827 matches
-
de adopție. În general, se migrează de la "periferii" spre "centre" (spre locurile în care veniturile sunt mai mari și "viața e mai bună"). Globalizarea actuală se manifestă ca emergența graduală a societății europene, mondiale, în care se aplică treptat politici "interstatale", "dreptul global" (vulnerabil la interese economice), de către "colegii invizibile", "comunități profesionale invizibile" (statele, chiar dacă dispun de putere, se "dezvoltă transformațional" în direcții care le-o amputează 10...). Globalizarea nu este însă scop în sine. Finalitatea ei ar trebui să fie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
globului. Acest înțeles nu face decât să scoată în evidență faptul că statul-națiune, creație a modernității europene, pare deja compromis. Astăzi bunurile, capitalul, oamenii, cunoștințele științifice, imaginile, comunicațiile, crimele, cultura, poluanții, drogurile, moda, terorismul nu mai țin cont de barierele interstatale, cu puțin excepții. Toate acestea reiterează ideea unui spațiu universal al umanității, dezvoltat pe nivelurile economic, politic și socio-cultural. Trei mari idei devin fundamentale în acest context: cea a liberalizării în economie, aceea a democratizării în politică și cea a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Anthony Giddens și Roland Robertson punctează alți factori importanți care ar determina evoluția procesului globalizării. Globalizarea, ca proces socio-istoric, urmează o logică multicauzală. În acest sens, pentru Giddens, factorii care intersectează și converg, în final, spre globalizare sunt capitalismul, sistemul interstatal, militarismul și industrialismul 502. De aceea, globalizarea înseamnă "intensificarea relațiilor sociale la nivel mondial, intensificare ce leagă localități îndepărtate într-un asemenea mod încât evenimentele locale sunt modelate de evenimente care se petrec la mare distanță și invers. Acesta este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o accentuare a diferențelor de opinie între reprezentanții regimului din România și cei de la Moscova: o România a respins Planul Valev (1964), care urmărea transformarea teritoriului țării noastre, împreună cu Bulgaria și partea de Sud a URSS-ului, într-un spațiu interstatal axat pe dezvoltarea agriculturii; o în aprilie 1964, pe fondul unor dispute ideologice între conducerea comunistă din China și URSS, a fost publicată „Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Român în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale”, care susținea necesitatea unor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
devenit probleme globale ale umanității abordate la scară mondială, impunând și soluții la nivel mondial. Ipostaza de stat regulator viza asigurarea cadrului de desfășurare a activității economice la nivelul fiecărui stat, Într-o măsură mai redusă, al uniunilor sau organizațiilor interstatale. Statul era apărătorul dreptului de proprietate, cel care veghea la păstrarea unui spațiu de stabilitate monetară, etc., fiind decident În crearea și funcționarea sistemului de impozite promovat prin politici fiscale proprii fondate pe suveranitatea națională deplină, În condițiile apartenenței la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
în mi minor, Op. 85. 1920. La 10 ianuarie se înființează Liga Națiunilor, cu participarea unui număr de 42 de state, mai puțin SUA în urma refuzului Congresului American. Scopurile declarate ale acestei organizații internaționale sînt dezarmarea, securitatea colectivă, rezolvarea conflictelor interstatale prin negocieri diplomatice și bunăstarea generală. // Semnarea Tratatului de la Trianon cu Ungaria (4 iunie). // Semnarea Tratatului de la Sèvres cu Turcia (10 august). // Semnarea primului Tratat de la Rapallo care reglementează disputele teritoriale dintre Italia și Iugoslavia; Italia ia Istria, Iugoslavia ia
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
volatilitate accentuată ce caracterizează piața internațională a zilelor noastre. Rolul societăților transnaționale (STN) de determinare și de promovare a interdependențelor globale, prin intermediul ISD, este În continuă creștere. Acestea au reușit să transgreseze atât barierele naționale, cât și granițele organismelor integraționiste interstatale. Estimările recente susțin că În anul 2006 numărul STN a crescut la 78 000, având aproximativ 780 000 de filiale la nivel global, din care aproape jumătate sunt localizate În țările În dezvoltare. VÎnzările totale, valoarea adăugată și exporturile STN
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
În curs de desfășurare, dar totodată ca principala forță modelatoare a Însuși acestui proces . Rolul societăților transnaționale de determinare și de promovare a interdependențelor globale este incontestabil. Acestea au reușit să transgreseze atât barierele naționale, cât și granițele organismelor integraționiste interstatale. Întrebări recapitulative: 1. Numiți motivațiile care stau la baza expansiunii CTN? 2. Caracterizați categoria ISD aflate În căutare de resurse. 3. Caracterizați ISD aflate În căutare de piețe. 4. Argumentați realizarea ISD aflate În căutare de eficiență (efficiency-seeking). 5. Care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de concentrarea asupra actorilor sau a structurilor. În realitate, se pune mai degrabă întrebarea care aspect al UE trebuie studiat? și cum să fie studiat? În studiul Europei patriilor, explicațiile teoretice cheie sînt interesele naționale și suveranitatea, relațiile de putere interstatală, interdependența economică, construcția instituțiilor internaționale și regimurile politice transnaționale. Pentru a examina Europa partidelor, preocuparea ține de elemente explicative ca structura societății, dimensiunile ideologice și conflictele între partide, cadrul instituțional al sistemului politic, comportamentul actorilor politici în sistem și elaborarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
comerț (board of trade). Prin acesta se stipula dreptul ca nici un consiliu de comerț să nu poată să excludă de la activitățile de vânzare-cumpărare de produse agricole cooperativele agricole. * 1929 The Agricultural Marketing Act, a delimitat politica de promovare a comerțului interstatal și extern de produse agricole încurajând organizarea producătorilor agricoli în asociații sau corporații, concentrându-se astfel, sub controlul acestora toate eforturile de comercializare a produselor agricole. * 1933 The Farm Credit Act a pus bazele sistemului de creditare de tip asociativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
indiscutabil, și o putere în domeniul respectiv și, deci, actor al vieții internaționale. De comportamentul său în această calitate, de felul, măsura în care își înțelege rolul de actor, depinde, într-o măsură mai mare sau mai mică, evoluția relațiilor interstatale. Există momente istorice diferite în care statele au devenit actori ai vieții internaționale și deci care au început să-și asume acest rol. Calitatea de actor al vieții internaționale este consecința unor schimbări de sistem. Dezmembrarea Imperiului Habsburgic a dus
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fi viitoarea scenă a relațiilor internaționale. Ca o concluzie, orice stat care, la un moment dat, tinde să-și facă simțită prezența, într-un fel sau altul, pe arena vieții internaționale, devine un protagonist al „Spectacolului” relevat de relațiile complexe interstatale. I.4.4. Concluzii Trebuie făcută distincție între principalii actori ai vieții internaționale: statul, organizațiile internaționale neguvernamentale. Statul este considerat cel mai important actor internațional, confirmat juridic din 1648, dar ca națiune. Diferențele dintre state sunt determinate de mărimea, puterea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
resimțită nevoia accelerării construcției politice a Europei și a dotării sale, pe lângă instrumentele comerciale și economice de care dispunea și cu mijloacele de acțiune necesare unei adevărate politici externe și de securitate comună, care să depășească, deci, o simplă cooperare interstatală . În acest context, și în strânsă legătură cu prăbușirea sistemului comunist, un rol esențial pentru evoluția Comunității 1-a avut reunificarea Germaniei, eveniment ce a demonstrat că aceasta și integrarea europeană nu erau antinomice. Aceste două ambiții sunt strâns legate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în cel de-al doilea război mondial, Japonia și Germania, au revendicat roluri corespunzătoare forței lor economice în sistemul internațional, inclusiv în Consiliul de Securitate. VI. 2.2. Precedente ale creării blocurilor politico- militare Alianțele politico-militare - fenomen cvasipermanent al relațiilor interstatale constituie o componentă esențială a ordinii internaționale, a politicii mondiale. Din epocile moderne și contemporane, politica externă a unei țări gravitează, de regulă, în jurul problematicii alianțelor, fie că e vorba de mari puteri, fie de state mici și mijlocii. Alianțele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
forme variate. Ele au fost calificate după cum urmează: acorduri formale, schimb de note, schimb disjunctiv de note și rezoluții paralele. Acordurile referitoare la domenii mai importante sau având un caracter permanent sunt acorduri formale (cuprind aceleași clauze ca și acordurile interstatale). Schimbul de note reprezintă două instrumente unilaterale, fiecare emanând de la un stat (ori organizație internațională), dar fiecare leagă pe celălalt prin procedura de schimb. În practica organizațiilor internaționale este folosită uneori o formă simplificată: „letter argument” (o scrisoare și o
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
este imposibilă, războiul inevitabil"2, pentru ca, la sfârșitul lui, să se impună fie un nou echilibru de forțe, dominat, în acest caz, firește, de Franța, fie să se revină la cel existent înaintea revoluției franceze. După cum se știe, relațiile politice interstatale au fost dominate și în secolul al XVIII-lea, la fel ca și în epoca anterioară, aflată sub semnul domniei lui Ludovic al XIV-lea, "by the idea of the balance of power"3. Către jumătatea secolului al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în următoarele două decenii și jumătate. O reacție cât se poate de firească, de altfel, de vreme ce, așa cum am subliniat, revoluția franceză și-a propus, între numeroase alte obiective, și înlocuirea vechiului drept internațional public, cu altul care să guverneze raporturile interstatale, bazându-se pe "voința popoarelor", ceea ce avea să inaugureze "era naționa 5 Ibidem. 6 Ibidem. 7 "Et comme elles n'ont en particulier rien plus à coeur que de voir perpétuer la tranquillité et la prospérité de l'Allemagne, et
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pentru apărarea păcii generale. Cu prilejul conferinței „Dinamica păcii“ ținută la Berlin, la 6 mai 1929, Titulescu a respins ideea potrivit căreia „suprastatele“ trebuiau să joace rolul principal în viața internațională, arătând că dreptul internațional trebuie să fie un drept interstatal: „Nu există loc în organizarea actuală a comunității internaționale pentru un suprastat. Acesta din urmă este înlocuit printr-o 17 12 asociație voluntară de state libere, având obligația de a se supune legii acceptate de către ele în virtutea propriei lor suveranități
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
o societate clasială, un proces însoțit în paralel de înlocuirea monarhiilor absolutiste fundamentate pe dreptul divin al regelui cu politii ce se legitimau în baza suveranității populare, s-a conturat o nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându-și acțiunile în numele interesului național. Noua matrice definită structural de sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proces însoțit în paralel de înlocuirea monarhiilor absolutiste fundamentate pe dreptul divin al regelui cu politii ce se legitimau în baza suveranității populare, s-a conturat o nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându-și acțiunile în numele interesului național. Noua matrice definită structural de sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia actorii statali au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându-și acțiunile în numele interesului național. Noua matrice definită structural de sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia actorii statali au fost puși într-o situație competițională, în termeni teritoriali, economici și, nu în ultimul rând, de prestigiu simbolic. Pe fondul provocărilor acestui context competițional al sistemului interstatal, statele-națiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia actorii statali au fost puși într-o situație competițională, în termeni teritoriali, economici și, nu în ultimul rând, de prestigiu simbolic. Pe fondul provocărilor acestui context competițional al sistemului interstatal, statele-națiune au recurs la educația de masă ca la un mijloc de mobilizare națională în vederea elevării statutului ocupat de statul respectiv în sistemul interstatal. Ideea a fost precizată concis de către Y. Cohen (1970, cf. Ramirez și Boli, 1987, p. 3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și, nu în ultimul rând, de prestigiu simbolic. Pe fondul provocărilor acestui context competițional al sistemului interstatal, statele-națiune au recurs la educația de masă ca la un mijloc de mobilizare națională în vederea elevării statutului ocupat de statul respectiv în sistemul interstatal. Ideea a fost precizată concis de către Y. Cohen (1970, cf. Ramirez și Boli, 1987, p. 3), care a punctat faptul că sociogeneza sistemelor educaționale de masă sponsorizate de către stat este condiționată de existența unei rețele civilizaționale alcătuită din state naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de către stat este condiționată de existența unei rețele civilizaționale alcătuită din state naționale aflate în competiție unul cu celălalt. În termeni inspirați din repertoriul concepual elaborat de A. Toynbee, "riposta" universală a societăților europene statalizate la "provocarea" ridicată de sistemul interstatal cristalizat în decursul secolului al XIX-lea a constat într-o serie de măsuri succesiv-corelative: a) într-o primă instanță, statele-națiune au reacționat prin declararea educației publice de masă ca scop de interes național, asumându-și țelul de a înființa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din unități școlare primare a fost articulat complet. Întârzierea cu care autoritățile statale s-au angajat direct în regularea învățământului în Marea Britanie, respectiv în Statele Unite ale Americe, este explicabilă prin pozițiile privilegiate pe care aceste state le ocupau în sistemul interstatal al secolului al XIX-lea. Tocmai aceste avantaje le-au permis acestor state, în calitatea lor de puteri dominante în matricea geopolitică a sistemului interstatal, "să reziste presiunilor la nivel de sistem ce favorizau educația de masă și să rămână
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]