KorAP: Find »[drukola/base=interiorizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...34 >

849 matches

Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590

rezultat al educației, prin care Își interiorizează valorile morale, spirituale, culturale, religioase. Ființa umană nu este numai produsul naturii genetico-bio-psihice, ci și produsul factorilor formativi ai valorilor modelului sociocultural și moral-religios. Ea este ceea ce omul devine prin imitația sau prin interiorizarea unor modele. Influența modelelor morale și culturale face ca Omul, ființă naturală, să se transforme În Persoană, În ființă morală. Persoana este obiectul Psihologiei Morale. Ea nu trebuie considerată ca fiind altceva, un alt fel de obiect tematic, diferit de

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
de formare-modelare a acestuia de către valorile culturale, morale și spiritual-religioase. Omul este cel de la care pleacă orice studiu de psihologie. Persoana este cea care rezultă din Om În urma prefacerilor suferite de acesta prin educație sau imitație, ambele având ca scop interiorizarea unor valori. Orice Persoană este un produs paidetic, o paideumă. Din acest motiv, persoana, prin valorile incorporate, capătă noi dimensiuni și noi semnificații. Studiul ei va depăși limitele Psihologiei Generale, de tip descriptiv. Înțelegerea ei nu este completă și posibilă

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
R. Benedict, M. Mead, I. Gobry, R. Le Senneă. Persoana este ființa morală. Ea este omul educat, produs al culturii (B. Malinowskiă. Omul este ființa naturală, produsul pulsiunilor și al instinctelor sale fundamentale. Persoana este ființa morală, În cazul căreia interiorizarea valorilor a dat naștere Supra-Eului și conștiinței morale. Persoana morală este reflexivă și responsabilă de actele sale. Ea are capacitatea de a evalua consecința acestora. Își orientează și utilizează voința, conform cu necesitățile și În funcție de circumstanțe. Voința ei trebuie să se

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
dependentă de pulsiuni și de nevoile sale fundamentale, În primul rând cele de ordin biologic. El este dominat de nevoia de securitate și de instinctul de conservare, care se manifestă prin egoism. Persoana este ființa morală care se formează prin interiorizarea valorilor morale, pe care le acceptă În mod conștient, ca pe o necesitate, și care, o dată interiorizate, devin suportul sufletesc interior al ființei umane. Ele reprezintă certitudinea și valoarea ființei, soliditatea și stabilitatea ei. Prin aceasta, ea devine conștientă de

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
este un produs exclusiv al naturii biologice, ci și un produs al valorilor morale, culturale, religioase etc. transmise individului prin educație, modele, tradiții etc. Corpul individului este produsul biologic al naturii, pe când Eul personal este produsul evoluției psihice și al interiorizării valorilor morale, culturale și religioase. Prin corp eu mă afirm și exist ca prezență obiectivă În realitatea lumii. Prin Eul meu personal și subiectiv mă proiectez În sfera idealurilor spirituale către care aspir, dincolo de realitatea obiectivă, dată. Corpul este partea

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
imperativul categoric” al lui Kant, cu „maestrul interior” al lui Malebranche și chiar cu „impulsul vital” al lui Bergson sau cu „hormé”-ul lui von Monakow. Eul moral, deși există ca virtualitate, se formează pe parcursul vieții prin educație, imitația sau interiorizarea modelelor educative, prin voința morală În sensul de autocontrol și de autoabținere. Revedem, În aceasta din urmă, principiile filosofiei morale ale ataraxiei stoicilor (Epictet, Marc Aureliu, Senecaă. Toate aceste aspecte fac ca Eul moral să fie concomitent instanța de legătură

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
Îngăduința. Între persoană și valori există o permanentă relație. Valorile nu implică numai o simplă satisfacere a unor trebuințe, ci ele corespund și unor atitudini sufletești și morale ale persoanei. Persoana se formează și se desăvârșește, În plan uman, prin interiorizarea valorilor, construind din ele atitudini, conduite, modele de gândire. Rezultatul acțiunii valorilor asupra persoanei umane este formarea Supra-Eului moral și spiritual, care devine depozitarul acestora. Acțiunile umane sunt profund marcate de influența valorilor fundamentale, care sunt reprezentate de adevăr, bine

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
modelului, ca reper sau criteriu, reprezintă În principal preluarea de către o persoană a semnificației unui anumit model, considerat de aceasta ca fiind exemplar, ilustrativ. În acest caz nu mai avem de-a face cu o imitație formală, ci cu o interiorizare a modelului, ceea ce este cu totul altceva. Imaginea tinde să devină, sau chiar devine, În acest caz, expresia unei semnificații umane exemplare. c. Valoarea umanului Valoarea umanului reprezintă semnificația profundă, interioară, a ființei umane, raportată la sistemul de valori din

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
evenimentelor, psihobiografia individului. Acest punct de vedere este extrem de interesant și are capacitatea de cuprindere lărgită, comparativ cu uzuala anamneză a cazului. În plus sunt explicate efectele pe care evenimentele vieții trăite de individ le au asupra ființei sale morale. Interiorizarea acestor evenimente modifică Persoana, sensul existenței sale și odată cu acesta și destinul. Noi suntem, din perspectiva acestei gândiri de obediență existențialistă, cei care „rezultă din Întâlnirile cu hazardul”. Acest punct de vedere schimbă complet modalitatea de a Înțelege Persoana umană

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
responsabilitatea acțiunilor; - caracterul exclusiv individual și irepetabil al acțiunilor. Din aceste considerente, conștiința morală ne apare ca o achiziție a individului, legată de mai mulți factori: - maturizarea personalității și, respectiv, a aparatului psihic; - formarea Supra-Eului moral; - imitația modelelor pozitive și interiorizarea acestora; - educația morală; - experiența personală de viață, evenimentele vieții individuale; - concordanța cu valorile modelului sociocultural căruia Îi aparține persoana respectivă. În ceea ce privește originile conștiinței morale, R. Le Senne menționează trei: originea dinamică, originea cronologică și originea axiologică. Le vom prezenta În

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
dezvoltării individului. Un rol important revine modelului, pozitiv În cazul Eului echilibrat și al conștiinței morale, și negativ În cazul Eului dezechilibrat și al conștiinței pervertite. Eul pervers și conștiința pervertită sunt potențial structurate pentru inadaptare și conflict. Fiind rezultatul interiorizării unor modele negative din punct de vedere moral și al unui lung șir de carențe afective și educaționale, a unor frustrări, aceste persoane Își vor proiecta propriile probleme asupra celorlalți. În situațiile de Întâlnire cu Binele, Eul pervers va avea

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
În continuă dezvoltare, care absoarbe influențele mediului În care trăiește individul și modelele pe care acesta le are, proiectându-le asupra Eului său, care le interiorizează. Eul se formează printr-o continuă absorbție a influențelor mediului și prin imitația și interiorizarea modelelor oferite. Aceasta corespunde proceselor de educație și este forma naturală, pozitivă, de formare a Eului. În condiții negative, oferite de un mediu viciat, ostil, În absența unor modele sau sub influența unor modele negative, Eul se va dezvolta Într-

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
proceselor de educație și este forma naturală, pozitivă, de formare a Eului. În condiții negative, oferite de un mediu viciat, ostil, În absența unor modele sau sub influența unor modele negative, Eul se va dezvolta Într-o direcție negativă, prin interiorizarea unor tipuri deviante sau perverse, dependente. În cazul acesta, el fie că nu se va maturiza, fie va lua o direcție de dezvoltare de tip pervers-deviant, fie că va suferi un proces de regresiune și dependență. Etapele formării psiho-morale ale

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
intelectuală, pozitivă și stimulantă. De ea depinde motivația pentru școală sau, dimpotrivă, atitudinile de respingere, de refuz ale elevilor. Ambele vor avea influență În viitoarea adaptare și integrare socială a acestora. că Eul social este Eul care se formează prin interiorizarea sau Încorporarea experienței sociale, profesionale, a contactelor și comunicării interumane, a acțiunilor sociale, a succeselor sau eșecurilor individului etc. Eul social se formează În perioada intrării individului În viața socială ca persoană independentă, care trebuie să acționeze singură, În permanentă

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
spiritual este Eul care se formează În raport cu valorile spiritual-religioase. Acestea reprezintă forma cea mai Înaltă a Eului unei persoane. El exprimă idealurile și aspirațiile acestuia, forma cea mai completă a conștiinței morale a unui individ. Eul spiritual se formează prin interiorizarea valorilor spiritual-religioase de către individ și În primul rând a iubirii. Prin intermediul Eului spiritual o persoană realizează comuniunea cu persoana divină, dar și cu celelalte persoane. Din punctul de vedere al teologiei, nucleul spiritual al Eului, al conștiinței morale a acestuia

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
din experiența de viață, din succesele sau eșecurile mele. Ori, toate acestea sunt aspecte de natură morală, expresie a influenței valorilor morale ale Supra-Eului asupra persoanei mele, a Eului. Omul nu este numai ființă a naturii. El este și rezultatul interiorizării valorilor culturale, morale, spirituale și religioase. Omul este și o ființă cultural-morală. Atât din punct de vedere psiho-biologic, cât și din punct de vedere cultural-moral, Eul meu personal capătă forme și caracteristici care sunt specifice etapelor vieții sale, În asemenea

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
și tendința de „a-lua-În-posesie” pe celălalt sau pe ceilalți. Dacă egocentrismul implică o Întoarcere a conștiinței către sine Însăși, alterocentrismul este actul proiectiv, prin care conștiința mea se orientează către ceilalți. Dar această deschidere către ceilalți este, de fapt, o interiorizare În mine a celorlalți, prin altruism eu Îl „preiau” pe celălalt, sau pe ceilalți, fie că mă Îndrept către ei, fie că aceștia vin către mine. În sensul acesta pusă problema, atât egocentrismul, cât și alterocentrismul sunt atitudini ale Eului

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
și un Tu. Ea ne apare ca fiind o apropiere, dar În același timp și o datorie a mea față de semenul meu aflat În dificultate, În suferință, mizerie etc. Mila este o apropiere sufletească care se caracterizează prin următoarele: aă interiorizarea reciprocă; bă exteriorizarea reciprocă; că determinarea obiectivă a Întâlnirii dintre mine și celălalt, care-mi solicită sprijin moral, sufletesc, fizic, material. Am afirmat că mila este un act relativ, Întrucât deși văd suferința celuilalt, nu o pot simți ca acesta

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
solicită ajutorul. Mila este un mod particular de relație și ea Își are originea În atitudinea unei persoane de a răspunde spontan, prin Împărtășirea suferinței alteia, printr-o apropiere afectiv-morală pe care o resimte ca pe o stare emoțională de interiorizare În care cei doi se Întâlnesc unul cu celălalt. Mila stabilește, În felul acesta, o relație de tipul Eu - Tu, atât de Întâlnire și comunicare, cât și de intimitate morală și afectivă. În cazul milei, se constituie un spațiu emoțional

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
două persoane care se află Într-o relație simpatetică se dezvoltă sau se construiește un spațiu emoțional-afectiv, În interiorul căruia se manifestă această acțiune de simpatie reciprocă. Acest spațiu, inițial al „Întâlnirii” dintre un Eu și un Tu, va deveni, prin interiorizare, un spațiu intim, În care cei doi se regăsesc reciproc, unul În interioritatea celuilalt. Am putea asimila acest spațiu simpatetic cu spațiul atmosfericului, la care face referință H. Tellenbach În cadrul Întâlnirii dintre medic și bolnav. Acesta este spațiul construit și

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
ce consecințe are pentru persoană nerespectarea acestora. Este absolut clar pentru oricine faptul că ideile morale modelează și contribuie la formarea personalității. Deși preexistă aprioric În noi, acestea trebuie cultivate ca valoare prin educație și mai ales prin imitarea și interiorizarea modelelor exemplare. În sensul acesta, plecând de la concepțiile morale ale grecilor, M.T. Cicero (De finibus bonorum et malorum, III, 10, 33-37Ă evidențiază două aspecte opuse, atât În plan sufletesc, cât și moral: pathé (suferință, apăsare, nefericireă și hedoné (fericire, absența

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
o valoare specifică. Prin valoarea mea, aparțin realității, Întrucât valoarea este etalonul la care se raportează ființa morală, pentru a se putea Înțelege pe sine, dar și pentru a-i Înțelege pe ceilalți. Valorile persoanei se dobândesc prin imitația și interiorizarea modelelor pozitive, prin educație. Ele sunt atributul Supra-Eului. Valoarea morală este sinteza persoanei și din ea se construiește caracterul acesteia. Persoana mea nu este numai aparență sau prezență corporală. Ea este și trăire temporală. Orice persoană există În timp, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
este corpul. Corpul este prezența mea fizică, dar, concomitent, și a celuilalt. În cadrul acestei Întâlniri, Eu am tendința de a lua contact fizic cu celălalt, pentru a-l interioriza În sfera mea emoțională, dar și În sfera conștiinței mele. Această interiorizare este realizată În mod simbolic, prin Întinderea și strângerea reciprocă a mâinilor, care este prima formă de atingere corporală. A doua formă o reprezintă Îmbrățișarea, care este o apropiere și o atingere corporală difuză, de o Încărcătură emoțională globală, crescută

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
fi recunoscut de către ceilalți ca fiind specific cuplului respectiv. Realizarea acestui acord nu este posibilă fără concesiuni, fără cedări din partea fiecăruia, dar și printr-o mare cooperare Între parteneri. Intimitatea, fiind bazată pe iubire, este atracție reciprocă. Ea reprezintă o interiorizare de către mine a celuilalt și invers. Este un joc psihologic, de ordin emoțional de a da și de a primi În schimb. Prin initimitatea cu celălalt eu Încetez de a mai fi singur. Asimilându-l pe celălalt ca pe ceva

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
de cuplu, și asocierea. Asocierea este o relație reciproc consimțită, circumstanțială, care se bazează pe interese comune și urmărește realizarea unor scopuri pentru care cei doi conlucrează În avantajul lor. O dată scopul atins, cuplul se desface. Prietenia are Însă, prin interiorizarea reciprocă a celor doi, și o importantă și obligatorie dimensiune importantă morală. Prietenia implică Încredere, susținere reciprocă și responsabilitate. Ea este un angajament sufletesc și moral al celor doi, fiecare răspunzând de celălalt În mod sincer, deschis, necondiționat, În orice

[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]