679 matches
-
altă caracteristică a schimbării în lumea modernă este globalitatea, depășirea granițelor naționale sau regionale, care se reflectă într-o globalizare la nivelul tuturor domeniilor, inclusiv al educației și al pieței forței de muncă. Realitatea unui astfel de curent care vizează internaționalizarea producției, noua diviziune internațională a muncii, noul mediu competitiv care generează aceste procese, poate fi înțeleasă ca rezultatul a două motoare: inovația tehnologică - cu precădere tehnologiile de informare și comunicare, cu un impact covârșitor asupra vieții economice și sociale, și
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru următorii zece ani, respectiv creșterea reprezentativității femeilor și a populației de culoare la nivelul pieței muncii (predominant reprezentată de bărbați albi), a atras atenția asupra fenomenului diversității și efectelor acestuia. Dincolo de dezvoltarea demografică, satisfacerea cerințelor de calitate, inovație și internaționalizare a determinat organizațiile să caute noi modalități de rezolvare a problemelor ivite și în același timp să recunoască valoarea eterogenității angajaților pentru a crea noi produse și a câștiga noi piețe. Marea provocare devine acum aceea de a dezvolta acele
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
terorism și invită statele să susțină măsurile de pedepsire a actelor teroriste și să adopte de urgență toate măsurile juridice care se impun în acest scop. Existența în lume a fenomenului terorist, a dinamicii organizațional și ideologico-religioase a grupărilor teroriste, internaționalizarea acestora pe toate planurile, implică necesitatea ca și în România activitatea specifică de prevenire și combatere a terorismului să reprezintă o parte componentă a unui complex de măsuri instituite pentru realizarea siguranței naționale. Aceste măsuri se execută permanent și într-
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
-și analiza pe elementele de ordin economic, aceștia afirmă că în absența criteriilor globale, ceea ce se consideră a fi globalizare nu reprezintă decât o continuare a unei "economii internaționalizate". Prin urmare, lumea continuă să se afle într-un proces de internaționalizare din ce în ce mai intens și aceasta se întâmplă începând din secolul al XIX-lea. În timp ce globalizarea presupune existența unor firme transnaționale libere și fără o identitate națională, în realitate avem de-a face cu tot mai multe firme multinaționale cu numeroase locații
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
accentuând în acest fel competiția și competitivitatea la nivel internațional și național, stimulând creșterea productivității (vezi fig.1, fluxul 3-1.). Al doilea element informația și tehnologiile au facilitat comunicarea rapidă, interconectând agenți sociali și economici indiferent de distanțe, a stimulat internaționalizarea capitalului și a muncii reușind să determine globalizarea economiei și, la un anumit nivel, a societății (vezi fig.1, fluxul 2-3). În același timp, cunoașterea și conștientizarea acestui fenomen și a rolului jucat de noile tehnologii au condus la stimularea
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în expansiune globală și alternativele la acesta Paradigma răspândirii limbii engleze Paradigma ecologiei limbilor 1. monolingvism și genocid lingvistic 2. promovarea diminuării studiului limbilor dominante 3. imperialism lingvistic, cultural și media 4. americanizarea și omogenizarea culturii mondiale 5. globalizarea și internaționalizarea ideologică 6. capitalism, ierarhie 7. raționalizare bazată pe știință și tehnică 8. modernizare și eficiență economică creștere cantitativă 9. transnaționalizare 10. creșterea polarizării și a distanței între săraci și bogați 1. multilingvism și diversitate lingvistică 2. promovarea învățării unei limbi
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
financiar-monetară luate de Banca Națională a României, coroborate cu alte măsuri de politică economică și financiară, rata inflației În România s-a situat sub procentul de 4%<footnote Informații statistice. footnote>. 2.1.7.7. Rolul sistemului bancar internațional În operațiunile de creditare Internaționalizarea și globalizarea sistemului bancar constituie una din realitățile evidente ale economiei mondiale contemporane, fenomen care a Început să se manifeste imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, cu pregnanță, În anii ’60, odată cu expansiunea pieței eurodolarilor; a continuat În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
din exporturile petroliere, corelate cu creșterea datoriei externe a statelor În curs de dezvoltare, respectiv În anii ’80 și ’90, În care globalizarea financiară și globalizarea economiei mondiale au devenit o realitate incontestabilă a economiei contemporane. De asemenea, În planul internaționalizării și globalizării sistemului financiarbancar, alături de cele două funcții principale ale băncilor, respectiv funcția activă și cea pasivă, s-a dezvoltat foarte puternic o a treia funcție extrabilanțieră, privind angajamentele asupra instrumentelor financiare la termen. Acestea cuprind, În esență, contracte la
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
viitorul realismului, el susține că „o problemă crucială este dacă schimbarea condițiilor istorice a anulat sau nu ritualurile vechi de putere realiste”. Mai precis, el întreabă dacă „evoluțiile din cadrul societății capitaliste târzii”, cum ar fi „criza fiscală a statului” și „internaționalizarea capitalului”, împreună cu „existența unor arsenale nucleare foarte distructive și aproape automate, au privat oamenii de stat de libertatea de a oficia în mod competent ritualurile realiste ale puterii”65. În mod asemănător, Cox argumentează că o schimbare fundamentală are loc
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
principal, la economiile capabile a satisface necesitățile umane ale colectivității și a mobiliza toate domeniile creativității culturale În promovarea dezvoltării pentru om (conceptul de „satisfacție viabilă”). În contextele contemporane, asistăm la o nouă etapă În evoluția economiilor, etapa globalizării și internaționalizării economiei. De la economiile naționale se trece spre „economia planetară” (Începe să se pună probleme legate și de „economia cosmică” - folosirea resurselor cosmice În activitățile economice, inclusiv resursa „spațiu cosmic”). Globalizarea și internaționalizarea economiei ridică numeroase dificultăți legate de aspectele „neclasice
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
nouă etapă În evoluția economiilor, etapa globalizării și internaționalizării economiei. De la economiile naționale se trece spre „economia planetară” (Începe să se pună probleme legate și de „economia cosmică” - folosirea resurselor cosmice În activitățile economice, inclusiv resursa „spațiu cosmic”). Globalizarea și internaționalizarea economiei ridică numeroase dificultăți legate de aspectele „neclasice” ale economiei, respectiv corelarea culturilor naționale În cooperarea comunitară, proiectarea de produse pentru contexte socioculturale naționale diferite, adaptarea unor sisteme de valori și norme naționale specifice la unele standarde cu caracter comun
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
resursele cunoaștere un mijloc de generare a unor noi inegalități. Ancheta, pe anul 2005, a UE În cadrul programului „Trend Chart” de evaluare a activității inovative a țărilor din UE și a celor candidate (inclusiv România, trăgea următoarea concluzie: „Gradul de internaționalizare este pozitiv corelat cu mărimea economiei naționale. De exemplu, țările mici au nivele mai ridicate (față de țările mari) În ceea ce privește patentele realizate prin coparticipare cu alte țări, deoarece ele au oportunități mai reduse de a stabili cooperarea Între actori sau investitori
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
dezvoltării, pune accent pe avantajul competitiv, pe echipe multifuncționale, are ca topici predilecte dezechilibrul, instabilitatea, fluctuațiile, haosul, presupunând fuziunea următoarelor fenomene: revoluția tehnologică (progresul tehnologic rapid, În special În ceea ce privește noile tehnologii informatice și de comunicare) și accelerarea procesului de globalizare (internaționalizarea unei părți a economiei mondiale și modificările induse În mediul financiar internațional). Noile modele ale lumii afacerilor se bazează pe noi structuri economice, pe noi tipuri de interacțiuni și noi tehnologii, Într-un mediu economic global marcat În special de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
periferia” economiei occidentale. Ca peste tot în lumea subdezvoltată, cea mai puternică tendință pe care o declanșează tranziția postcomunistă constă în orientarea către integrarea în economii internaționale alternative, în loc să se orienteze spre economia națională. Formele în care are loc această „internaționalizare” a pieței forței de muncă sunt extrem de diverse - de la emigrarea definitivă sau munca „la negru” în economiile societăților europene, și nu numai în cele mai dezvoltate, până la angajarea cu prioritate în prelungirile economiilor dezvoltate în România. Așa se face că
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
privată. În oricare dintre aceste societăți, el a avut patru componente majore: (1) retrocedarea, ca proces invers al naționalizării comuniste de după cel de al doilea război mondial; (2) împroprietărirea, prin transferul proprietății statului în favoarea noii clase de capitaliști autohtoni; (3) internaționalizarea, ca proces de transfer al capitalului național în proprietatea capitalului internațional; (4) etatizarea, ca o confirmare a statutului proprietății statului. Puse la un loc, cele patru componente alcătuiesc un „joc de sumă nulă”, ale cărui limite sunt limitele avuției naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Or, ceea ce a diferențiat istoria privatizării - și a integrării în lumea occidentală - a țărilor foste comuniste este tocmai raportul dintre aceste componente ale transferului de proprietate. În țări precum Ungaria, Cehia, Polonia (Grupul de la Visegrád) sau țările baltice, retrocedarea și internaționalizarea s-au suprapus în mare măsură încă din primele etape ale privatizării (Frydman et. al., 1993). Pentru aceste țări, ca și pentru altele, refacerea fostelor proprietăți naționalizate de comuniști echivala în parte cu luarea în proprietate de către capitalul internațional a
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca și pentru altele, refacerea fostelor proprietăți naționalizate de comuniști echivala în parte cu luarea în proprietate de către capitalul internațional a capitalului național al acestor țări. Cea mai importantă consecință este faptul că forțele politico-economice ale retrocedării și cele ale internaționalizării se suprapuneau în mare măsură. În raport cu acestea, împroprietărirea populației și etatizarea defineau mai degrabă o orientare politică ușor de taxat drept „nostalgică”, „neocomunistă” sau „naționalistă”. Rezultatul a fost o societate definită drept „capitalism fără capitaliști”, care nu înseamnă altceva decât
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
oarecare interes pentru economia românească, dar el a fost repede sufocat de contraperformanța economică a guvernării CDR, într-un moment în care celelalte economii din zonă se aflau în plină dezvoltare. Locul gol lăsat de dimensiunile reduse ale procesului de internaționalizare - adică privatizarea prin capitalul străin - a fost ocupat de celelalte componente ale privatizării, puternic susținute de politicile guvernamentale ale diferitelor perioade. În primul rând de etatizare, prin care aproape jumătate din economia românească a fost, prin decizie politică, sustrasă privatizării
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și organizațională (M-O) trebuie să abordeze o problematică relevantă. Ea trebuie să se preocupe de rezolvarea unor probleme specifice zilelor noastre, și nu de cele care au fost formulate ieri. Aceasta înseamnă că psihologii vor studia implicațiile globalizării sau internaționalizării economiei, creșterea evoluției tehnologice a locurilor de muncă, optimizarea contribuției echipelor de muncă față de contribuția exclusiv individuală, stabilizarea echilibrului dintre muncă și nonmuncă. Psihologia M-O trebuie să fie utilă. Psihologia M-O, la fel ca alte ramuri ale psihologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
crearea de filiale de distribuție, producția continuând a fi realizată de manieră exclusivă în țara sa de origine. Pe măsură ce activitatea la nivel internațional se dezvoltă, grupul creează filiale de producție în străinătate pentru a aproviziona piețele locale. Stadiul ultim de internaționalizare constă în repartiția producției între diferite țări, fiecare filială producând pentru diferite țări. Responsa bilitatea dezvoltării anumitor linii de producție pentru ansamblul grupului este uneori lăsată la dispoziția anumitor filiale străine. Centrele de decizie ale grupului nu mai sunt toate
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
la origine supraevaluări, care reprezintă esențialul activelor necorporale. Creșterea externă a mascat slaba contribuție a creșterii interne sau organice, ori aceasta reprezintă adevărate oportunități de dezvoltare pentru societate, cu atât mai mult cu cât motorul creșterii fondate pe fuziune și internaționalizare începe să-și atingă limitele în mai multe sectoare. Diferitele metode de creștere sunt în aparență alternative, dar în realitate ele nu sunt exclusive una în raport cu altele. Creșterea rentabilă trece de asemenea prin dezvoltarea organică, cu atât mai mult cu
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
manageriale. Fiecare dintre acestea exprimă prin însăși denumirea sa factorii, condițiile și necesitățile care le‑au generat. De pildă, managementul fără frontiere (Bartlett, Ghoshal, 1989) a izvorât din extinderea fără precedent a organizațiilor mult dincolo de frontierele unei singure țări, din internaționalizarea lor; managementul intercultural (Gauthey, Xardel, 1990) are la bază necesitatea considerării diferențelor culturale existente între țări, națiuni, care își pun amprenta asupra modului de concepere și practicare a managementului; managementul haos (Peters, 1987) a răsărit din metafora „organismului viu” aplicată
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și are de dat un răspuns acestei chemări. Avraam e în noi, gata să se elibereze de falsele apartenențe idolatre și să pornească în prodigioasa aventură personală a regăsirii Sinelui. Economie și economism Începînd cu anii '60, procesele rapide de internaționalizare, de mondializare, au transformat profund economiile naționale, restrîngînd marjele de manevră și capacitățile de acțiune ale statelor, făcînd caduc chiar principiul suveranității. Trăim una din acele perioade de fractură în istoria omenirii, în istoria gîndirii umane, în care totul se
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
chiar și independența și obiectivitatea auditorului financiar și, nu de puține ori, a fost probată complicitatea acestuia la tăinuirea sau săvârșirea actelor frauduloase de ordin financiar. Creșterea În complexitate a tranzacțiilor economico-financiare, utilizarea tehnologiilor informaționale În raportarea financiară, globalizarea și internaționalizarea profesiei contabile conduc auditorul la perfecționarea continuă a tehnicilor de auditare pentru atingerea obiectivelor misiunii sale. Standardele Internaționale de Audit stabilesc precis obiectivele auditorului financiar, dar specifică faptul că auditorul trebuie să acorde o atenție deosebită și eventualelor fraude care
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
aduce un spor de valoare, chiar dacă cererea pentru acest gen de instruire vizează mai clar acumularea unor competențe tehnice decât în cazul diplomelor oferite de școlile acreditate public, cu un mult mai puternic efect de acreditare. O tendință importantă este internaționalizarea acreditărilor, cum este cazul certificatelor de competențe lingvistice (TOEFL - Test of English as a Foreign Language) sau Cambridge pentru limba engleză) sau al unora dintre certificatele din domeniul informaticii (European Computer Driving License sau școlile CISCO în domeniul rețelelor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]