301 matches
-
intenția unei intervenții directe a Moscovei, pe care generalul Ștefan Gușe ar fi avut meritul de a o respinge. Se fac cercetări asupra unui apel telefonic al lui Iliescu la Ambasada URSS din București. Se mai pun întrebări în privința intențiilor intervenționiste ale Budapestei: voia Ungaria să acționeze direct prin trimiterea de voluntari sau, după unele mărturii, să intervină cu un fel de mandat al NATO? O confruntare televizată, din primăvara lui 1994, între ministrul Afacerilor Externe ungar, Geza Jeszensky și Gyula
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
simptomatic faptul că Stallone îl joacă atît pe Rambo, cît și pe Rocky, într-o perioadă în care recesiunea economică îi determină pe toți Rocky din lume să se alăture forțelor armate unde urmau să devină Rambo în politica externă intervenționistă a lui Reagan. Sindromul Rocky-Rambo expune masculinitatea în forma sa neprelucrată, aflată la originile ideologiei și sociologiei conservatoare. Singurul mod prin care Rambo și Rocky pot dobîndi recunoaștere socială și afirmare de sine este acela al unei auto-etalări agresive. Iar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media, la fel ca și forțele de rezistență și vocile indivizilor oprimați de sistemul social existent. Spre exemplu, filme ca Rambo și Top Gun au direcționat dorințele subiecților în sensul dezvoltării militare din timpul perioadei Reagan și a politicii ei intervenționiste, în timp ce eroul filmului focaliza dorința și fantezia publicului asupra unui personaj remasculinizat apărut ca reacție împotriva feminismului (vezi Faludi, 1991 și Jeffords, 1994). Totuși, filme precum Victime ale războiului (Casualties of War) și Cîțiva oameni buni (A Few Good Men
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Invasion USA) și Top Gun, ca și alte filme de același fel, reprezintă poziții de orientare agresivă de dreapta în ce privește războiul, militarismul și comunismul, elemente ce au servit drept propagandă directă și implicită pentru doctrina Reagan și pentru un program intervenționist cu nuanțe clare de dreapta. Pe de altă parte, filme precum Missing in action, Under Fire, Salvador, Latino și alte filme liberale cu nuanță de stînga sau de dreapta au contestat în mod deschis concepția de dreapta despre America Centrală și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
drepte agresive asupra războiului, militarismului, comunismului etc. Aceste filme și altele precum An officer and an Gentleman, Star Wars, Indiana Jones, au slujit pînă la exces propaganda directă și indirectă în favoarea poziției lui Reagan și a unui program militarist și intervenționist cu clară orientare de dreapta. În acest context, Platoon poate fi privit ca o intervenție a stîngii liberale în dezbaterea asupra problemei Vietnamului în desfășurare la Hollywood. Acest film al lui Oliver Stone poate fi considerat cel mai realist și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a devenit din ce în ce mai anti-intervenționistă și că toate sondajele de opinie făcute de Rand Corporation indicau faptul că intervenția militară a SUA nu va primi sprijinul public adecvat. Totuși, în timpul Războiului din Golf, opinia publică a fost mobilizată să sprijine acțiunile intervenționiste ale lui Bush, cel puțin în parte, datorită susținerii războiului de către mass-media. Pentru început, consensul pro-război a fost mobilizat printr-o varietate de moduri prin care publicul s-a identificat cu trupele. Televiziunea prezenta imagini în direct ale trupelor prin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vizibil declin. În plus, dispariția multor industrii tradiționale în economiile occidentale, efectele schimbărilor tehnologice, concurența din ce în ce mai mare pentru investiții și producție și mobilitatea capitalului au subminat puterea de negociere a sindicatelor. Suveranitatea capitalului a început să domine atât asupra comportamentului intervenționist al statului, cât și asupra puterii colective a muncitorilor organizați. Există o dezbatere considerabilă asupra globalizării, între liberalii care cred că aceasta constituie o fază cu totul nouă a capitalismului și susținătorii statului, care sunt sceptici în această privință (Held
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de la agențiile de rating pentru credite, precum Moody's și Standard & Poor's, iau astăzi decizii zilnice privind gestionarea economiilor fiecărei țări și semnalează comunității financiare mondiale oportunitățile comparative de profit ce pot fi găsite într-o anumită țară. Politicile intervenționiste necorespunzătoare ale guvernelor pot fi rapid descurajate sau penalizate cu o reducere (amenințătoare) a nivelului de creditare al țării, o depreciere a monedei sale sau o "grevă" a investițiilor. Cerințele piețelor internaționale nu pot fi ignorate decât cu prețul punerii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fel cum pe plan intern, piața forței de muncă poate fi "eliberată" numai prin restricții legislative asupra sindicatelor, crearea regimului comercial liberal de după război și de-reglementarea piețelor mondiale de capital în anii 1970 au necesitat acte deliberate ale statelor intervenționiste. În actuala fază a globalizării, suveranitatea economică națională a fost nu atât pierdută, cât fie oferită cu entuziasm, fie concedată cu reticență. Capacitatea statului de a dirija economia națională a fost subminată deliberat și semnificativ prin globalizarea relațiilor de producție
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
principii foarte generale, cum ar fi ideea de "interes public" un concept în sine evaziv. Acțiunea destul de independentă a managerilor sectorului public poate fi privită ca izvorând indirect dintr-o tradiție care a precedat democrațiilor liberale. Este legată de politicile intervenționiste ale monarhilor continentali din secolele XVII-XVIII, care au culminat cu despotismul luminat de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În această tradiție, funcționarii publici sunt mai curând agenții statului decât ai guvernului. Se așteaptă ca aceștia să se supună mai curând
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului didactic. Succesul unui management al clasei presupune, până la un punct și prevenție, înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare a crizelor în faze inițiale este de foarte multe ori mai valoroasă decât tratamentul intervenționist. Cadrele didactice cu experiență susțin ideea că, de regulă, un obiectiv major pentru ei în primele zile de școală este acela de a institui un bun control asupra clasei. Astfel, profesorul-manager își creează condițiile necesare pentru reușita activităților în clasă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
de speciaitate s-a considerat mult timp că, din perspectivă pedagogică, pedeapsa este foarte eficientă, fiind aplicată de cadrul didactic (cald, implicat și atașat socio-afectiv de elevi) atunci când se constata o distanțare a elevilor față de normele stabilite. Criticii acestei strategii intervenționiste subliniază faptul că pedeapsa este eficientă numai dacă sunt îndeplinite două condiții esențiale: elevii au o anumită maturitate psiho-afectivă și au dobândit conștiința de sine. Practicile moderne inovatoare repoziționează strategiile de intervenție în cazul abaterilor comportamentale, subliniind existența unor tehnici
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului didactic. Succesul unui management al clasei presupune, până la un punct și prevenție, înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare a crizelor în faze inițiale este de foarte multe ori mai valoroasă decât tratamentul intervenționist. Cadrele didactice cu experiență susțin ideea că, de obicei, un obiectiv major urmărit încă din primele zile de școală este acela de a institui un bun control asupra clasei. Managementul clasei de elevi presupune și activarea dimensiunii operaționale, mai exact
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
situații de dezordine civilă sau de criză, militarii, care se identifică cu interesele naționale, pot interveni pentru a preveni tăierea din buget a cheltuielilor alocate apărării sau pentru creșterea acestor cheltuieli. În susținerea acestei afirmații, Nordlinger acceptă corelația între armatele intervenționiste sau pretoriene și costurile mai mari destinate apărării. Și alți autori confirmă această ipoteză. Totuși, fără a nega posibilitatea că, în fapt, militarii intervin pentru motive corporative, o analiză a lui Zuk și Thompson [1982] asupra a șaizeci de țări
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cât și ale politicii sociale de tip beveridgian și, prin urmare, a însuși statului bunăstării sociale. Chiar dacă nu formau o școală complet coerentă, acești gânditori erau uniți în refuzul lor împotriva statului, sau cel puțin al statului care devenea din ce în ce mai intervenționist în prima jumătate a secolului al XX-lea, pledând în schimb în favoarea libertății individului având posibilitatea de a alege piețele sau situațiile gen piață. După cum a argumentat Claus Offe,23 criticii de dreapta și de stânga aveau în comun un
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
entitatea foarte centralizată și uniformă care era înainte de anii 1980. Rolul și funcțiile statului s-au schimbat precum și rolul și funcțiile autorităților locale. Statul central și reprezentanții acestuia, precum prefectul și instituțiile acestuia (DATAR), nu mai acționează într-o manieră intervenționistă, de la vârf spre bază, ci, acum, rolul lor este de a facilita activitățile autorităților locale de a-i ajuta să se ajute. Fără îndoială, tentația de a guverna de sus încă există, dar dezvoltările conturate în acest capitol sugerează faptul
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
decât până acum de către elitele administrative și politice franceze. Acest lucru se leagă de asemenea și cu abolirea planificării statului central și adoptarea planificării regionale și a noului rol DATAR, acum DIACT, care este mai mult strategic și stimulator decât intervenționist și redistributiv. Cealaltă dezvoltare importantă legată de aceste schimbări și analizată în ultimul capitol, o reprezintă creșterea grupărilor intermunicipale. Drept consecință, departamentele se simt acum strânse la mijloc, între aceste grupări și regiuni. Este puțin probabil ca francezii, în ciuda mentalității
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
încă există. Însă, acestea sunt comprimate de noile regiuni, cu precădere de pays. Și la nivel național, schimbările instituționale sunt uimitoare. Cele mai simbolice sunt probabil, schimbările în privința rolurilor Commissariat du Plan și a DATAR (acum DIACT), de la cele direct intervenționiste la unele mai stimulative și mai strategice. Și serviciul civil a fost modificat profund prin crearea administrației teritoriale concomitent cu administrația națională și a serviciului de sănătate, astfel formându-se trei fonctions publiques distincte. Dar nu doar structurile organizaționale au
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fi găsit în Raportul Picq întocmit pentru guvernul francez: L'État en France: Servir une nation ouverte au monde (Rapport de la Mission sur les Responsabilities et la Mission de l'État), mai 1994, reface rolul statului central în mai puțin intervenționist și mai mult startegic. Acest lucru va fi analizat mai detaliat în următoarele capitole ale acestei cărți. 32 În fiecare stat cu o tradiție puternică în ceea ce privește statul bunăstării sociale, cum ar fi Marea Britanie, Suedia sau Franța, încă există partide politice
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și a mecanismelor de sprijin ale adulților în efortul lor de a se adapta la societatea informațională și informatizată, tehnologică. Chiar dacă sunt aspecte de nuanță, nu putem ignora problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul filosofic este cel ce reunește principiile și valorile ce orientează o concepție
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările și conceptualizările filosofice sunt cele care duc la formularea finalităților educaționale, argumentează anumite discursuri și abordări sociale, politice, educaționale, anumite orientări, acțiuni intervenționiste etc. și, de aceea, deloc întâmplător, se consideră că filosofia este la baza tuturor științelor. La fel, împrumuturi din științele limitrofe găsim și în analizele istorice, care arată cum a fost organizată educația adulților și din ce surse își extrage
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și a mecanismelor de sprijin ale adulților în efortul lor de a se adapta la societatea informațională și informatizată, tehnologică. Chiar dacă sunt aspecte de nuanță, nu putem ignora problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul filosofic este cel ce reunește principiile și valorile ce orientează o concepție
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările și conceptualizările filosofice sunt cele care duc la formularea finalităților educaționale, argumentează anumite discursuri și abordări sociale, politice, educaționale, anumite orientări, acțiuni intervenționiste etc. și, de aceea, deloc întâmplător, se consideră că filosofia este la baza tuturor științelor. La fel, împrumuturi din științele limitrofe găsim și în analizele istorice, care arată cum a fost organizată educația adulților și din ce surse își extrage
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dublat de o tendință de a descentraliza responsabilitățile de reglementare către autoritățile naționale și regionale, ceea ce duce la o Întărire a legislativelor naționale. La nivel UE, se poate observa apariția unor forme de reglementare mai participatorii, mai puțin autoritare și intervenționiste (Knill și Lenschow, 2003). Rehbinder și Stewart (apud Majone, 1996) vorbesc chiar de o limitare a posibilității unor politici europene complet inovatoare, generată de faptul că, pentru a fi acceptate de către statele membre, politicile europene trebuie mai Întâi să demonstreze
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
este utilizat în analizele de politică externă pentru a caracteriza orientarea politică a statelor hegemon; în acest sens, globalismul semnifică abolirea distincției dintre interesul național și chestiunile regionale din restul sistemului, ceea ce explică tendința statelor hegemon de a adopta măsuri intervenționiste în politica lor externă. Revenind la prima perspectivă, pentru adepții globalismului, probleme de tipul celor amintite nu mai pot fi gestionate eficient de către state, cărora li se contestă deopotrivă eficiența organizațională și legitimitatea instituțională. Consecutiv, este necesară includerea actorilor nonstatali
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]