596 matches
-
sunt deschise în mușchiul scheletic în repaus. In general, în comparație cu arterele, curgerea în capilare este lentă, nu prezintă fluctuații sistolo-diastolice de presiune și debit, și este separată într-un șir central de hematii și un strat circular periferic de plasmă. Intermitența perfuziei unui anumit capilar este determinată de vasomoția de la nivel arteriolar, care condiționează tonusul sfincterului precapilar. Datorită proceselor de vasomoție are loc o închidere și deschidere ritmică a capilarelor, astfel încât numărul de capilare deschise (irigate) depinde de activitatea țesutului perfuzat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
românește, în comparație cu celelalte limbi romanice. Având deosebite înclinații filologice, Eduard Gruber a colaborat încă din studenție cu însemnări, versuri și traduceri la revista "Contemporanul". După terminarea studiilor universitare, devine profesor de geografie în cadrul Școlii comerciale din Iași, unde funcționează cu intermitențe (determinate de plecarea la Paris pentru studii de filologie romanică). Profesorul Nicolae Georgescu face următoarea precizare în legătură cu acest episod din viața întemeietorului psihologiei experimentale în România, bazată pe documentele directorului Arhivelor Statului din București, domnul Marcel Dumitru Ciucă 2: acte
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
sfârșit, venele sunt conducte fibromusculare al căror calibru crește de la periferie spre pompa centrală cardiacă. La nivel periferic, ele rezultă din confluarea segmentului venos al capilarelor în venule, ca principală cale de întoarcere a sângelui arteriolocapilar. Anastomozele arteriovenoase funcționează cu intermitență, ca o cale derivată, numai în anumite condiții fiziopatologice. Ca și arterele, venele mici sunt bogate în fibre musculare, în timp ce venele mari conțin mai ales fibre elastice. De aici, cele două proprietăți ale venelor: extensibilitatea și contractilitatea. a) Extensibilitatea sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tu ești o persoană foarte puternică. Nu e vorba de putere. E vorba de faptul că nu mai suportam tensiunea pe care o simțeam așteptând ca el să se hotărască. Credeam c-o să am o cădere nervoasă. Phelim fusese, cu intermitențe, prietenul lui Ashling timp de cinci ani. Petrecuseră momente frumoase și momente mai puțin frumoase, deoarece Phelim se enerva mereu când venea vorba de un angajament serios. Pentru a face relația să meargă, Ashling își petrecea timpul evitând capacele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
șperaclu? Dintre toți criminalii cu care ea și Rhyme avuseseră de-a face, Magicianul era... - La naiba, izbucni ea. - Bună și ție, Sachs, o salută el pe un ton destul de tăios. Sau cel puțin cred că ești tu. Prea multe intermitențe. - Rhyme, nu pot să cred. Au luat corpul înainte să apuc să mă uit la el. Sachs privea acum coridorul însângerat, dar gol. - Ce? se enervă și el deodată. Cine a dat aprobare? Procedura spunea că medicii din echipa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
după anestezie. Telefonul nu era scos din priză, funcționa, îmi spusese un telefonist cu vocea metalică, dar ea nu răspundea. Poate era acasă, lăsând sunetele să planeze deasupra corpului ei ghemuit, să intre în ea, zgâlțâind-o cu monotona lor intermitență, făcând-o să tremure. Era unicul mod de a-i spune că n-o părăsisem. Am continuat s-o sun așa până seara, să mă iluzionez că dialogam cu ea prin intermediul sunetului aceluia sec. Am ieșit din spital sfârșit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Îi trecu prin cap să apese pe ecran În dreptul cuvântului „Da“. DEPSTAR III - LISTA DE OPȚIUNI Coborâre Urcare Asigurare Închidere Monitorizare Anulare Apăsă pe „Urcare“. Pe ecran apăru imaginea micșorată a panoului de comandă. O parte a schemei apărea cu intermitență. Sub desen se aflau cuvintele. DEEPSTAR III - LISTA OPERAȚIUNILOR LA URCARE 1. Treceți aruncătorul de balast pe: PORNIT Pasul următor Anulare „Deci așa lucrează, Își spuse Norman. O listă de operațiuni pas cu pas, memorată de computer. Nu trebuie decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
sau „Anna s-a angajat la un bar din Santorini“. Și erau zile - zile nasoale - când mama răspundea „De unde dracu’ să știu eu ce mai face Anna? În fond, nu sunt decât nenorocita de maică-sa“. Anna avea serviciu cu intermitențe. De obicei la restaurante. Dar niciodată slujbele astea nu păreau să țină mult. Ei, nici restaurantele nu rezistau așa de mult. Din motive stranii. Anna trăia din ajutorul de șomaj. Și, așa cum am mai menționat, a vândut droguri. Dar numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
el, măturându-i fața cu părul. Și nu cred că ar trebui să fac asta. Dar a făcut-o. Roddy adormi curând după aceea. Dormea pe o parte, cu fața spre perete, ocupând trei sferturi din pat. Phoebe moțăi cu intermitență, căci mintea ei încă dansa pe melodia promisiunilor lui, pierdută în contemplarea succeselor ce vor urma curând. La un moment dat o treziră niște voci care veneau de pe terenul din fața ferestrei. Trase perdelele și văzu două siluete fluturând crose și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
atunci atât de rară, Încât am putea spune chiar până la apariția mișcării romantice. Grija publică pentru natură, cu măsuri concrete pentru a o proteja, nu a apărut decât târziu În secolul al XIX-lea, și chiar și atunci cu mari intermitențe. Secolul nostru, ultimul din acest mileniu, este primul care dă dovadă de o oarecare preocupare generală și internațională; și nu cred că ar trebui să fim prea mândri de acest lucru. Viitorul ar putea să considere, și pe bună dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
pulpana cărora a ieșit și dl. Eugen Nicolăescu, pe care nu știu de ce nu l-am regăsit pe lista celor Ť10 pentru Româniať, atîta timp cît mai fiecare dintre ei ține locul altcuiva". Ironia mordantă a memorialistului funcționează aproape fără intermitențe... Cîteodată adnotarea comică se dilată atingînd dimensiunea unei istorisiri. O vînă epică zvîcnește atunci în scrisul lui Niculae Gheran, oferindu-ne scenele unei comedii în stare naturală, înregistrată și indenegabil stilizată pe calapodul d-sale umoral. Nu fără conștiința că
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
îl numește pe Giordano "directorul nostru". În ce-l privește pe Virgiliu N. Cișman, el vine în redacție destul de tîrziu. (Era, de altfel, redactor la "Evenimentul", de unde pleacă la începutul toamnei.) Începînd cu numărul 128, pînă la ultimul, 155 (cu intermitențe), numele său apare pe pagina a patra ca "redactor responsabil". (Anterior, fuseseră nominalizați doi-trei "geranți", a căror competență trebuie să fi fost strict economică.) "Ungerea" lui V.N. Cișman ca "redactor responsabil" nu însemna acordarea/recunoașterea unui loc mai important în
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
și cu un patos al confesiunii doar sporadic întâlnit în poemele anterioare. Avântul versificației muzicale din Colomba sau Incantații se domolește și el, iar dacă textul continuă să se organizeze în strofe, rima sau asonanța împodobesc numai întâmplător și cu intermitențe mișcarea tot mai lipsită de energie a versului. Scriind, la apariție, despre acest volum, G. Călinescu îi nota „structura discursivă”, și pe de altă parte, o schimbare a registrului imagistic, coborât de la elementele, ca să zicem așa, „nobile”, chiar prețioase, la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
care adună publicistica sa dintre anii 1925-1932, oferă exemple tipice pentru o asemenea interferență. Se poate spune chiar că în aceste pagini, îndeosebi din A doua lumină, încadrabile în categoria greu de individualizat a „publicisticii”, poemul în proză apare cu intermitențe și fragmentar, fiind subordonat exigențelor militantismului avangardist, unei ideologii literare, unui program, chiar dacă acestea sunt canalizate în tipare destul de libere. Eseurile-manifest din A doua lumină, de exemplu, sunt de fapt numai accidental „poematice”, - însă „accidentul” e semnificativ, în măsura în care ieșirea din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
vehicul între cultura românească și masele de cititori”, fiind o „absurditate” ideea de „a face revistă de mare tiraj pentru debutanți”. Noua conducere nu a izbutit totuși să încredințeze rubricile principale unor titulari de valoare. Astfel, cronica literară apare cu intermitențe, iar cea teatrală, susținută în continuare de B. Cecropide, din când în când este alimentată și de Camil Petrescu ori de Mișu Fotino. De artele plastice se ocupă, alternativ, Tache Soroceanu, Aurel Broșteanu, Ion Sava, C. Vlad, iar de muzică
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
VERSURI ȘI PROZĂ, revistă apărută la Iași, un timp ca bilunar, în fapt cu intermitențe, între 15 septembrie 1911 și 23 iulie 1916; are la început titlul „Versuri”, schimbat la 15 decembrie 1911 în „Versuri și proză”; la 5 septembrie 1915 adaugă subtitlul „Revistă literară și socială”; numărul 2-3/1915 anunță că va ieși doar
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
Andrei Zanca sunt menționați ca redactori pentru Basarabia, Italia, Franța, Germania. Sistemul de rubrici este bogat, caracterizat prin suplețe și adaptabilitate, în condițiile unei oportune stabilități: unele rubrici apar număr de număr, altele sunt create ad-hoc ori sunt reactivate cu intermitențe, în funcție de necesități. Covârșitoarea majoritate a colaborărilor sunt de calitate și de mare interes. Sumarele alătură întotdeauna beletristica și textele publicistice, critice și eseistice. Sectorul criticii literare este viguros, reunind, în funcție de rubricație și de tematica fiecărui număr, cronici (de regulă în cadrul
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
politic apărute în ziarele românești va fi întemnițat un timp, Constantin I. Moisil, viitor director al Arhivelor Statului (1923-1938), membru al Academiei Române (1948), Ion Gavrilaș, Aurel Pop Bota, Corneliu Pop Păcurar ș.a. Din 1882 până în 1912 societatea va edita, cu intermitențe, revista literar-științifică manuscrisă „Muza someșană”, cu G. Coșbuc redactor responsabil în perioada când conducea societatea. În acest interval el însuși va tipări aici peste cincizeci de poezii. Au mai colaborat Nicolae Drăganu, viitor profesor de greacă, latină și română, Ciril
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
literatura română nu câștigăm numai câteva capodopere contemporane, ci o întreagă literatură (...) care altfel ar fi rămas subterană pentru totdeauna (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc) = "Cu afirmarea postmodernismului în literatura română câștigăm nu numai câteva capodopere contemporane, ci o întreagă literatură" Intermitența nu e, așadar, numai condiția gândirii, dar și igiena ei, ritmul ei real în planul omenescului (A. Pleșu, Minima moralia) = "Așadar intermitența e nu numai condiția gândirii, dar și igiena ei, ritmul ei real în planul omenescului". A doua situație
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Postmodernismul românesc) = "Cu afirmarea postmodernismului în literatura română câștigăm nu numai câteva capodopere contemporane, ci o întreagă literatură" Intermitența nu e, așadar, numai condiția gândirii, dar și igiena ei, ritmul ei real în planul omenescului (A. Pleșu, Minima moralia) = "Așadar intermitența e nu numai condiția gândirii, dar și igiena ei, ritmul ei real în planul omenescului". A doua situație este aceea în care structura corelativă relaționează două predicate enunțiative. Dislocarea primului component se produce în același fel: verbul se plasează între
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
a jucătorilor din echipă. 4. O dietă rațională în conformitate cu etapele de antrenament. 5. Odihnă activă și implicarea în activități sociale plăcute și relaxante. 6. Monitorizarea permanentă a sănătății fiecărui jucător. Pentru refacerea glicogenului din mușchi, după o activitate sportivă cu intermitențe, un jucător de fotbal va avea nevoie de un anumit timp, astfel: * 2 ore pentru a restabili 40%; * 5 ore pentru a restabili 55%; * 25 ore pentru a restabili 100%; iar după o activitate sportivă prelungită, permanentă: * 10 ore pentru
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
psihologiei elizabetane ni se par greșite deoarece psihologia elizabetană era contradictorie, derutantă și confuză, iar Hamlet și Jaques sunt mai mult decât tipuri. Deși Raskoinikov și Sorel ilustrează anumite teorii psihologice, ei nu iac acest lucru decât incomplet și cu intermitențe. Uneori Sorel se comportă într-un mod cât se poate de melodramatic. Crima inițială a lui Raskoinikov nu este în mod adecvat motivată. Aceste cărți nu sunt în primul rând studii psihologice sau expuneri ale unor teorii, ci drame sau
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Prin intermediul noțiunii de virtual, arta este prezentă, dar acest lucru elimină creația. Chiar dacă Deleuze identifică virtualul cu realitatea afectelor, procesul creației rămâne obscur în cadrul înțelegerii artei sub noii termeni ontologici. Însă, virtualul și actualul par să conclucreze mai bine în cadrul intermitenței obiectului de artă în decursul istoriei sale, în timp ce noțiunea de posibil aduce în discuție originea obiectului de artă. Teoria marxistă elimină experiența estetică a artei, în timp ce obiectele de artă sunt gândite ca obiecte produse prin intermediul spiritului ce au ca scop
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
forme, apare în urma creației devenind prezență. Ideea de creație este posibilă prin intermediul imaginației. Deci arta survine în urma efortului artistului care poate fi înțeles și ca făuritor de imagini (eidolopois). Ontologia vizează puterea de disimulare a prezenței operei de artă, o intermitență ontologică cauzată de imagine (eidola). Bazată pe imagine, arta se află între existență și non-existență, adevăr și fals, noțiuni ce se definesc reciproc. Atunci când obiectul artă oferă impresii (phainetai) înseamnă că e format din senzații și opinii ce pot ascunde
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Tempo” (Milano), „Il dramma”, „Europa letteraria”, „Mezzogiorno”, „La fiera letteraria” ș.a. Este admis în Societatea Scriitorilor Români în 1936. Din 1939 începe să funcționeze, cu intermitențe, ca asistent la Catedra de limba italiană de la Academia de Înalte Studii Comerciale din București. Între 1940 și 1945 e atașat de presă pe lângă Consulatul Român din Milano. Arestat de autoritățile fasciste, reușește să evadeze și se refugiază un timp
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]