6,119 matches
-
unui număr mare de texte scrise și de conversații orale ar putea stabili criteriile mai puțin evidente ale alegerii: într-o relatare în care alternează ăsta și ăla nu contează numai factorii spațiali, apropierea sau depărtarea obiectului/a persoanei de interlocutori, sau cei textuali, respectiv apropierea sau depărtarea de ultima menționare a referentului. Criteriul decisiv e adesea cel al pregnanței pragmatice și subiective: alegerea e orientată de interesul narativ sau pur și simplu de implicarea afectivă a povestitorului. Elementul cel mai
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
mele cu portarul, surprinse în treacăt și de ceilalți, au devenit obiectul distracției generale. Erau acolo și diplomați, domnul și doamna de Ben Omar, prieteni de-ai noștri, Osman, atașatul militar al Turciei, ministrul Portugaliei și contesa Macédo. În sfîrșit, interlocutorul meu mi-a propus într-o zi să ne plimbăm împreună. Peregrinările noastre au devenit curînd niște curse nebunești. Însoțitorul meu ba mergea cu oarecare dificultate, ba se deplasa cu o asemenea viteză încît, în ciuda tinereții mele, abia de reușeam
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
Avangarda în literatura română. Ați fost, o vreme, profesor în capitala Franței, apoi director al Centrului Cultural Român din Paris, nescăpînd prilejul de a comprima pentru noi acel timp magic în cîteva �ore franceze". Cum ați ajuns la celebrii dvs. interlocutori? Au fost anii unei foarte vii curiozități. Cînd am ajuns la Paris, între 1973-1976, eram încă tînăr, aveam în jur de 30-32 de ani, eram plin de energie, lacom să cunosc cărți, oameni, să găsesc și o altă dimensiune umană
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
și poeziei mele, care n-a putut fi niciodată foarte violentă, n-a clamat niciodată niște adevăruri intime, ci a rămas în zona ei de penumbre, de stări elegiace și de aspirații mai mult sau mai puțin nelămurite. Revenind la interlocutorii mei, cu Gaëtan Picon am comunicat foarte bine, s-a legat chiar un fel de prietenie. M-a invitat de cîteva ori acasă la el, locuia într-un fel de mansardă, deloc sărăcăcioasă, plină de tablouri ale unor mari pictori
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
scris un autor pentru "a-l situa valoric', pentru "a-l caracteriza critic'? Cine a citit întreaga operă a lui N. Iorga? Dar măcar tot ce au publicat M. Sadoveanu sau T. Arghezi? Pentru a ne conforma cerinței ideale a interlocutorului nostru "de-a face aprecieri globale' exclusiv atunci cînd am parcurs absolut tot ce a scris autorul pe care-l comentăm, ni-e teamă că și în ce-l privește s-ar cuveni a-i aștepta ultima filă scrisă înaintea
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
în discuție pentru a o curma", afirmă el superb, dovedind tocmai bine ce înseamnă pentru el o "discuție"". Vorba, în continuare, a d-lui Alexandru George: "Un exemplu, așadar, dar unul grandios". Dar să trecem acum la cealaltă față a interlocutorului nostru, cea a obiecțiilor ce ni le face, în raport de care să ni se permită a avea, la rîndul nostru, obiecții. Îi gustăm ironiile, căci sîntem de părere că pînă și persiflarea unui om inteligent e mai interesantă decît
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
umorului (mai mult ori mai puțin descifrabil), decît a fi dezamăgiți de atitudinea lui Alexandru George față de predecesorii de seamă ai d-sale ca și ai noștri. Ne facem mea culpa, "luînd în seamă" că, încă de la debutul d-sale, interlocutorul nostru a "iscălit" o evocare a lui Tudor Vianu, "pe care nu ezit a o numi cea mai caldă pe care am înregistrat-o pe undeva vreodată (și pe care Ivașcu mi-a refuzat-o la România literară pentru că era
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
spirit viu, ascuțit și cu replica întotdeauna la îndemînă, era, în cafenelele selecte (cu deosebire la "Capșa"), un calamburgiu superior, prieten cu trei mari spirite: Ion Barbu, Camil Petrescu, Șerban Cioculescu. Acolo își încrucișa spada, totdeauna ascuțită brici, cu diverși interlocutori, reduși, prin calambur, la tăcere. Ion Iancovescu, marele actor, mereu lipsit de bani, s-a războit, odată, cu Lemnaru. Pus la punct și redus la tăcere, Iancovescu ar fi exclamat, mult iritat: "Te împușc". La care Lemnaru, alb, i-a
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
Nu se comportă altfel nici cu aceia dintre noi la care uneori apelează, neputând să realizeze altfel anumite emisiuni. Este adevărat că dl Tucă, omul forte de la ,,Antena 1", s-a mai îmblânzit, se răstește mai rar decât altădată la interlocutorii săi, dar de tutuit îi tutuiește pe destul de mulți. L-am auzit tutuindu-l chiar pe ,,regele" Hagi, ceea ce mi s-a părut aproape un sacrilegiu. O fi dus dl Hagi de râpă echipa națională de fotbal, mândria românilor, dar
De ce ne tutuiți? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15696_a_17021]
-
într-un timp amețitor de scurt. ,,Regele" tot ,,rege" rămâne, chiar și când provoacă dezastre, și fiind ,,rege" parcă nu se cuvine să-i vorbești cu ,,tu". Și dl Virgil Ianțu, de la ,,Prima", altfel un tânăr agreabil, atașant, își tutuiește interlocutorii și o face fără discriminări: de la copilașii convocați pentru a spune ,,lucruri trăznite" până la persoane venerabile, cu părul alb ca neaua, doritoare să încaseze miliardul. Unele dintre acestea, după vârstă, i-ar putea fi domnului Ianțu părinți și chiar bunici
De ce ne tutuiți? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15696_a_17021]
-
întreagă în compania lui Kingsley era totuși un preț mai mult decît rezonabil. - De ce te holbezi la mine? Terry se foi vinovat în scaun, conștient că pe durata ultimelor cîteva minute ochii i se fixaseră hipnotic asupra ofensatorului acoperămînt al interlocutorului. - Iartă-mă, spuse el. Eram cu mintea aiurea. [...] Terry își îndreptă din nou atenția asupra șpaltului articolului. Avea toate motivele să fie mulțumit de primul lui demers jurnalistic: pe lîngă că îi acceptase imediat articolul, comitetul de redacție de la Frame
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
mai bine pe scaunul său de președinte al Fundației Niște țărani. * Vizita lui Adrian Năstase în Statele Unite a stîrnit reacții dintre cele mai diverse în ziarele centrale. În ADEVĂRUL Rodica Ciobanu avansează ipoteza că Washingtonul îl preferă pe Năstase ca interlocutor, nu pe Ion Iliescu. * ZIUA, cotidian al cărui redactor șef s-a aflat printre ziariștii care l-au însoțit pe premier în Statele Unite, e de părere că Năstase a obținut tot ce se putea în această vizită în care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
totuși nu de puține ori pregnantă. Știa să conducă un dialog, să strunească excesele cutărui invitat prea temperamental, să stimuleze confesiunile altuia prea timid. Ajungea repede la temă și revenea la ea cu iscusință, atunci cînd înclinația spre divagație a interlocutorului amenința ritmul emisiunii. Mai presus de toate acestea, Stelian Tănase era - este! - un om cu idei. în ciuda aparențelor, oamenii cu idei nu sînt prea mulți. Mai ales cu idei de televiziune. în plus, cartea lui de vizită îl recomanda cu
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
nimic echivalent. A face emisiuni este una, chiar emisiuni foarte importante din punct de vedere ideologic - și le aduc tot omagiul meu sincer -, o operă critică este însă altceva". Dacă într-o recenzie la un volum al d-lui Marino, interlocutorul d-sale, Sorin Antohi, marchează "calvinismul" unui Noica, n-ar putea oare vorbi și despre "calvinismul" autorului Introducerii în critica literară? (Va urma) Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi: Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România, Ed.
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
faptului că Bacovia nu este "identic" cu descompunerea pe care o tratează ca pe o temă, o constituie intenția sa de performanță, intenția de-a face din rostirea dezarticulată, sincopată, din tăcere, o textură sui-generis. Vorbind cu sine însuși, ca interlocutor, a dorit a-și transforma discursul într-un obiect estetic valid, în felul său atractiv. A intenționat a-și construi, din rebuturi, din deșeuri, din negativități existențiale, o existență fictivă. De unde, în acest mediu rebarbativ, un anume narcisism. Ceea ce admite
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
cutărei "traseiste" avansată la excepțional cu prilejul lansării gunoiului pornografic "Hustler"? În ciocoii precum Dan A. Lăzărescu, turnător de cea mai joasă speță, care nici pus în fața probelor absolute nu-și recunoaște ticăloșia? Cocoțat la balconul unei nesimțiri paralizante pentru interlocutor, "boierul de viță" îi privea pe Mircea Dinescu și pe Cristian Tudor Popescu ca pe niște gângănii agasante pe care urma să le strivească, din clipă în clipă, cu superbul său baston de gradul treizeci și trei. Dacă masoneria română s-a
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
a vorbelor și faptelor guvernului. Putem deosebi în această sută de zile cîteva perioade distincte. Prima, cea a declarațiilor de intenție, i-a impresionat pînă la încîntare pe reprezentanții mai multor instituții internaționale care au descoperit în dl Năstase un interlocutor rezonabil, care știe că România are nevoie de reforme, de economie de piață și de un proiect veridic de integrare în Uniunea Europeană. Aici s-ar cuveni spus că succesele de premiant ale d-lui Năstase se datorează deosebirii dintre agresivitatea
Castanele uitate pe foc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16266_a_17591]
-
de amfiteatru în aer liber, prea puțin de talk-show în variantele băștinașe; el este de altfel un adversar nedeclarat al acelei fast thinking de televiziune atât de blamate de Bourdieu). E un partener de dialog care nu-și desființează nicidecum interlocutorii, cât îi înființează. Nu-i seduce, cât îi produce. Nu îi învinge, nu îi convinge cu orice preț (cel al inautenticului, în ultimă instanță), cât îi distinge ca adversari ori inspiratori. Toma Roman, Un deceniu văzut de aproape, Editura Universal
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
cu tona și tablourile cu kilometrul pătrat. * Cînd ai de-aface cu un individ viclean, nu îți e tocmai ușor să rămîi tu însuți, deoarece te simți suspectat, măsurat fără rușine cu măsurile duplicității, ca și cum ai fi de-o teapă cu interlocutorul tău. * Paradisul gîndurilor care nu s-au născut sau al celor ce-au fost uitate. * Vîrstele: forme ale inadaptării funciare la tiparul ființei noastre. * Infamia are și ea un mister al ei, un mister lumesc de vreme ce se-ascunde cu voință
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
un oarecare "handicap" frustrant pentru utilizatori. Este vorba despre un dialog întârziat (în engleză i-aș zice delayed dialogue), mult mai rapid decât scrisorile (ca adresare - răspuns - replică etc.), dar lipsit de caracteristici ale dialogului (oral sau scris) în prezența interlocutorilor. Din punctul de vedere al acestei activități care s-ar vrea un dialog se pun probleme atât tehnice, de hardware ca și de software, cât și psihologice, lingvistice sau, în fond, psiholingvistice, însă șí de ordin sociologic. Așa cum menționam, rapiditatea
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
Film AG". Marcel Hoehn este "producătorul" prin excelență: "sensibil și intuitiv, calm și prudent, cu picioarele pe pământ, dar gata să-și asume riscuri" - spune despre el Daniel Schmid. "El crede, încă, în cinematograful de autor și e un veritabil interlocutor pentru un autor" - îi completează portretul Fredi M. Murer, iar Bruno Moll conchide: "Marcel este un partener de nădejde - este un critic, un cinefil și, totodată, primul spectator al unui film". Oare, când se va putea găsi și în cinematografia
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
Transnistria a impresionat favorabil Cabinetul de la Washington. Acest fapt nu este străin de decizia Departamentului de Stat de a interzice regelui Carol accesul pe teritoriul american. O reluare a persecuțiilor antisemite ar putea distruge bunele maniere. Apoi îl anunț pe interlocutorul meu că fosta tipografie a ziarului "Adevărul" tocmai a scos în 200.000 de exemplare un manifest antisemit, care este o veritabilă incitare la omor. Cei care l-au redactat și imprimat îl păstrează pentru momentul oportun declanșării unui pogrom
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
serviciul pentru care am fost angajat aici, altfel zbor. Simt că înnebunesc!"", precum și relatarea suspiciunilor lui Cojan cu privire la posibilitatea de a călători a colegului său. Iar finalul amintirilor e și el surprinzător: "E adevărat că Aurel Cojan nu era un interlocutor comod. Dar cine nu a putut trece peste asperitățile firii sale omenești (întrucât caracter moral Cojan avea în exces), a pierdut ocazia de a cunoaște, fie și pe pielea propriului propriu, pe autorul uneia din fațetele cele mai grăitoare ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
aflat contează, ci drumul spre el), o înțelegere care nu problematizează numai obiectul meditației, ca în cazul studiului, ci și privirea interpretativă și interpretarea însăși. în sfîrșit, nu este uitat dialogismul textului (atît ca prezență efectivă sau presupusă a unui interlocutor, ca text dialogal, cît și ca intertextualitate, text dialogic). Tocmai pentru că nu încearcă impunerea unei forme speciei care a ales libertatea tuturor formelor, cartea prezentată aici este un ghid al complexității eseului, al neliniștii lui. Avertismentul autoarei în Cuvînt înainte
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
fost netulburată. Din contră, cu altii, Jenică Țuculescu nu se ferea, chiar căuta să aibă conflicte, deseori penibile. În asemenea prilejuri mă țineam la o parte. Nu interveneam, deși, aproape permanent Jenică nu avea dreptate. Violența sa era insultătoare față de interlocutori. I-am atras atenția că se punea într-o poziție greșită, într-o lume de tineri oameni de știință toți cu merite mai mult sau mai puțin mari. Acest "mai mult sau mai puțin" l-a înfuriat. Erau deci oameni
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]