este și trăire temporală. Orice persoană există În timp, dar

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
este corpul. Corpul este prezența mea fizică, dar, concomitent, și a celuilalt. În cadrul acestei Întâlniri, Eu am tendința de a lua contact fizic cu celălalt, pentru a-l interioriza În sfera mea emoțională, dar și În sfera conștiinței mele. Această interiorizare este realizată În mod simbolic, prin Întinderea și strângerea reciprocă a mâinilor, care este prima formă de atingere corporală. A doua formă o reprezintă Îmbrățișarea, care este o apropiere și o atingere corporală difuză, de o Încărcătură emoțională globală, crescută

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
fi recunoscut de către ceilalți ca fiind specific cuplului respectiv. Realizarea acestui acord nu este posibilă fără concesiuni, fără cedări din partea fiecăruia, dar și printr-o mare cooperare Între parteneri. Intimitatea, fiind bazată pe iubire, este atracție reciprocă. Ea reprezintă o interiorizare de către mine a celuilalt și invers. Este un joc psihologic, de ordin emoțional de a da și de a primi În schimb. Prin initimitatea cu celălalt eu Încetez de a mai fi singur. Asimilându-l pe celălalt ca pe ceva

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
de cuplu, și asocierea. Asocierea este o relație reciproc consimțită, circumstanțială, care se bazează pe interese comune și urmărește realizarea unor scopuri pentru care cei doi conlucrează În avantajul lor. O dată scopul atins, cuplul se desface. Prietenia are Însă, prin interiorizarea reciprocă a celor doi, și o importantă și obligatorie dimensiune importantă morală. Prietenia implică Încredere, susținere reciprocă și responsabilitate. Ea este un angajament sufletesc și moral al celor doi, fiecare răspunzând de celălalt În mod sincer, deschis, necondiționat, În orice

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
iau În considerare aspectele corelate somato-psihice. Ele se Întemeiază pe observațiile privind tipul constituțional. Din acest motiv ele au, În primul rând, o semnificație dominant psihobiologică. Tipurile morale depășesc Însă cadrul somato-psihic. Ele se Întemeiază pe valoarea individului rezultată din interiorizarea valorilor morale, culturale și spirituale care-l definesc. În acest sens, aceste tipuri caută ca să vadă ce este persoana umană dincolo de natura constituției sale somato-psihice. Tipurile morale au o altă semnificație, și ele privesc omul ca persoană. Spre deosebire de tipurile constituționale

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
devenind persoană umană (ființă valoricăă. Nu trebuie Însă trasată o linie de separație absolută Între tipurile psihologic-constituționale și tipurile moral-valorice. Orice individ este un tip constituțional prin natura și structura sa genetică, dar el devine un tip moral numai prin interiorizarea valorilor moral-spiritual-culturale ale unui model. Dacă În psihologie tipurile sunt constituționale, de natură psihogenetică, În psihologia morală tipurile sunt asimilate, sau, mai exact, ele sunt grefate pe un anumit teren de dispoziții ale unui individ, motiv pentru care se consideră

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
mă identific și să mi-o interiorizez. Imitația modelului nu este altceva decât „a-fi-conform-cu-oanumită-valoare”, dar nu cu orice valoare, ci cu o valoare despre care că Îmi corespunde, că satisface nevoile și aspirațiile mele. În procesul de imitație sau de interiorizare a unui model valoric, majoritatea specialiștilor sunt de acord În a recunoaște existența unei conștiințe de imitație care se raportează la „conștiința valorii modelului de imitat” (E. Dupréel, P. Guillaume, I. Gobryă. Este absolut clar faptul că, pentru a ajunge

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
vieții trăite sunt asimilate de către individ indiferent de voința sa. Ele lasă Întotdeauna urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de regresiune sau de pervertire morală. Care este consecința interiorizării valorilor moral-spirituale și culturale de către o persoană? Ele vin Întotdeauna să se suprapună peste tipul constituțional somatopsihic al individului. Tipul psihologic este constitutional. Tipul moral este intern, spre deosebire de cel psihologic, care este extern. El constituie matricea spațiului sufletesc și spiritual

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
interiorizat. Factorii formator-modelatori ai persoanei și ai vieții acesteia, atât negativi (eșecuri, suferințe cronice, somatice sau psihice, frustrări, situații castratoare, culpabilizări, situații de inferioritate etc.Ă, cât și factorii pozitivi (educație și cultură, instrucție, contactul cu modele pozitive, exemplare, succesul, interiorizarea unor valori morale și cultural-spiritualeă contribuie În mod decisiv la configurarea unei anumite forme de existență a persoanei. Nu numai tipul de persoană este cel care atrage sau respinge, ci și viața acesteia constituie un factor de referință pentru ceilalți

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
cetățean, persoană socială, parte a cetății sale. Trecerea de la physis la polis va adăuga omului o nouă dimensiune naturii sale, pe lângă cea sufletească, și anume dimensiunea morală. Impunând legile sale omului, cetatea Îl va educa În spiritul său, civilizându-l. Interiorizarea de către om a acestor legi ale cetății, resimțite ca o obligație, va fi urmată În mod implicit de răspunderea individului În fața cetății și a semenilor săi. Din acest moment apar și Încep să funcționeze normele morale care reprezintă latura spiritual-umană

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
umane. Cu toate acestea, tipurile de forță sufletească nu sunt numai „constituții psihomorale”. Dincolo de caracterul lor natural, ele sunt, În egală măsură, rezultatul educației, al procesului de formare morală a individului. Ele se dezvoltă sub influența modelelor, a imitației și interiorizării unor sisteme de valori morale de către persoana respectivă. Aceste valori pot marca tipologic persoana, influențându-i În sensul acesta direcția de evoluție În viață. Puterea sufletească Am arătat mai sus că trebuie să facem distincția Între forța sufletească, care este

Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]