795 matches
-
Or, ceea ce a diferențiat istoria privatizării - și a integrării în lumea occidentală - a țărilor foste comuniste este tocmai raportul dintre aceste componente ale transferului de proprietate. În țări precum Ungaria, Cehia, Polonia (Grupul de la Visegrád) sau țările baltice, retrocedarea și internaționalizarea s-au suprapus în mare măsură încă din primele etape ale privatizării (Frydman et. al., 1993). Pentru aceste țări, ca și pentru altele, refacerea fostelor proprietăți naționalizate de comuniști echivala în parte cu luarea în proprietate de către capitalul internațional a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca și pentru altele, refacerea fostelor proprietăți naționalizate de comuniști echivala în parte cu luarea în proprietate de către capitalul internațional a capitalului național al acestor țări. Cea mai importantă consecință este faptul că forțele politico-economice ale retrocedării și cele ale internaționalizării se suprapuneau în mare măsură. În raport cu acestea, împroprietărirea populației și etatizarea defineau mai degrabă o orientare politică ușor de taxat drept „nostalgică”, „neocomunistă” sau „naționalistă”. Rezultatul a fost o societate definită drept „capitalism fără capitaliști”, care nu înseamnă altceva decât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
oarecare interes pentru economia românească, dar el a fost repede sufocat de contraperformanța economică a guvernării CDR, într-un moment în care celelalte economii din zonă se aflau în plină dezvoltare. Locul gol lăsat de dimensiunile reduse ale procesului de internaționalizare - adică privatizarea prin capitalul străin - a fost ocupat de celelalte componente ale privatizării, puternic susținute de politicile guvernamentale ale diferitelor perioade. În primul rând de etatizare, prin care aproape jumătate din economia românească a fost, prin decizie politică, sustrasă privatizării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
câmpurilor universitare naționale, așa cum o arată poziția dominată a școlii românești În acest spațiu. Poziția științelor sociale În Învățământul de partid este marcată de momentele de criză politică: primele tentative de destalinizare (1956) și abandonarea forțată a reformelor economice (1968), internaționalizarea politicii economice Începând de la mijlocul anilor ’70. Această periodizare corespunde schimbărilor de statut al școlilor de partid - recunoaștere universitară, spre mijlocul anilor ’50, constituirea academiilor de științe sociale, În jurul lui 1970 -, ceea ce justifica ideea că academizarea constituia un raspuns specific
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lor reconsiderat În mod radical, profesorii și cursanții fiind confruntați astăzi cu o discreditare publică, al cărei grad de obiectivitate istorică sau de conformism politic este greu de estimat. Școlile au fost definitiv marcate de condițiile excepționale ale Întemeierii și internaționalizării lor: cele două războaie mondiale, care au făcut posibilă mai Întâi Revoluția Rusă, apoi constituirea unui sistem mondial socialist. Corpuri auxiliare ale partidului, ale armatei și poliției, primele școli de partid erau organizate pramilitar, membrii lor fiind pregătiți să intervină
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la alta asupra dezvoltării diferitelor școli de partid. Un rol Însemnat revenea Însă și bazei de recrutare de care dispuneau aceste școli, atât În termeni de efective, cât și de capital social deținut de membrii aparatului partidelor comuniste. Gradul de internaționalizare a partidului constituia și el un criteriu important: În afara partidului sovietic, partidul german (KPD, ȘED) era cel a cărui suprafață internațională cuprindea țările germanofone și includea minoritățile germane din alte țări. La această se adaugă existența unei tradiții intelectuale social-democrate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
apariția conflictelor naționaliste Între statele socialiste au marcat În aceeași măsură evoluția școlilor superioare ale partidelor comuniste, separându-le pe cele rămase mai mult integrate În rețeaua internațională (sovietică, est-germană, bulgară) de cele care au căutat o cale diferită de internaționalizare, precum școală de la București. Astfel, o polarizare a spațiului internațional al școlilor de partid, doar schițata la Început, a prins contur În momentul impunerii lor că instituții academice mai mult sau mai putin recunoscute, ceea ce s-a putut observa atât
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un sistem la altul, cu dispariția subita a școlilor de paritd În special (cf. Gheorghiu, 2001, pp. 175-198), a da loc unor reforme succesive (noi legi, descentralizare și autonomie universitară etc.) Într-un cadru numit «de tranziție» sau de «transformare». Internaționalizarea a fost o dimensiune centrală a acestor schimbări: adoptarea de noi modele, deșchideri de instituții private dintre care unele finanțate din străinătate, Înscrierea În circuitele de schimburi internaționale de profesori și studenți. Vechile forme de circulație internațională - prioritare În țările
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mod de control al evaluării proiectelor În curs, de această data fără centralizare și cenzură, ar fi fost de asemenea de dorit (interviu cu Liliana Deyanova). Pentru a Înțelege mai bine această critică, trebuie luate În considerare efectele contradictorii ale internaționalizării accelerate din anii ’90 asupra sociologiei bulgare. Sociologia dispunea, Înainte de 1989, de un statut relativ privilegiat În Bulgaria, spre deosebire de alte țări comuniste: sociologii bulgari puteau să participe la schimburile științifice internaționale chiar și dincolo de rețeaua țărilor CAER; studenții bulgari au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mod diferențiat, unele dezamăgesc. Ajutorul material este insuficient: foarte adesea, numai studenții care dispun de alte resurse (familiale) pot beneficia În mod real de aceste proiecte. După părerea sociologilor bulgari Întâlniți, profesionalizarea sociologiei este unul dintre efectele majore ale acestei internaționalizări: multiplicarea cercetărilor empirice, extensia metodelor comparative și deprinderea metodelor de lucru comune cu alți cercetători, datorită funcționarii În rețea, perspectiva interdsciplinară, viața asociativa permanentă și autonomă... O nouă etică profesională ar fi În curs de pregătire În interiorul comunității sociologilor bulgari
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care dispunea până de curând, pentru achiziționarea de cărți și pentru abonamente la revistele științifice. Doar bursele acordate de Bancă Mondială au putut să colmateze În parte anumite lacune ale bibliotecilor (interviu cu Andrei Corbea-Hoișie). «Cred că problema centrală /a internaționalizării/ este capacitatea de deprindere și aplicare pe teren românesc: multe din cele ce se Învață /an străinătate/ sunt inutilizabile, căci sistemul /românesc/ nu este pregătit, din motive esențial istorice. Cei care revin după o perioadă mai lungă de studii În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din română către limbi de circulație internațională precum și de notorietatea internațională care revine numai autorilor români care și-au schimbat statutul național și/sau limba. Este posibil de discutat În cazul lor, după Pascale Casanova (1997), de o strategie de internaționalizare reușită presupunând o ruptură cu tradiția națională, Înscrisă chiar În limba. Poziția dominată În spațiul internațional al literaturii naționale este În mod obișnuit reprezentată În termeni temporali și istorici, de «ântârziere» sau de «decalaj», sau chiar În termeni de «influență
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Condiționările dintre cele două realități sunt reciproce, dar așa cum remarcă G. Bryjak și M. Soroka (2001), nu trebuie să fii neapărat marxist ca să recunoști că determinația fundamentală este dinspre complexul societal înspre familie. Globalizarea, prin multiplele sale dimensiuni (mass-media, turism, internaționalizarea pieței muncii), va afecta profund și configurațiile maritale și familiale. În țările în curs de dezvoltare, femeia, care era dependentă aproape total de familia consangvină sau de cea de procreare, se va independentiza pe măsura implementării industriei și a mobilității
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dau seama de problemele pe care le au. Cu toate că mentalitatea nu se va schimba repede, ea se va modifica. Și factorul hotărâtor este educația programatică, instituționalizată (sistemul școlar), și nu acțiunile propagandistice de tip „iluminist”. Totuși, globalizarea, prin mass-media mondială, internaționalizarea forței de muncă și turismul își au contribuția lor însemnată. Chestiunea fundamentală va rămâne însă, pentru imensa majoritate a familiilor din România, cea a resurselor financiare. Dacă bugetul familial va permite, dificultățile psihosociale (ale cuplului, ale relației părinți-copii), care acum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale opoziției politice anticomuniste din țările lor. După cum importante s-au dovedit aceste mărturii și pentru alții pentru scriitori, ziariști, istorici din Europa vestică sau din America, cercetători ai problemelor comunismului, de asemenea prezenți la Simpozion. Încă din anii trecuți, internaționalizarea manifestărilor de la Sighet s-a impus ca o dimensiune de la sine înțeleasă. De aceea ni s-a și oferit șansa nescontată, de mine cel puțin, de a-i fi văzut și ascultat la Sighet pe Vladimir Bukovski, disidentul rus cel
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
de aceea, considerarea „cerinței prințului străin” prin raportare strictă la „proiectul național”, incipient la 1821-1822 și definitivat sub „Învățămintele” revoluției de la 1848 și ale „ocupațiilor rusești” de la 1848-1849 și 1853-1854. Că i-a fost dat să fie și europeană, marcând „internaționalizarea chestiunii române” <ref id="21">21 L. Boicu, Geneza „chestiunii române” ca problemă internațională, Iași, 1975, p. 134 și urm. </ref>, „cerința” respectivă se impune a fi văzută prioritar legată de programul național român, consacrat solemn de Adunările ad-hoc de la
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
atât de mare, încât necesită instrumente diferite de măsură a nivelului de trai. Ambiția de a face loc tuturor la masa dezbaterilor privind nivelul de trai a susținut în timp modelarea metodologiilor lui de măsurare, paralel cu dezvoltarea economică și internaționalizarea piețelor lumii, dar și cu maturizarea științifică a celor preocupați de efectele sociale ale acestor procese. Estimarea necesarului pentru acoperirea unui set de nevoi considerat minimal, propus de S. Rowentree pentru situația Marii Britanii la începutul secolului XX, s-a dovedit
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este proiectată politica veniturilor populației, nivelul de dezvoltare economică atins, contextul economic și politic național și cel internațional de la un moment dat au un cuvânt de spus în ce privește distribuirea „câștigurilor” dobândite odată cu deschiderea economiilor naționale spre piețele internaționale. Opțiunea pentru internaționalizarea comerțului și a investițiilor a stat la baza convingerii că printr-un mai larg acces la tehnologii și fonduri pentru investiții și prin diversificarea locurilor de muncă, se va reduce sărăcia, va crește gradul de ocupare și, în final, se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Thomas Roosevelt a înțeles primul și a analizat riguros nu numai dimensiunile legale ale egalității de tratament, ci și imposibilitatea renunțării la ea și beneficiile economice ale organizării și organizațiilor muncii. În același timp cu procesul de globalizare și de internaționalizare a piețelor, cu schimbările sociale rapide și cu diversitatea socială și culturală, organizațiile muncii s-au văzut puse în fața unor noi sfidări apărute în rândul salariaților acestora. Concurența în creștere nu impunea numai o alegere atât de vastă și cu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
să o facă. Tot mai multe rute de formare se redimensionează în perspectiva introducerii NTIC. Formarea de nivel superior, prin universități, ca și multe parcursuri de calificare și reconversie profesională, se realizează pe supozițiile informatizării. În fața unor evidente orientări de internaționalizare și pragmatizare a instrucției și educației, mediul digital este exploatat la maximum. Numai că noul mediu schimbă edificiul cunoașterii ca atare, nu numai că facilitează cuprinderea sau accesarea lui. Conexat și la ideologiile în vogă ale eliberării persoanei, ale autonomizării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Oricât ne-am face că nu vedem aceste evoluții, ele survin implacabil, peste dorințele noastre. Asistăm la o dialectică interesantă, nelipsind ondulații contradictorii, precum (vezi Schriewer, 1997, pp. 19-20): opoziția dintre integrarea supranațională și diversificarea subnațională; opoziția dintre procesul de internaționalizare și cel de indigenizare; opoziția dintre fenomenele purtătoare de universalizare și cele ce configurează particularitățile istorice; opoziția dintre procesul de difuzare mondială și cel de receptare diferențiată, în funcție de culturi; opoziția dintre universalismul abstract și concretețea unor răspunsuri particulare, „deviaționiste”, „atipice
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ca adevărate „carcase” ce induc unificarea acțiunilor. Teoria științifică este expresia unei generalizări care, odată acceptată, aduce universalizare. O „retorică” asemănătoare va forța ca și realitățile descrise de știință (distante, inițial!) să se unifice cumva. Asistăm la un proces de internaționalizare a educației (mai ales a celei de nivel superior) prin punerea în aplicare a cât mai multor constante structurale, procesuale, acționale. Extinderea unei culturi organizaționale inspirată din lumea afacerilor, a unui management competitiv, cuplarea tot mai strânsă dintre pregătirea din
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
management competitiv, cuplarea tot mai strânsă dintre pregătirea din școală cu piața muncii, integrarea în învățământ a tehnologiilor informației și comunicațiilor, transformarea învățământului într-o marfă creșterea mobilităților și a contactelor dintre actorii implicați în formare sunt aspecte concrete ale internaționalizării educației. Universitățile au devenit „pioniere” ale internaționalizării prin punerea la punct a unor convergențe notabile. Trebuie spus că acestea au fost dintotdeauna focare ale unificării, cel puțin în planul cunoașterii. Declarația de la Bologna din 1999 deschide calea unui spațiu european
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pregătirea din școală cu piața muncii, integrarea în învățământ a tehnologiilor informației și comunicațiilor, transformarea învățământului într-o marfă creșterea mobilităților și a contactelor dintre actorii implicați în formare sunt aspecte concrete ale internaționalizării educației. Universitățile au devenit „pioniere” ale internaționalizării prin punerea la punct a unor convergențe notabile. Trebuie spus că acestea au fost dintotdeauna focare ale unificării, cel puțin în planul cunoașterii. Declarația de la Bologna din 1999 deschide calea unui spațiu european al formării de nivel superior care se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în chestiune educația in presentia, relativizând coordonatele temporale (fiecare învățând când are timp) și spațializând activitățile (la nivelul întregului Glob). Suporturile de învățare (CD-uri, Webul, băncile de date etc.) sunt larg accesibile și aduc o autonomie remarcabilă a utilizatorilor. Internaționalizarea presupune o transgresare a serviciilor de formare dintr-un spațiu dat într-unul dilatat, mutabil, posibil. Structural, dispozitivele de formare vor fi dimensionate nu numai pentru un public dintr-un anumit areal, ci pentru o populație ce vine din spații
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]