1,350 matches
-
cu Dumnezeu. O persoană se edifică și se Înalță prin felul de a problematiza. Nu trebuie să repudiem pe oamenii care Își pun probleme. Valoarea unui om poate fi direct proporțională și cu „problemele” pe care acesta le poartă! Zbuciumul interogativ constituie un predeterminant al Învățării și al aflării soluțiilor. În actul creativ și inovator cel mai important moment este punerea unei probleme. Ceea ce urmează derivă direct din acest punct de plecare. Marii descoperitori au fost cei care au știut să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
te‑aș căuta (În plinătate) dacă nu te‑aș fi găsit (În parte)”. Când plec la drum am deja o parte a drumului În mine, când doresc să-mi aproprii ceva fac deja corp comun cu acel ceva. Așadar, propoziția interogativă are o natură rezidual-contextuală și rezultă dintr‑un fond de cunoștințe inițial știute. Logicienii numesc acest conținut anticipator presupoziția Întrebării. Totodată, Întrebarea dezvăluie o altă latură a lucrurilor față de cum le știam noi la un moment dat. Ea pretinde a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dacă nu am „arunca” asupra ei semne de Întrebare, mirări, provocări. Există un dinamism inerent În punerea Întrebărilor. Ele se leagă, se cheamă și se completează reciproc. O Întrebare „trezește” alte Întrebări, declanșându‑se o reacție În lanț În „generatorul” interogativ. Întrebarea pusă poate ascunde, uneori, alte problematizări neformulate Încă. Ne fixăm o Întrebare, dar nu știm care vor fi următoarele. Interogația Împrumută ceva din cutia cu surprize a Pandorei (ceea ce este de dorit!), dar și din Întortocheatul labirint al Minotaurului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În care te poți pierde!). Din punct de vedere educațional, e bine să-i Încurajăm pe cei care pun Întrebări. E indicat să vedem În elevii sau studenții noștri nu numai niște simpli „respondenți”, care se conformează mereu somațiilor noastre interogative, ci și niște subiecți care ne pun Întrebări, ridică probleme, duc mai departe sau Întorc pe toate fețele punctele noastre de vedere. Și asta pentru a nu rămâne cu răspunsurile noastre, ci pentru a ne ridica, dimpreună cu ei, din
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
printr-o prezentare cuminte, chibzuită, inteligentă, dar fermă! 5. Câteva probleme ale Învățământului românesc 5.1. Interogații la Început și... sfârșit de an școlar Orice Început de an școlar se poate converti și Într-un moment de bilanț, de prilejuri interogative pe mai multe axe: trecut-prezent-viitor, local-central-internațional, diagnosticare (a ceea ce a fost) - constatare (a ceea ce este) - proiectare (a ceea ce poate fi). De ani buni Încoace, se tot vorbește despre reforma educației, se schimbă paradigme de politică educațională, se construiește, dar mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cinism pe măsură: „Și ce?”. „La ce bun toate acestea?”, am continua noi, mustrător. Același dandy ne-ar mai avertiza o dată: „La nimic”. După care nu ar urma decât o lungă tăcere. Dacă am fi supus dandysmul unui asemenea tir interogativ plin de imputare iritată, probabil că n-am fi scris niciodată, fie și În regim de mercenariat onest, această carte. Abia acum, spre sfârșit, când ar trebui să ne apropiem de câteva concluzii, ne dăm seama că sunt relative și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și improvizația. Lirismul ia forma unor reflecții cu caracter generalizator sau a unor dialoguri imaginare cu elemente din natură, considerate confidenți ideali. Sintaxa este specifică întregului gen liric, abundând în construcții de tipul: propoziție subiectivă urmată de una explicativă; propoziții interogative, exclamative, condiționale. Foarte frecvente sunt și personificările, rezultate din colocviul cu mediul, și hiperbolele. Printre scriitorii care au prețuit d., socotind-o motiv de mândrie națională, sunt V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Coșbuc, St. O. Iosif, O. Goga. Surse: Vasile
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
premieră românească, transpun pe instrumente autohtone sau execută coral melos african, asiatic, oceanian, pus în relație cu mitologiile arhaice. Concomitent, Comarnescu organizase, începând din 19 octombrie, încă un ciclu, de opt simpozioane, „Tendințe 1933”, cu teme enunțate frecvent sub formă interogativă; s-a deschis cu Soluțiile crizei [economice]; au mai urmat: Autarhie?, Sensul vieții în literatura contemporană, Dictatură?, Neoclasicism? - aici a prezidat Tudor Vianu, iar despre diferitele manifestări neoclasice au vorbit Mircea Vulcănescu (Jean Cocteau și zădărniciile virtuozității), Dan Botta (Vasile
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
grav. De obicei, copiii încep să vorbească târziu sau se limitează la o comunicare minimă, iar deficiența se manifestă la nivelul comunicării verbale și non-verbale. Atunci când vorbesc, acești copii au o voce monotonă, de robot, și o intonație mai degrabă interogativă (ascendentă la sfârșitul frazei) decât afirmativă. Frecvent, apare ecolalia (tendința de a repeta ceea ce li se pune) și fenomenul de inversiune pronominală. De asemenea, autiștii nu pot formula enunțuri pragmatice și, de multe ori, interpretează informația auzită în mod literal
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
înșelător - „măscărici”, „tertipar”, „nebun”. Poetul ar vrea să știe dacă jertfa, dacă Iisus al lui și-au păstrat adevărul. Parabole ale libertății amenințate (Șoim și fată, Flautul descântat), autoportrete (Sarcină sacră, De când mă știi) sunt impregnate de o puternică tensiune interogativă. Concluzia pare să fie pierderea speranței („O singură jivină, gogoloi/ Ca un arici, ca un pește,/ Pitulată se rostogolește.// Și un coșciug spânzură-n văzduh:/ Al Tatălui, Al Fiului și-al Sfântului Duh” - Ogor pustiu). Accente nemijlocit legate de împrejurările
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
verticala timpului, între preoții traci kapnobatai și solomonarii din tradiția folclorică românească. Dosarul comen- tariilor (pro și contra) este, și în acest caz, destul de bogat. Posibilitatea acestei filiații a fost enunțată pentru prima dată (ce-i drept, într-un mod interogativ) într- un studiu semnat de Ion Taloș (3), la care voi mai avea prilejul să fac trimiteri. Iată pasajul la care mă refer : „Ar fi posibil ca legendele solomoniene orientale să se fi întâlnit pe teren românesc cu unele legende
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau mijlocul prin intermediul căruia elevii intră În posesia cunoștințelor, drept care vorbesc despre: - metode bazate pe cuvântul rostit și scris (tipărit), adică metode verbale și livrești, subîmpărțire și ele, de diverși alți autori (Guy Palmade, Pierre Goguelin etc.), În expozitive și interogative; - metode bazate pe observarea directă (concret-senzorială) a obiectelor și fenomenelor realității, sau a substitutelor acestora, denumite În alți termeni metode obiective sau intuitive, ori demonstrative; - metode bazate pe acțiune (activitatea practică), ceea ce vizează, În modexpres, experimentele sau lucrările practice de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
globale” (Flexman, Matheny, Brown). Călăuziți după criteriul sugerării activității științifice, M.N. Skatkin și I.Is. Lerner, Împart metodele de predare În ilustrative, de problematizare, de cercetare. În a sa Philosophie de l’éducation, J. Leif (1974) distinge metode: didacticiste, atractive, interogative, intuitive și active. O clasificare În funcție de dezvoltarea istorică a metodelor a dat naștere la trei categorii: metode obiective, metode verbale și metode practice (Okoñ, 1974). Reluând o idee mai veche, Întâlnită la J.A. Comenius și I.Fr. Herbart,metodele ar
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
subdivizate În: a) metode expozitive (afirmative) din care fac parte: narațiunea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea-discuție, conferința-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin Înregistrări sonore, prin radio etc.; b) metode interactive (interogative, conversative, dialogate) de diverse tipuri: conversația euristică, discuțiile sau dezbaterile, discuția-dialog, consultația În grup, preseminarul, seminarul, discuția În masă, dezbaterea de tipul „mesei-rotunde”, seminarul-dezbatere, dezbaterea de tip Phillips-66, asaltul de idei (brainstorming), dezbaterea pe baza jocului de asociație de cunoștințe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
2. Conversația euristică (socratică)tc "2. Conversația euristică (socratică)" Cea mai importantă și cea mai des Întrebuințată, rămâne conversația euristică. Ea reprezintă o modalitate aparte de Învățare prin descoperire. Specificul ei rezultă din faptul că atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu prin „a transmite” sau „a prezenta” noi cunoștințe, ci efectuând o activitate comună de gândire cu elevii săi, pe care Îi determină la un efort personal de căutare, de investigație Întreprinsă În sfera informaților existente deja În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
devine disponibil - sub specia problematizării - față de întregul lumii pe care mitul se mărginea să-l evoce și să-l invoce. Această disponibilitate problematizantă e ceea ce va fi de-acum înainte propriul omului - sufletul său. Sufletul - capacitatea omului de-a sesiza interogativ întregul lumii - este corespondentul uman al eternității, receptacolul acesteia și partea de divin a omului. Filosofia ca atare se definește de acum înainte drept grijă față de suflet. De acum înainte, omul devine om doar în măsura în care realizează dimensiunea problematică a lumii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o formă de epochè care suspendă răspunsul aflat la îndemână pentru a purta investigația către substratul lucrurilor. Ceea ce înseamnă că dialogul filosofic nu este doar metoda unui filosof (în speță Socrate), ci deschiderea în care se înscrie întreaga filosofie. Desfășurarea interogativă a mirării în fața a ceea este rămâne sarcina formării sufletului de către sine însuși și - mai departe - sarcina întregii gândiri europene. Astfel, „sufletul, care făcând experiența ne-științei sale, experiența conștiinței acestei neștiințe, își experimentează ființa proprie - se experimentează ca fiind
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fiecare de a arăta că poate fi nu numai o frumusețe fizică, dar și una a vieții interioare. Μ Stilul existențial amintește, În unele privințe, de stilul operelor literare. Astfel, la unii oameni acest stil este preponderent descriptiv, la unii interogativ, iar la alții dramatic sau exclamativ (descriptiv, În cazul celor care se mulțumesc doar cu simple observații sau enunțuri constatative; interogativ, caracteristic firilor meditative, cărora le place să sesizeze tot felul de aspecte interesante, fără a aștepta neapărat un răspuns
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
amintește, În unele privințe, de stilul operelor literare. Astfel, la unii oameni acest stil este preponderent descriptiv, la unii interogativ, iar la alții dramatic sau exclamativ (descriptiv, În cazul celor care se mulțumesc doar cu simple observații sau enunțuri constatative; interogativ, caracteristic firilor meditative, cărora le place să sesizeze tot felul de aspecte interesante, fără a aștepta neapărat un răspuns; dramatic, propriu celor care obișnuiesc să acorde evenimentelor receptate sau trăite o importanță mai mare decât ar merita-o acestea, de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu gol în cutii / foste ambalaje ale fostelor / amintiri / înghesuite în foste cârpe de praf”. Publicistica, adunată îndeosebi în volumele Bilete de favoare (1996) și Bazar sentimental (2000), este reflexivă, îndreptată spre lumea teatrului și a filmului, cu vădită disponibilitate interogativă față de atitudini, opțiuni privind capacitatea de adaptare la provocările prezentului. SCRIERI: Vizite, București, 1985; Pajura singurătății, București, 1994; Bilete de favoare, București, 1996; Baraka, bunii mei, București, 1998; Bazar sentimental, București, 2000; Fluture în lesă de aur, București, 2002. Repere
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
al originilor paradisiace, nu apare ca rezultat al setei romantice după universuri compensatoare și recuperative, nici ca o dramatică questa în care se angajează eul liric, ci se instituie dintru început. Poetul se află dintotdeauna acolo și se bucură. Conștiința interogativă și angoasată a teologiei dialectice îi e străină. I. se întoarce la poezia jubilantă a laudelor și a contopirii mistice cu misterul divin, în vecinătatea tipologică a Sfântului Simeon Noul Teolog, a Sfântului Ioan al Crucii și a Sfântului Francisc
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
aceste strategii dispune de o serie de tehnici specifice, prin care studierea fenomenelor poate fi evaluată științific. Studiile de „arhivă” reprezintă aici metodele „tradiționale” ale studiilor calitative, așa cum se manifestă ele În istorie, critica literară, filosofie sau analiza literară. Strategiile interogative, răspândite cel mai amplu În științele sociale, se bazează pe tehnicile jurnalismului de investigație, pe metodele biografice și pe metodologiile istoriei orale. Dar observarea participativă rămâne cel mai important instrument „calitativ” de cercetare. Observarea participativă este practicată În două mari
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
observarea empirică a unor aspecte intelectuale, sociale și politice ale României postrevoluționare. În mod inevitabil, cele două planuri se intersectează, motiv pentru care Îmi cer Îngăduința să vi le detaliez, nu Înainte de a vă preciza că opțiunea mea pentru stilistica interogativă a acestui text de pornire e deliberată. Prefer să pun Întrebări, cu speranța unor deslușiri ulterioare - ale unor aspecte: chiar În dezbaterea noastră de azi -, decât să formulez verdicte finale sau concluzii erudite, generale, docte, dar pripite. Interogațiile se mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Eu am citit acest text cu foarte multă plăcere și mi se pare unul foarte subtil. Consider că cel mai interesant aspect este cel referitor la generația fără memorie. Eu mă voi referi la ultima parte a textului, aceea construită interogativ, firește, fără pretenția de a oferi răspunsuri, ci mai degrabă pentru a formula, pornind de aici, alte Întrebări și alte ipoteze. Cer permisiunea să consider textul și un test, o provocare... De ce? Pentru că, pe de o parte, se referă la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
una dintre cele mai contradictorii; pentru unii critici lirica lui „e de o limpezime de cristal, fără încifrări insolite” (Zaharia Sângeorzan), pentru alții (Nicolae Manolescu) poetul „cultivă stările tulburi, anxioase, vagul sufletesc și și-a pus la punct un stil interogativ din care nu lipsesc aluziile livrești (Iov, Robinson, Clitemnestra, Hamlet, Pandora).” Sigur este faptul că scriitorul își cenzurează drastic orice fior emoțional, afectivitatea fiind sancționată de reflexivitate. Dacă nu e neapărat un cerebral, H. este în orice caz un sentimental
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]