545 matches
-
se depărteze de obiectele oedipiene fără să se simtă amenințat sau sărăcit. El poate, de asemenea, să se apropie de alte obiecte, să aștepte plăcere și emoție din partea acestora, asta numai dacă această așteptare nu este trăită ca o excitație intolerabilă și ca un farmec amenințător pentru fundamentul narcisiac. În aceste condiții, calitatea fundamentului narcisiac așa cum a putut fi stabilită în timpul copilăriei apare ca un element fundamental pentru evaluarea capacităților adolescentului de a înfrunta această miză narcisiaco-obiectală conflictuală. DEPRESIA ADOLESCENTULUI: OBIECTE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
chiar abandon. Dacă trecutul infantil al adolescentului este construit din ruptură, pierdere a relației, abandonări (spitalizări repetate, plasamente repetate în centre de îngrijire, carență afectivă etc.) trăirea afectivă a tristeții, a pierderii impuse chiar de procesul devenirii în adolescență devin intolerabile sau amenințătoare. În travaliul său de desprindere de relația oedipiană, adolescentul trebuie să se sprijine pe un obiect fiabil și „sigur”. Modelele interne ale atașamentului (Pierrehumbert, 1996) par relativ stabile la individul copil sau adult. Obiectul insuficient poate fi reprezentat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
narcisiac riscă să fie fragilizat deoarece travaliul de diferențiere dintre planul narcisiac și planul obiectual este confuz, estompat. În adolescență această fragilitate va fi resimțită ca pe o suferință insuportabilă. În forma cea mai extremă aceasta poate merge până la o intolerabilă percepție a dependenței de trebuințele noi ale corpului, mai ales de cele care sunt legate de sexualitate. Adolescentul riscă atunci să atace acest corp (tentativă de suicid) sau să refuze această dependență intolerabilă a corpului, recurgând la dependența de substanțe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai extremă aceasta poate merge până la o intolerabilă percepție a dependenței de trebuințele noi ale corpului, mai ales de cele care sunt legate de sexualitate. Adolescentul riscă atunci să atace acest corp (tentativă de suicid) sau să refuze această dependență intolerabilă a corpului, recurgând la dependența de substanțe sau de o conduită, utilizându-le uneori chiar pe amândouă (vezi paragraful: relația dintre consum de substanțe și depresie/tentativă de suicid). Obiectul excitant este investit ca fiind acel obiect care apare imediat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
implicate. Atunci când, dintr-un motiv sau altul, aceste obiecte (persoană sau lucru) se sustrag sau amenință cu această intenție, acest lucru îl face pe subiect să se confrunte deodată cu propria sa fragilitate și activează în mod dureros un sentiment intolerabil de dependență: raptus-ul suicidar, în contextul anxiogen, are drept finalitate încercarea de a pune capăt acestei percepții inacceptabile. Dacă evenimentul, în mod aparent cauzal, are valoare de pierdere, acest lucru se întâmplă mai ales datorită efectului de repetare a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poate obține (nevoile legate de corpul sexuat în special), cât și la toate lucrurile la care subiectul nu poate renunța (nevoile infantile de protecție și de dependență interzise de acum înainte). Acest conflict psihic poate atunci să capete o intensitate intolerabilă așa după cum am văzut în paragrafele precedente. Unul dintre colegii noștri a propus să diferențiem tentativele de suicid în care miza principală constă în desprinderea de corpul infantil și de legăturile de natură infantilă cu obiectele precoce, de tentativele de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
va fi termenul adoptat de preferință în discuția care urmează. Definițiile variază, dar cele mai reprezentative sunt cele două de mai jos: O eliberare emoțională sau descărcare după reamintirea unei experiențe dureroase care a fost reprimată datorită faptului că era intolerabilă la nivel conștient. Un efect terapeutic apare uneori prin descărcarea parțială a desensibilizării emoțiilor dureroase și creșterea insight-ului (Asociația Amerciană de Psihiatrie, 1980, p.1Ă. Un set complex de procese psihosomatice prin intermediul cărora ființa umană este curățată de supraîncărcarea cu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pe jumătate pictate pe perete, cei ce credeau, În mod eronat, că nu erau aici. - Nu mai ciudată ca a dumitale sau a oricărui altuia. Ea a meditat puțin, uimită, și a dat din cap. Părea să respingă o propunere intolerabilă. - N-am văzut niciodată așa ceva. - Faptul că nu vezi nu Înseamnă că nu există. Femeia ținea gura Întredeschisă, cu ochii Încă zâmbitori și ușor deconcertați. Rochia largă de bumbac, a observat Faulques, Îi favoriza șoldurile prea late. - Ai fost Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
anonime, cetățenii nu se lasă păcăliți: ei știu că e vorba despre o putere umană, cu nimic diferită ontologic, putere care, și ea, vrea să fie prezentă „pretutindeni și nicăieri”. Dar tocmai această voință de asimilare cu puterea sacră face intolerabilă supravegherea continuă - și presupusă a fi generalizată - a puterii politice. Pentru că vrea să se substituie puterii pe care numai Dumnezeu era abilitat să o exercite, dictatorul este perceput ca un „dement al supravegherii”. El își arogă un rol care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
pe care îi plac mă resping sau nu mă plac, este pentru că sunt o persoană rea și lipsită de valoare 1 2 3 4 5 14. Nu pot suporta să fiu tratat(ă) fără respect, și cred că incorectitudinea este intolerabilă 1 2 3 4 5 15. Cred că persoanele care nu se comportă cinstit față de mine sunt rele și lipsite de valoare 1 2 3 4 5 16. Dacă oameni importanți nu mă plac, asta îmi arată că sunt o
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
o organizație să se confrunte cu o persoană cu un statut mai înalt, pentru a-i acorda un feedback nesolicitat și probabil nedorit; riscurile implicate, din perspectiva persoanei cu o poziție inferioară, sunt atât de mari, încât, dacă situația rămâne intolerabilă, cea mai sigură strategie este aceea de a tăcea și de a spera că trecerea timpului va îmbunătăți condițiile existente). În analizarea rolului și a importanței comunicării în procesul managerial trebuie ținut cont de trei aspecte importante: • rolul interpersonal al
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
un premiu pentru muzică. Apoi ne mai vedeam din când în când, dar viața ne-a mișcat pe trasee diferite o bună bucată de vreme. Încă dinainte de 1989 ne-am risipit cu toții în toate zările: n-am mai rezistat presiunilor intolerabile la care eram supuși. Eu am ajuns, după un ocol american, în Germania. Așa se face că n-am mai avut contact un timp destul de lung. L-am regăsit întâi pe Dibrov; a fost amuzant: i-am găsit numele într-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
i-l dictează voința. În urma acestui proces de autonegare individuală, voința rămâne atunci "în suspans", iar această favorizează paralizarea durerii din lume3. De altfel, Cioran se simte chemat a recenza iraționalitatea vieții, chemare ce îl transformă într-un "specialist al intolerabilului 4. Situată, ca și moartea, în afară rigorii intelective de vreme ce despre ambele se poate spune orice -, viața este irațională, fiindcă nu-i posibilă decât în absență cunoașterii, a raționalității. Nu trăim decât pentru că ne lipsește cunoașterea, spune Cioran, de îndată ce știm
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ale suficientismului / 188 4.4. Suficientismul ca ideal al dreptății în distribuția serviciilor medicale / 194 4.5. În ce constă un "minim decent" de îngrijiri medicale? Câteva răspunsuri / 207 4.6. Este inegalitatea de acces la serviciile medicale nedreaptă și intolerabilă? Două argumente ale lui Ronald Dworkin / 218 4.7. Suficientism sau prioritarianism? / 220 4.8. Prioritarianismul și distribuția serviciilor medicale / 223 Concluzii, considerații și precizări finale / 229 1. Care este idealul adecvat al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijire medicală
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Pentru aceasta este, însă, obligatoriu ca toți cei care vor fi afectați de această decizie să participe la luarea ei, fie individual, fie cel mai probabil, prin intermediul unor reprezentanți. 4.6. Este inegalitatea de acces la serviciile medicale nedreaptă și intolerabilă? Două argumente ale lui Ronald Dworkin Spre deosebire de egalitarianism, suficientismul nu consideră nedrept accesul inegal al indivizilor la serviciile medicale, atâta vreme cât cei care beneficiază de cel mai scăzut nivel de acces beneficiază, totuși, de un minim decent de servicii medicale. Aceasta
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
suficientiști. O astfel de situație pare să descalifice suficientismul ca ideal al distribuției juste a serviciilor de îngrijiri medicale. Pentru mulți dintre noi, inegalitatea de acces la serviciile medicale în condițiile unor nevoi medicale egale între bogați și săraci este intolerabilă. La fel este și o teorie a dreptății care legitimează o astfel de inegalitate. Nu întâmplător, egalitarianismul este teoria despre distribuția justă a serviciilor medicale cu cei mai mulți adepți actuali, în ciuda deficiențelor sale menționate de suficientiști sau prioritarieni. Este, însă, suficientismul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
morale egalitariene în ceea ce privește accesul la serviciile medicale? Nu neapărat. O apărare de acest tip a suficientismului a fost oferită recent de Ronald Dworkin. Dworkin a oferit două argumente principale ce apără suficientismul de acuzația că inegalitatea ar fi o situație intolerabilă în ceea ce privește distribuția serviciilor medicale 42. Primul este acela că inegalitatea în îngrijirea medicală este, atâta vreme cât toată lumea beneficiază totuși de un minim decent de servicii medicale, o inegalitate relativ benignă prin comparație cu alte inegalități din cadrul societății (precum inegalitățile în educație
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
multe lucruri s-au spus despre cultul personalității și despre consecințele sale nefaste. După moartea lui Stalin, comitetul central al partidului a început să aplice o politică, ce tinde să explice pe scurt, dar într-o manieră pozitivă, că era intolerabil și străin spiritului marxism-leninismului de a preamări o persoană și de a face din ea un supraom, egalul unui zeu. (...) Acest sentiment în privința unui om și îndeosebi în privința lui Stalin, a fost întreținut printre noi timp de mulți ani. Rolul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în zilele noastre. Luptele dintre popoare și revoluțiile din sînul societăților nu au încetat niciodată. Ele au dus la abolirea sclaviei și la eliminarea anumitor privilegii. Dar îmbunătățirile au degenerat întotdeauna după o vreme în abuzurile în cele din urmă intolerabile ale castei domnitoare și în fanatismul doctrinar al reformatorilor, care nu ezitau să recurgă la orice mijloc ca săn pună la rîndul lor mîna pe putere. Este firește justificat să căutăm o soluție injustiției sociale, dar nu este justificat să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o manifestare ipocrit-umană. În sprijinul susținerilor lor vin și rezultatele unor cunoscute sondaje efectuate în Franța 2, sondaje în cadrul cărora la întrebarea „Dacă ați fi atins de o maladie incurabilă și care v-ar provoca suferințe morale și/sau fizice intolerabile, ați dori să vă ajutăm să muriți?“ toți cei chestionați au răspuns afirmativ. De asemenea, aceștia își argumentează susținerile și pe „sutele de mii de cazuri de eutanasie“ care reprezintă efectiv realitatea și care au în vedere evitarea acelei încrâncenări
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
pas furtif montant l'escalier" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.181]. 327 Visul de plecare definitivă cu Rodolphe al Emmei Bovary provine din încrederea că fericirea există altundeva. Amantul, care se definește prin opoziție cu soțul (care reprezintă intolerabilul), este cel care permite accesul la acest altundeva mitic. Răpirea, visata conform schemelor românești, este soluția-miracol. Utopia acestui vis este ironizata de Flaubert. 328 "Toute la vieille poésie des enlèvements nocturnes, des chaises de poste, des auberges, toutes leș charmantes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și cu bune temeiuri, că suntem Îndreptățiți să le susținem, pot fi cu toate acestea eronate, este rațional să acceptăm că aceia care nu Împărtășesc angajamentele noastre sunt la fel de Îndreptățiți epistemic să susțină, În acord cu Andrei Pleșu, Toleranța și intolerabilul. II. Despre toleranță și violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea contemporană propriile lor justificări, opinii contrare.” Tocmai de aceea, religiile au o problemă În a fi tolerante pentru că toate se justifică prin raportare la adevăruri
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea contemporană un control social asupra violenței nu mai reprezintă o opțiune oarecare ci un act de maximă responsabilitate pentru Însuși viitorul omenirii. Întrucât, În forma sa excesivă, violența este intolerabilă și primejdioasă pentru viitorul nostru comun, instaurând o lume a haosului și al morții, societatea trebuie s-o organizeze pentru a o face acceptabilă măcar, dacă n-o poate eradica. A o organiza nu Înseamnă a o face să dispară
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
măsură valorizată și contestată. Cele mai remarcabile analize asupra acestui cu adevărat „concept umbrelă”, care adăpostește conotații de sens extrem de numeroase și, nu rareori, contradictorii, subliniază ideea că problema care se pune acum este una de limită: poate fi tolerat intolerabilul? Aceste limite sunt greu de identificat - cu excepția unor situații extreme - Încât poziția critică, intelectual rezonabilă, pare să fie aceea de a examina dacă nu este mai profitabil social și mai justificabil moral să fii tolerant, mai degrabă decât intolerant. Dezvoltând
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
că, într-adevăr, lumea nu mai există pentru a ajunge la o carte frumoasă. Dar acești scriitori violenți, spirituali și triviali, cum este și Houellebecq, neo-naturaliști ce refuză orice estetism sau seducție artistică, ce-și urlă neputința în fața unui vid intolerabil, alienați într-un discurs non-umanist și un corp abject (dar Michel Tournier ca să nu mergem mai departe în urmă nu ilustra el, oare, deja "murdăria" infectă și sublimă totodată?) construiesc o viziune apocaliptică pe care nu o putem reduce la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]