549 matches
-
semnale de fum? — Nu, sunt sigur că au... Doar că n-am... —Gerald. De ce vorbești în șoaptă? — Păi, sunt într-un local. Privi în jur. Nimeni din restaurant nu se uita la el. Nici n-aveau de ce. —Gerald Weber! îl interpelă celălalt, afectuos, dar nemilos. Nu mă suni la ora asta doar ca să mă întrebi cum merg treburile? — Păi, nu chiar, nu. Voiam doar... —E o pantă periculoasă, Gerald. Încă trei cărți și ai să-mi ceri cifrele de vânzare. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
atrage: preotul este chemat să nu împingă turma de la spate, ci trebuie s-o atragă din față: prin frumusețea sfințeniei. 3. Un preot angajat într-o alianță de sfințenie 1. Sfințenia, un semn al timpurilor. Sfințenia este primul cuvânt care interpelează Biserica celui de-al treilea Mileniu. Este o exigență provocată de un pact cu Domnul ei, cu Dumnezeul ei de trei ori sfânt, care poruncește să fim sfinți pentru că El este sfânt (cfr. 1Pt 1,15-16). Este o vocație primordială
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
slujirea lor față de Cuvânt: „Predicarea cuvântului din partea miniștrilor sacri participă, într-un anumit sens, la natura salvifică a Cuvântului însuși, nu pentru simplul fapt că ei vorbesc despre Cristos, ci pentru că anunță celor care ascultă Evanghelia, cu puterea de a interpela, care provine din participarea lor la consacrarea și misiunea însăși a Cuvântului lui Dumnezeu”. Preotul este implicat în mod vital în misterul Cuvântului: 1) din punct de vedere creațional (este valabil și pentru el să-și amintească de faptul că
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
aburce și ea pe șiț și să plece în devălmășie multiculturală la cules de porumb. Și cum vă spun, pe câtă vreme mă lăsasem eu furat de imaginile de mai sus, iacătă benzinarul de la stația PECO la care mă îndrituiește salariul, mă interpelează și-mi zice cu voce moale: "domnu', dacă vă grăbiți, vorbesc eu cu"... și-mi arată peste drum, de cealaltă parte a ceasului care torcea ca un motan în bucătăria bunicii, un ins rrom cu un foale amplu revărsat de sub
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
este, să ni se ierte redundanța, bine văzut, cine se plimbă înăuntru cu mâinile goale poate fi sigur că va deveni curând obiectul atenției speciale a gardienilor, se poate chiar imagina comica situație în care propriul lui ginere îl va interpela, Tată, ce faci aici, nu cumperi nimic, iar el va răspunde, Mă duc la sectorul de vase să văd dacă mai au expusă vreo piesă de la olăria Algor, să întreb cât costă vasul decorat cu bucățele de marmură încrustate, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
apariția Nicolas. Contrariat, jandarmul i se adresă fără menajamente: - Ce treabă ai pe aici? - Vreau să vorbesc cu Pérec, zise băiatul, vizibil foarte Încordat. Vocea lui Nicolas Îl făcu pe medic să se ridice instantaneu În picioare În celulă. Îl interpelă cu furie pe tînăr: - Gunoi ce ești! Nu ți-e de ajuns că te culci cu nevastă-mea , mai trebuie să și vii pînă aici să mă sfidezi? - Mă iubește, pe mine m-a ales! Trebuie să Înțelegi! Cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
dus după ajutoare... Poate că el a fost. - Care, el? - Christian Bréhat. Ryan Îi interogase pe toți jefuitorii de atunci, În afară de Christian. Poate că bătrînul avea dreptate. Și dacă micul Bréhat găsise copilașul nou-născut? De la postul de pilotaj, PM Își interpelă fratele. - Ei, ce se aude? A mărturisit? Unde a ascuns lingourile? Ryan-Erwan se Întoarse spre fratele lui. Bietul netot, ar fi de ajuns să-i dai ghes un pic și ar fi și el gata de orice pentru aur, gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
n-o să mai vorbească singură”. Personal mi-ar fi plăcut să fiu invizibil undeva în preajma acestei mătuși iubitoare de morți, și să aud toate conversațiile sale cu ei. Pentru că tanti masek chiar vorbea cu morții, sau mai bine zis îi interpela fără nicio reținere. — salut, Guță. Ce faci, dragule ? Hai să te plivesc puțin. te-ai mai liniștit, da ? măi, dar cît ciment ți-au mai turnat... tanti masek avea alergie la buruieni, mai ales la cele care creșteau pe morminte
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
două bazate pe constrângere, iar una bazată pe libertate. Desigur, în acest context am putea, și s-ar cuveni, să examinăm tema homosexualității, precum și alte tematici asemănătoare care, cu toate că există dintotdeauna, acum dobândesc o vizibilitate ce ar trebui să ne interpeleze, nu doar să ne scandalizeze în mod superficial. În orice caz, Domnul Isus ne îndeamnă să reflectăm cu atenție înainte de a participa la «războiul» auto-devenirii. Iar aceasta pentru că singurătatea afectivă este o alegere ce trebuie să facă față cu luciditate
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
unui proiect care nu sfârșește în imanență, ci se deschide spre transcendență. Cine a făcut o alegere totală pentru o viață consacrată lui Dumnezeu și slujirii celorlalți se confruntă de multe ori cu condiții dificile și de criză care îl interpelează, cerându-i să fie fericit chiar și în condiții de nesiguranță, întrucât fericirea sa trece dincolo de evenimentele plăcute sau neplăcute și are ca obiectiv ceva diferit, ceva care își găsește împlinirea numai în Dumnezeu. Extinzând reflecția noastră nu numai la
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
cea care dă valoare acțiunilor lor, acest raport cu transcendentul motivându-i să fie instrumente de comuniune cu ceilalți. „Numai în măsura în care ne dăruim, ne oferim, ne punem la dispoziția lumii, a datoriilor și a exigențelor care, pornind de la El, ne interpelează în viață, în măsura în care ceea ce contează pentru noi este lumea exterioară și obiectele sale și nu noi înșine cu nevoile noastre proprii, în măsura în care actualizăm valori și realizăm lucruri pline de sens, numai în această măsură noi vom fi mulțumiți și ne
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
orele două din noapte, băiatul, care la-nceput nu-i crâcnise, se trăsese lângă el și-l trezise, se pusese în fund pe marginea priciului lui Gărgăriță, îl scuturase cu ambele mâini de umărul de luptător de circ și-l interpelase spumegos și răstit: - Dar ce, n-are voie omul să se căsătorească? Nu-i dați voi permisiune omului să se căsătorească?... N-are el voie să se însoare?... E cumva un păcat?... Se opune cineva?! Gărgăriță, harță care fumase la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Colour You Like", pentru a nu se mai opri decât o singură dată. (Mic incident cu sala, pe fondul în care el își fulgera și biciuia publicul, cu aversele unui intens pasaj de coloratură: - Ce faceți acolo, domnule Floyd? fu interpelat de o voce sosită din sectoarele reci, de pe margini, voce care nu pricepea nici s-o pici de ce domnul Floyd alerga, ca un bezmetic, pe la toate acele instrumente imaginare, căutând să facă el totul. - Cânt, doamnelor... sau, cel puțin încerc
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
clar cadrele propriului studiu. Ar fi fost, de asemenea, plicticos să zăbovească iar și iar în același punct, reluînd la nesfîrșit aceleași obiecții. Cu excepția uneia doar, cea care permite punerea în evidență a propriilor idei. Asemenea înaintașilor săi, Freud îl interpelează pe Le Bon, întrebîndu-l: "Oare, mulțimile sînt cu adevărat atît de puțin inteligente comparativ cu individul și atît de sterile pe cît pretindeți?" Da, posibil, dacă ne gîndim la marile creații intelectuale, la invențiile artei și ale științei. Aici, crede
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în care trebuiau să joace rolul „teroriștilor”, așa explicându-se de ce au fost filmați supraviețuitorii masacrului, fiind prezentați la televiziune ca „teroriști”. Ulterior filmul a dispărut, întrucât autoritățile s-au temut că se va descoperi confecționarea respectivului incident de la Otopeni; interpelat de rudele celor uciși la Otopeni, Ion Iliescu a recunoscut că aceștia nu au fost teroriști și că a fost vorba de o regretabilă eroare. Cartea lui Elisabeth Spencer aduce în discuție un episod tragic din decembrie 1989, soldat cu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cazul românesc, în decembrie 1989. Întrucât au sesizat respectiva inadecvare, unii analiști ai evenimentelor din decembrie 1989 au propus termenul contrarevoluționari, alții, pe acela de diversioniști. Consider că cel mai potrivit este, într-adevăr, ultimul termen propus, acela de diversioniști. Interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, Nicu Ceaușescu îi numea, ironic, „extratereștri” pe presupușii teroriști! Indiferent de originea și identitatea lor, „teroriștii” au fost proiectați ca un fel de „îngeri ai morții”, făpturi nocturne (având o componentă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
procesul Ceaușescu, consideră că ofițeri de securitate și tineri din orfelinate, antrenați și folosiți ca gardă personală a lui Ceaușescu, au alcătuit împreună comandouri, dar travestiți în ofițeri MApN, pentru a crea confuzie! Generalul Iulian Vlad, fostul șef al Securității, interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, afirmă despre „teroriștii” din timpul revoluției că „nu au fost teroriști în sens clasic”, ci „ucigași de meserie” (!), dar puțini la număr. Majoritatea victimelor care au pierit începând cu 22 decembrie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acuzarea tranșantă a Armatei, Raportul Serviciului Român de Informații admite că, cel puțin la Timișoara, în primele zile ale insurecției, principala vinovată pentru protestatarii uciși și răniți a fost Armata. Aproape toți liderii proveniți din MI și Securitate, judecați sau interpelați în procesele legate de evenimentele din decembrie 1989 (dar nu neapărat), au accentuat faptul că Armata a fost cea dintâi care a acționat violent împotriva protestatarilor, cel puțin la Timișoara, dar și în alte părți. Aceștia au avansat ideea că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acasă” atât la izvoarele înțelepciunii patristice, cât și în fața lumii filozofilor europeni, profesorul Louth caută pretutindeni martori ai adevărului. „Încercând toate, ținând ce este bun” (1Tes. 5,21), el își asumă tot ceea ce este de asumat din identitatea culturală occidentală, interpelând-o cu acel curaj specific convertiților. Andrew Louth a știut să întrevadă în pluralitatea deconcertantă a tradițiilor locale o urmă smerită a Duhului. Totul ține de o etică a depășirii, practicată într-un orizont atotcuprinzător. Întrebătorul acestui veactc "Întrebătorul acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în matricea unei limbi, tradiția este, pentru fiecare dintre noi, o realitate indepasabilă. Suntem întotdeauna susținuți de o memorie comunitară, iar elementul lingvistic reprezintă factorul de unitate și de autoritate al tradiției 1. Cunoaștem tradiția prin limbă, în măsura în care aceasta ne interpelează și se lasă interogată - așa cum spune Gadamer - „ca un tu personal”. Acest tu idiomatic trece dincolo de mecanica uneori cuantică a discursivității. Indiferent de particularitățile sale culturale, tradiția se transmite normativ, impunând un cod valoric și reglând un filtru hermeneutic. Tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
critică și profetică reclamă un exercițiu autocritic, prin practica smereniei și dobândirea pocăinței ontologice în fața lui Dumnezeu. Biserica îi face pe creștini să înțeleagă că „fiecare este răspunzător pentru păcatele tuturor”. Întrucât totul în această lume îl privește și îl interpelează, un adevărat creștin speră pe bună dreptate - precum Părinții pustiei, odinioară - ca în fiecare dimineață să pună început bun vieții sale. Biserica nu își poate permite luxul nostalgiei, căci timpul istoric în care îi este dat să trăiască rămâne, până la
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
auzită, și cobora jos în curte pe scara de serviciu. Ioanide G. Călinescu crezu chiar a determina momentul când părul Pichii trecu hoțește pe sub cerceveaua odăii lui. Cu toate că se împăcase în gând cu madam Ioanide, nu putu să n-o interpeleze, tot mental, în vederea unei posibile explicații: "Ascultă, Elviro, nu crezi că e necesar să supraveghezi pe Pica?" "S-o supraveghez? se mira madam Ioanide cea imaginată de arhitect. Parcă știam că ești împotriva oricărei poliții a părinților în viața copiilor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
academic. Ioanide ridicase biserica având înaintea ochilor orașul de mâine, fără nici o considerație față de efemera improvizație momentan vizibilă. Dărâmase cu imaginația tot cartierul de cocioabe. Pe când se învîrtea astfel în jurul pieței spre a studia biserica și campanila, Pomponescu se auzi interpelat de la spate de un glas cunoscut: - Ce zici? Nu e așa că cimentul a biruit? Întorcând capul, văzu pe Ioanide îmbrăcat ca lucrător, cu șapca pe cap. Pomponescu, încă sub impresia că arhitectul trebuia să fie un dușman implacabil al său
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de "proiecte" ale căror versiuni variază după detalii, dar care au toate în comun aceeași direcție de idei. Să ne îndreptăm atenția asupra câtorva noțiuni dintre cele mai semnificative care împodobesc aceste "proiecte de întreprindere" și care par a se interpela într-un singur ecou. Leitmotiv, identitatea întreprinderii trimite la o voință de unitate și de unificare a salariaților, împinși spre același efort de reușită individuală și colectivă; edificarea unei structuri consensuale domină un astfel de peisaj care, în această optică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
evenimentele de până astăzi petrecute în Turcia n-au atins nici direct nici indirect interesele Germaniei. Politica germană față cu puterile se bazează pe stima și încrederea reciprocă". În ședința de 7 noiemvrie a parlamentului austriac deputații Wosniak și Faudek, interpelând guvernul, au pledat pentru politica slavă. Cel din urmă, între altele, s-a pronunțat pentru modificarea politicei interioare a monarhiei. "Mare parte a armatei austro-maghiare o constituie slavii, prin urmare monarhia trebuie să se razime pe slavi". Guvernul nu va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]