620 matches
-
prea fragilă a federației eu-ropene. Mai mult, nimeni nu se gîndea în 1918 să includă în Societatea Națiunilor o asociație europeană. Începînd din 1945 însă, dinspre partidele socialiste și democrat-creștine începe să se simtă un suflu european. Social-democrații, al căror internaționalism oficial este exsanguu, au conservat o oarecare ardoare meta-națională în ideea europeană, iar bătrîna social-democrație și-a păstrat încă imunologia dinainte de război cu privire la bolșevism, iar apoi la stalinism. Creștin-democrația se ivește în germene în Germania și Italia, pe rămășițele nazismului
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
De aceea poziționarea ideologică a actorilor politici față de ideea europeană este esențială. În primii ani ai perioadei postcomuniste, românii erau captivi ai reprezentărilor sociale cultivate de ideologia oficială: național-comunismul. După cum arată Tom Gallagher (2004, 24), "naționalismul, după un interludiu al internaționalismului sprijinit de Uniunea Sovietică, a fost reabilitat și croit pe potriva necesităților comuniste; punctul de vedere tradițional, cum că libertatea consta în esență în libertatea față de stăpânirea străină, nu în dreptul individului de a se disocia de opinia stăpânirii sau a majorității
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fost atras de mișcarea socialistă așa că a aderat la Cercul socialist „Lumina”. De aici am tras și concluzia corectă a alegerii numelui străzii de către activiștii comuniști ai anului 1948, după un militant socialist minoritar, pentru că d’aia inventaseră bolșevicii ruși „internaționalismul proletar”! Tot în acest an de referință, a mai fost „naționalizată” și Baia rituală israelită (ce era situată pe strada Gheorghe Racoviță), care a fost transformată și utilizată ca „baie comunală” până prin anii ’80 ai secolului XX. După anul 2000
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Manea Șafer, „doctor în drept”, așa cum se semna la sfârșitul documentelor. După cum se vede și acesta își românizase numele evreiesc Schaffer, pentru a părea cât mai neaoș și loial noilor stăpâni cu stea în frunte ce propovăduiau cu maximă ură „internaționalismul proletar” și „revoluția socialistă mondială”. De altfel, aproape imediat după evenimentele din august 1944, Schaffer fusese „ales” de către obște și aprobat pe funcția de subprefect de către trupele rusești de ocupație ale Vasluiului, respectiv de către șeful Subcomisiei Aliate de Control (rusească
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
au fost printre ultimele voci ale unei epoci în declin. Odată cu Revoluția Franceză, era cosmopolitismului a dispărut, iar locul său a fost luat de naționalism, de formarea de state-națiune și de rivalitatea dintre statele-națiune. Unii au continuat să activeze în favoarea "internaționalismului", conduși de principiul că "în măsura în care antagonismul dintre clasele unei națiuni va dispărea, se va sfîrși și ostilitatea dintre națiuni" (Marx și Engels). Alții au transformat cosmopolitismul lor într-un proiect de colonizare a altora. Însă, încet și sigur, cuvîntul patriot
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
emoții, gesturi, atitudini, instituții, lucruri materiale... pot poseda această calitate, în virtutea căreia sunt apreciate, dorite, recomandate. Dar ceea ce este atrăgător pentru unii poate fi respins de alții. La fel, valorilor le corespund "contravalori", care sunt depreciate, dezaprobate, respinse. Naționalismul și internaționalismul, proprietatea privată și proprietatea publică, libertatea și egalitatea pot fi, în opinia unuia sau altuia, valori sau contravalori"163. Sociologii sunt preocupați să vadă în ce măsură valorile determină scopurile oamenilor și conduc acțiunile lor în vederea împlinirii acestora și cum înțelegerea lor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a afirmat că „De-a lungul anilor, între poporul român și poporul chinez s-au stabilit relații frățești de cooperare. Aceste relații au la bază idealul comun al construirii socialismului, respectul reciproc, neamestecul în treburile interne, egalitatea în drepturi și internaționalismul socialist”. După ce a ajuns în funcția de secretar general al partidului a vizitat aproape toate țările comuniste din Europa: Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia și Bulgaria. Toate aceste vizite au influențat într-o anumită măsură conducerea politică din România dar nici una
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
149 Pe langă themata, o componentă importantă a gândirii sociale este și nexus-ul. Introdus în studiile psihosociologice de către Michel-Louis Rouquette 150, acest concept are meritul de a clarifica funcția "nodurilor afective prelogice" care leagă indivizii dintr-o societate. "Patriotismul", "conservatorismul", "internaționalismul", "progresismul", "dreapta", "stânga", "democrația", "libertatea", "dreptatea", "egalitatea" sunt exemple de termeni des folosiți în discursul public, care se impun parcă de la sine, neavând nevoie de argumentare. Termenii de acest fel au calitatea de a lega între ele mai multe atitudini
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
și, discursiv, exprimă o formă de coerență în interiorul sistemelor cognitive: nu coerența, articulată, a argumentației, ci cea compactă a fuziunii. Nexus-urile servesc drept justificări și repere pentru o întreagă serie de judecăți, angajamente și acte publice: este cazul "patriotismului" sau "internaționalismului", "conservatorismului" sau "progresismului", al "dreptei" și al "stîngii" etc." (ibid., p. 68). Sînt încărcate cu fondul lor afectiv și contribuie la apariția unor stări de efervescență colectivă. "Materializează" valori și conflicte majore în societate. Dau naștere unor adeziuni masive și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și Rouquette, 2000). Unul dintre acestea este descris, de exemplu, printr-o opoziție între indivizi ce favorizează o concepție asupra drepturilor omului limitată de o constrîngere, cu un scor ridicat pe o scară a naționalismului, o notă mică pe scara internaționalismului și a libertăților civice, mai degrabă republicani, pe de o parte, și subiecți aderenți la RS a drepturilor omului centrată pe siguranța socială, internaționaliști și de esență democrată, de cealaltă parte. "La fel, o conștiință și o experiență mai acute
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
El continuă: - Sunt atei și urmăresc distrugerea națiunilor, ca să domnească peste pământ jidovimea... Unii cred că noi avem ceva cu măruntul ovreiaș care are o prăvălie în colț. Dar au intrat în cultură, au acaparat medicina, au infectat conștiințele cu internaționalismul lor subminator de popoare. Noi am luptat pentru numerus clausus în universități, conduși de Căpitan, care a văzut pericolul încă din '22, și dacă atunci n-am învins total, e pentru că jidovimea avea presa în mâna ei, banii, aurul, industriile
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai mari scriitori români, provin din prăfoase și mizere cartiere evreiești de prin orășelele de provincie, dovadă că ghetoizarea a fost nu numai sursă de umilință, ci și de eroism, gândire liberă și creativitate. După război, mulți evrei, atrași de internaționalismul predicat de comuniști și din repulsie față de fascism, au intrat cu entuziasm în Partidul Comunist Român, unde au avut la început funcții înalte în ierarhie. Dezamăgirea a venit însă repede. Curând, evreii au fost înlăturați de la conducerea partidului, intrat într-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
realismul clasic / 46 Waltz și realismul structural / 49 Motivațiile contează / 55 Proces, instituții și schimbare / 59 Moralitate și politică externă / 64 Cum să gândim despre realism (și criticii săi) / 68 Capitolul 3: Liberalismul (Scott Burchill) / 71 După Războiul Rece / 71 Internaționalismul liberal: un punct de vedere "dinspre interior spre exterior" / 73 Război, democrație și comerț liber / 74 Spiritul comerțului / 78 Drepturile omului / 83 Economie și terorism / 86 Liberalism și globalizare / 88 Concluzie / 97 Capitolul 4: Școala engleză (Andrew Linklater) / 101 De la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale nu era doar extrem de importantă, ci și posibil de realizat. Întrebarea dacă ordinea globală putea sau nu să fie îmbunătățită în mod radical a reprezentat din acel moment o chestiune centrală în studiul relațiilor internaționale. Reacția criticilor la acest internaționalism liberal a dominat primii ani de dezvoltare ai disciplinei. Carr (1939/1945/1946: Capitolul 1), care era unul din cei mai duri dintre aceștia, susținea că "utopicii" erau vinovați de "naivitate" și "exuberanță". Zelul vizionar stătea în calea unei analize
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de dezvoltare ai disciplinei. Carr (1939/1945/1946: Capitolul 1), care era unul din cei mai duri dintre aceștia, susținea că "utopicii" erau vinovați de "naivitate" și "exuberanță". Zelul vizionar stătea în calea unei analize la rece. Critica realistă a internaționalismului liberal, lansată de Carr cu puțin înainte de cel de al Doilea Război Mondial și continuată de alți cercetători incluzându-l pe Morgenthau în Statele Unite în anii '40 și '50, a condus la așa numita "prima mare dezbatere". Dacă această dezbatere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoria socială și politică este una din evoluțiile care au devenit din ce în ce mai evidente în anii '80 și '90 (a se vedea Capitolele 6 și 7 din volum). În cuprinsul acestui volum vom examina un număr de teorii mai influente, incluzând internaționalismul liberal, realismul, neorealismul și Școala Engleză, precum și abordări mai puțin influente precum marxismul și perspective mai noi precum constructivismul, feminismul și ecologismul inter-național. În acest mod, sperăm să oferim o imagine a dezbaterilor contemporane despre natura și scopurile teoriei relațiilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
respingerea marxismului a ignorat abilitatea acestuia de a aduce o contribuție semnificativă în domeniu este o întrebare pe care Capitolul 5 o analizează în detaliu. O atenție specială este acordată scrierilor lui Marx despre globalizare, analizei marxiste a naționalismului și internaționalismului și reflecțiilor asupra importanței formelor de producție și în special a dezvoltării formelor de producție capitaliste moderne pentru politica globală. Dimensiunea "critică" a marxismului interesul său nu doar pentru explicarea lumii, ci și pentru schimbarea ei va fi, de asemenea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
orice să evite utilizarea forței în relațiile dintre ele", o viziune ce respinge propoziția realistă potrivit căreia natura anarhică a sistemului internațional facee ca statele să fie prinse în mod necesar în lupta pentru putere și securitate (Linklater 1993:29). Internaționalismul liberal: o perspectivă "dinspre interior spre exterior" Deși consideră că "ipotezele lui rămân corecte", evenimentele din 11 Septembrie l-au determinat pe Fukuyama să reflecteze ulterior asupra rezistenței la convergența politică și economică în lumea modernă și asupra reacției multor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
conflict între perspectiva "din interior spre exterior" și cea "din exterior spre interior" a devenit o importantă linie de demarcație în teoria internațională modernă. O parte semnificativă a acestui capitol se va apleca asupra măsurii în care critica neorealistă a internaționalismului liberal poate fi susținută în perioada post-Război Rece. Argumentul lui Fukuyama nu este numai o celebrare a faptului că, în realitate, capitalismul liberal a supraviețuit amenințării marxismului. Acesta implică, de asemenea, faptul că neorealismul a trecut cu vederea "principala tendință
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asemenea, ea va fi o provocare serioasă pentru o disciplină care, până cu ceva timp în urmă, fusese dominată de ipoteze conform cărora războiul este o trăsătură endemică a vieții internaționale (Doyle 1986: 1151-69). Război, democrație și liber schimb Bazele internaționalismului liberal contemporan au fost puse în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea de către liberalii care au propus anumite precondiții pentru o ordine mondială pașnică. Pe scurt, ei au ajuns la concluzia că perspectivele de eliminare a războiului sunt
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au creat de obicei regulile prin care a sporit interdependența. Așadar, conflictul și competiția nu par să dispară, deși ele ar putea fi canalizate către forme mai pașnice. Drepturile omului Sprijinirea democrației și comerțului liber prefigurează altă idee pe care internaționalismul liberal a introdus-o în teoria internațională. Liberalii au crezut mereu că legitimitatea ordinii politice interne este determinată în mare măsură de susținerea pe care statele o arată față de domnia legii și respectul pentru drepturile omului. Dacă este greșit ca
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de război și crime împotriva umanității. În timp ce în trecut, justiția, dacă era făcută vreodată, ar fi venit din interiorul statului, înființarea unor foruri legale internaționale și dezvoltarea ulterioară a legislației internaționale în acest domeniu se datorează în mare măsură influenței internaționalismului liberal și accentului pe care acesta l-a pus pe importanța unor standarde globale și a statului de drept. Este adevărat că astfel de cazuri nu pot fi niciodată separate în mod real de atmosfera politică a zilei, în special
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru unificarea sub aspect economic și tehnologic a speciei umane, pentru lărgirea granițelor cooperării sociale și pentru forțele care stăvileau progresul pe calea solidarității umane (Gill 1993a). Puțini cercetători clasici au comentat fascinația lui Marx privind relația dintre internaționalizare și internaționalism, însă acestea sunt teme cruciale în lucrările sale care conțin multe aspecte de care ar trebui să se arate interesat un cercetător al afacerilor internaționale contemporane (Halliday 1988a). În reflecțiile sale asupra capitalismului, Marx susținea că istoria universală a luat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
târziu, capitalismul a izbucnit din granițele sale naționale. Exploatarea sporită în epoca globalizării capitaliste a dat naștere la sentimente internaționaliste și la alianțe în rândul proletariatului industrial. Asumpții oarecum simpliste despre modul în care internaționalizarea capitalistă ar fi urmată de internaționalismul socialist au fost regândite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, din cauza revirimentului naționalismului și a pericolului ridicat de război major. În acest context ar trebui privită teoria imperialismului capitalist. Lenin (1968) și Buharin (1972) au dezvoltat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o preocupare inevitabilă, dată fiind asumpția marxistă anterioară că tendința dominantă era aceea de cooperare sporită între proletariatul diferitelor națiuni (Linklater 1990b: Capitolul 4). Teoria imperialismului a dezvoltat analiza lui Marx și a lui Engels asupra relației dintre naționalism și internaționalism, și dintre globalizare și fragmentare. În acest fel, a pus în evidență tensiunea dintre forțele care promovau accentuarea simțului comunitar și cele care promovau diminuarea acestuia. Cu toate acestea, mai presus de orice, studiul imperialismului critica aserțiunea liberală conform căreia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]