608 matches
-
între ei, formarea unor atitudini, modele de gândire și de comportament comune, a unui stil de viață unitar; contribuția trecutului: fiecare dintre cele trei persoane de mai sus, care intră în componența familiei, poartă amprenta unui trecut, a unui model interiorizat, a unei experiențe de viață familială și socială acumulată anterior cu care „intră” în componența noului grup familial, iar rezultatele întâlnirii și unirii membrilor cuplului marital reprezintă continuitatea dinamică a trecutului în cadrul prezentului familial; circumstanțele materiale includ acei factori specifici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
realitatea virtuală a Universului informațional. Această „trăire în virtual” va duce la o dezadaptare treptată de realitatea lumii posibile, va anula comunicarea interpersonală, schimbul de idei, va produce o stare de inafectivitate prin absența relațiilor emoționale, un comportament bizar, retras, interiorizat, de factură pseudoautistă. Universul sufletesc interior se golește, fiind înlocuit cu aportul de informații, determinat de dependența de calculator. Având în vedere cele de mai sus, se poate afirma că ne găsim în fața unor situații absolut noi, de factură patogenetică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bancă, pentru o anumită disciplină, pentru un anumit joc; 7. atitudinea față de activitățile școlare(succese sau insuccese școlare); 8. capacitatea de a stabili relații spontane, de a coopera, de a comunica, e a ajuta; trăsături de personalitate: temperament(exteriorizat, echilibrat, interiorizat), gradul de emotivitate (foarte emotiv, emotiv, îndrăzneț), aptitudini, caracter, creativitate; Volumul și calitatea cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor. Datele culese cu ajutorul observației au fost consemnate în caietul învățătorului. Redăm în continuare fragmente dintr-o fișă de observație curentă, completată pe parcursul desfășurării experimentului
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
istoriei. Spațiul predilect, satul, este un centru al existenței, temelie a oricărei înfăptuiri. În general aspră și viguroasă ca tonalitate, lirica se bizuie pe un lexic îndeobște necăutat. În volumul Conul de sine (1999) va fi inclusă o poezie mai interiorizată, cu deschideri spre metafizic, unde eul își pune întrebări grave, fascinat de cunoaștere și absolut. Clepsidra de sare (2000) accentuează propensiunea spre meditație. Vârstele omului sunt pândite de monstrul nimicitor, desemnat, oarecum desuet, emfatic, prin „marele Gol”, „golul lumii”, „marele
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
Dâmbovița), Târgoviște. În 1913 ajunge ajutor de grefier la Înalta Curte de Casație. Mobilizat, participă la campania din Bulgaria. În anul următor este concentrat pentru manevre. În timpul primului război mondial lucrează în administrație la Bârlad și Iași. Fire deosebit de liniștită, interiorizat, dar sociabil, U. citea cu pasiune de mic și era irezistibil atras de muzică. Se dorea compozitor, și chiar avea să încerce compoziția. După întoarcerea în Capitală frecventează concertele de la Ateneul Român, ia lecții de contrapunct, exersează la pian, vizitează
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
să le arate și celorlalți ce pățește el, doar el nu poate să-l lovească pe tata”. Este dificil să-l faci pe copil să povestească despre cele ce i se întâmplă când părinții se ceartă. De cele mai multe ori devine interiorizat, nu vrea să spună de ce suferă, nu mănâncă, nu comunică, nu se mai joacă. Reacțiile sunt diferite, întrucât după ce se consumă actul violent, copilul este „instruit” ce și cum să spună, cui să spună. Rare sunt cazurile în care, părinții
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
ea fiind deseori asociată cu sentimentul de culpabilitate. Mecanismele de apărare prezentate în teoria psihanalitică sunt considerate a avea drept scop evitarea pierderii/ scăderii exagerate a stima de sine și apariția panicii traumatice. Stima de sine navighează intre Supraeu (societatea interiorizată) și Eul care se autoamăgește pentru a se proteja. Din punct de vedere sociologic stima de sine apare ca un construct social uneori fiind confundată în evoluția să cu dezvoltarea conștiinței morale. Stima de sine acționează la nivelul psihicului prin
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
care copilul are autonomie, opinii proprii, dar se acordă atenție reușitei școlare și disciplinei; familiile care practică tehnici de influențare de tip motivare/moralizare care vizează conștientizarea de către copil a eforturilor sale și a consecințelor prin apelul la valori deja interiorizate și considerate superioare; familiile care îmbină tehnicile de control pe care le dețin cu relaționarea pozitivă, deschisă cu copilul; familiile înalt educogene care sprijină acțiunile de educație și realizează o strânsă legătură cu școala; familiile în care se manifestă o
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
să ne dea cam în felul vizionar și puternic al evocărilor din Biblie - o realitate vie și apropiată simțurilor noastre, și totuși transcendentală și încărcată de taine infailibile. Poezia lui Voiculescu din acest punct de vedere este poezia cea mai interiorizată ce a avut-o vreodată literatura română. ION PILLAT Diversitatea subiectelor fiind deconcertantă [în povestiri], numitorul lor comun este aspectul neobișnuit și incredibil, indiferent dacă faptele aparțin imaginației populare primite sau unor zone banale ale civilizației moderne: un vânător e
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
versurile din Lux (1992) lirismul metafizic, discursiv se mai scutură de măștile fals-jucăușe, se concentrează și se adâncește. Autorul devine mai puțin „optzecist”, e mai proaspăt, renunțând la construcțiile compozite și dinamice de până acum, cărora le preferă poemul eleat, interiorizat, de idei. Teme moderniste - timpul, memoria, moartea, identitatea, ființa (uneori cu majusculă), raportul dintre gândire, cuvinte, simțuri și realitate etc. - sunt abordate cu instrumente postmoderne: parodia, jocul lingvistic și intertextual, construcția hibridă a poemului și a imaginii, desfacerea (textualistă) a
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
mă reprezint, mă recunosc ca individ, prin intermediul propriului meu corp. La corp raportez și persoana și viața mea sufletească. În acest sens K. Jaspers afirmă că „sufletul nu poate fi obiectivat prin categoriile materiale” el fiind resimțit ca o „energie interiorizată a trupului”. Corpul unui individ este „spațialitatea” persoanei acestuia, ceea ce este „vizibil” în exterior din acesta. Sufletul este interioritate pură, imaterială. Cele două părți, trupul și sufletul sunt însă inseparabile, această „separație” operându-se numai în planul conștiinței propriului Eu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
istoric, „limbajul teoretic” al psihologiei și mai ales cel al psihopatologiei se constituie cu dificultate, și, în orice caz, suferă importante variații istorice. Obiectul științelor naturii fiind dat imediat, concret-obiectiv, poate fi experimentat. Obiectul științelor umane, având un caracter imaterial, interiorizat propriei persoane nu poate fi experimentat, ci el este numai gândit. Din acest motiv, în științele pozitive „obiectul” este cel la care se referă limbajul, pe când în cazul științelor umane „limbajul” este cel care construiește obiectul științei prin obiectivarea lingvistică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Constituția ciclotimică reprezintă tipul înclinat către variații periodice cu caracter opus, ale stării de dispoziție afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare depresivă, inactivitate ); f) Constituția schizoidă reunește tipurile de indivizi interiorizați, reci, raționali, necomunicativi; g) Constituția epileptoidă se caracterizează printr-un temperament amorf, vâscos, egocentric, impulsiv, cu explozii imprevizibile de mânie, violent, obtuz. Cunoașterea acestor tipuri constituționale somato-psihice, este foarte importantă în evaluarea potențialităților personalității, în stare de normalitate, dar și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în ingestia exagerată a unor cantități crescute de alimente având drept urmare o creștere rapidă a greutății corporale. Ca și în cazul anorexiei mintale apar turburări legate de imaginea de sine. Tabloul psihopatologic este consecința unor frustrări, carențe emoționale, situații conflictuale interiorizate care se „descarcă” prin aportul alimentar exagerat. Tulburările psihosexuale Această categorie ocupă un loc aparte în sfera psihopatologiei, motiv pentru care le tratăm separat de tulburările vieții instinctuale. Tulburările psihosexuale sunt date, dincolo de devianțele și manifestările patologice instinctuale, de normele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nouă perspectivă „modelului de gândire medicală”. Dacă modelul clasic de gândire medicală circumscria patologia, somatică sau psihică, în mod separat, la relația cauză-efect patologic, modelul de gândire medicală psihosomatic, aduce în discuție relația situație-emoție-individ în care emoția devine un mediator interiorizat care direcționează forțele de „apărare” și „răspuns” fie în direcția dezvoltării unor „reacții somatice”, fie în direcția dezvoltării unor reacții psihice, în ambele situații, emoția interiorizată, reprezintă factorul declanșator al unor tulburări comune, psihosomatice. Conflictele nerezolvate ale Eului conștient se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gândire medicală psihosomatic, aduce în discuție relația situație-emoție-individ în care emoția devine un mediator interiorizat care direcționează forțele de „apărare” și „răspuns” fie în direcția dezvoltării unor „reacții somatice”, fie în direcția dezvoltării unor reacții psihice, în ambele situații, emoția interiorizată, reprezintă factorul declanșator al unor tulburări comune, psihosomatice. Conflictele nerezolvate ale Eului conștient se pot manifesta prin descărcări emoțional-afective; precum și, în mod invers, o stare emoțională de mare intensitate și acțiune prelungită poate duce la instalarea unor modificări somatice de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
durerii, al stării de boală, de suferință difuză, penibilă, imprecisă, generalizată sau fixată asupra unui organ, dezorganizând echilibrul psihosomatic al persoanei respective. În sensul acesta pusă, problema patologiei psihosomatice ne apare ca o tulburare sau, mai exact, ca un conflict interiorizat al persoanei cu propriul său corp, asupra căruia aceasta proiectează, într-o manieră auto-victimizantă propriile sale eșecuri, frustări, carențe afective sau situații castratoare. J. Breuer și S. Freud au fost printre primii care au atras atenția specialiștilor între simptomele somatice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
către periferie. De aici și prevalența tendințelor centrifuge în cazul bolilor funcționale și prevalența tendințelor centripete în cazul bolilor somatice (P. Schilder). Bolile funcționale, sine materia, în cazul cărora nu sunt decelate tulburări somatice lezionale, sunt expresia unor situații conflictuale interiorizate, raportate la problemele cele mai intime ale Eului individual. Este cazul nevrozelor, ipohondriei, isteriei, sindroamelor algice de cauză necunoscută și tulburărilor psihice. Adesea, simptomele lor sunt schimbări ale imaginii corporale sub formă de senzații sau reprezentări afirmate de bolnav, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
K. Jaspers, sau cu ceea ce numim noi „situații-închise” în opoziție cu „situațiile-deschise” ale vieții (C. Enăchescu). Atât E. Minkowski, dar în special K. Jaspers, consideră aceste „stări psiho-morale” ca fiind în principal „probleme de conștiință” ale persoanei. Ele sunt conflicte interiorizate ale Eului care se pun în planul conștiinței morale a acestuia. Conștiința morală este cea care „judecă” și „decide” despre tot ceea ce face Eul, iar suferințele acestuia apar ca abateri de la normele impuse de valorile morale. Această suferință este absolut
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiectul psihopatologiei, dar și al clinicii psihiatrice și ele sunt reprezentate prin următoarele tipuri: tipul somatic, reprezentând personalități cu afecțiuni somato-fizice, tipul hipofrenic, reunind personalitățile cu deficiențe de intelect, tipul izolat, în care sunt incluse personalitățile însingurate, închise în sine, interiorizate, tipul schizoid cuprinde personalitățile bizare, discordante și autiste, tipul cicloid reprezentat prin personalitățile de tip oscilant, capricioase, cu variații extreme emoțional-afective, tipul nevrotic specific pentru personalitățile frustrate, tipul antisocial cu un model de personalitate perversă, agresivă. În ceea ce privește situațiile alterate, acestea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
genera pe moment o anumită reacție și, în timp, va dezvolta o anumită atitudine față de boala psihică în general și în particular față de bolnavul psihic. Impresia pe care o produce prezența bolnavului psihic în societate, având caracter emoțional este imediat interiorizată, iar această interiorizare emoțională se datorește „propagării directe a simptomelor mintale patologice ale unui individ la unul sau mai mulți indivizi” (A.Porot). Ne găsim în fața procesului de contagiune psihică. Contagiunea psihică ce decurge din impresia produsă de prezența bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
într-o melancolie difuză, epigonic romantică, punctată când și când de clamări în pustiu. O Efemeridă care încheie placheta vorbește despre inutilitate și gol lăuntric în curgerea implacabilă a timpului. Imaginea ultimă nu se compune la P. dintr-o poezie interiorizată a senectuții, ci dintr-o accentuare a adecvării la conjunctural. Discobolul (1972), Poema română (1980), Maieutica luminii (1985), Drumul luminilor (1987) conțin texte encomiastice folosind o anume îndemânare a punerii în scenă și deturnând unele concepte estetice pentru a da
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
proprie, explicită. S-a spus, pe bună dreptate, că „preromantismul exprimă mai mult o psihologie decât o filosofie” (Mircea Anghelescu). Îi lipsește și combativitatea. Pasiv, „feminin”, p. nu adoptă atitudini polemice, nu cultivă ironia ce va caracteriza epoca romantică. Eminamente interiorizată, poezia preromantică instaurează climate de singurătate, dominate de liniște, posibile doar departe de zgomotul cetății, sub regimul toamnei, al amurgului, al serii, al nopții, pe fundalul unor peisaje cu păduri, lacuri, râuri ori cu cimitire, morminte, biserici părăsite, ruine transfigurate
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
trei decenii. Debutul în cadrul grupării de la „Iconar” indică zona de sensibilitate în care gravitează poetul. Cu identitate imediat remarcată în epocă (ecouri favorabile apar în „Vremea”, „Cuget clar”, „Luceafărul”), poemele din Dezacord și Întoarceri în biografia mea - în genere, peisaje interiorizate/stilizate, notații confesive, invocații, incantații - transcriu lapidar mutațiile eului, neliniștea existențială, „slova altui timp”, chiar spațiul originar, extazul, mirarea, sentimentul dezrădăcinării. Viziunile sunt dominant retrospective, configurând, în notații abrupte, o atmosferă de legendă și hieratism. Spațiul montan al Țării de
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
De regulă, impulsul de dezvăluire confesivă va fi captat laconic, în notații succint rezumative, și astfel obligat a nu se discursiviza. Nu lipsește însă conștiința unei supervizări lucide a propriului demers, ambiguizant, disimulator. Tâlcuitorul se păstrează în aceeași notă reținută, interiorizată, din ,,armura” căreia rareori se iese. Emoția e stăpânită, poezia respiră o liniște de suflet clasic, când ea nu e decât lectura bemolizată a semnelor lumii. O dispoziție contemplativă e pusă în lumină, în decupaje sugerând melancolii difuze, stări crepusculare
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]