836 matches
-
că doar urbanul este de acord, în timp ce ruralul respinge această idee. Toleranța pentru homosexualitate și avort este de asemenea scăzută, în România în general, față de alte țări europene, și în rural mai scăzută decât în urban. România este cea mai intolerantă dintre țările Europei față de homosexualitate (Voicu, 2005: 185). Analizele efectuate (în principal prin Anova) arată că nu există diferențe semnificative între mediile pe care le ia variabila latentă a toleranței față de avort, divorț, homosexualitate și relații extraconjugale în funcție de sex, venit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asemenea urbanului de altfel. Toleranța față de acestea este deci peste tot, în toate mediile sociale, scăzută. Acceptarea diferențelor între oameni ca măsură a toleranței, este de asemenea scăzută. În graficul de mai jos, se poate observa că românii sunt foarte intoleranți cu persoanele cu probleme comportamentale și psihice și de asemenea față de persoanele cu SIDA și țigani. Pentru a putea evalua gradul de toleranță este necesară însă compararea cifrelor obținute în România cu cele din Europa. Această comparație arată că în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Pentru toleranța etnică și rasială (mai jos sunt trecute doar aspectele între care Anova a relevat diferențe semnificative): * Toleranța crește odată cu venitul și nivelul de educație * Cei din mediul urban sunt mai toleranți decât cei din rural * Românii sunt mai intoleranți decât maghiarii * Cele mai tolerante regiuni sunt Dobrogea, Crișana-Maramureș, Transilvania (probabil nu întâmplător, aici amestecul etnic fiind foarte pronunțat) și ariile culturale Constanța-Tulcea, Brașov-Sibiu și Cluj-Mureș. * Cele mai intolerante regiuni sunt Moldova, Muntenia și Oltenia (vezi graficul 3.3) Tabel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
urban sunt mai toleranți decât cei din rural * Românii sunt mai intoleranți decât maghiarii * Cele mai tolerante regiuni sunt Dobrogea, Crișana-Maramureș, Transilvania (probabil nu întâmplător, aici amestecul etnic fiind foarte pronunțat) și ariile culturale Constanța-Tulcea, Brașov-Sibiu și Cluj-Mureș. * Cele mai intolerante regiuni sunt Moldova, Muntenia și Oltenia (vezi graficul 3.3) Tabel 3.3: Tipuri de toleranță relațională (analiză factorială) KMO = 0,876 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei doi factori: 58,5 %, din care Primul factor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
421) Factorul 3 Extremiști de dreapta (0,848) Toleranță politică Extremiști de stânga (0,846) Sursa datelor: prelucrări ale autoarei pe baza datelor din EVS 1999 (date pe România) Pentru toleranța comportamentală: * Crește odată cu nivelul de educație * Românii sunt mai intoleranți decât țiganii * Regiunile cele mai intolerante sunt Muntenia, Moldova, Oltenia * Regiunile cele mai tolerante: Transilvania și Bucureștiul * Arii puternic tolerante sunt Brașov-Sibiu și București-Ilfov Pentru toleranța politică: * Bărbații sunt mai intoleranți decât femeile * Regiunile cele mai intolerante: București și Crișana-Maramureș
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
0,848) Toleranță politică Extremiști de stânga (0,846) Sursa datelor: prelucrări ale autoarei pe baza datelor din EVS 1999 (date pe România) Pentru toleranța comportamentală: * Crește odată cu nivelul de educație * Românii sunt mai intoleranți decât țiganii * Regiunile cele mai intolerante sunt Muntenia, Moldova, Oltenia * Regiunile cele mai tolerante: Transilvania și Bucureștiul * Arii puternic tolerante sunt Brașov-Sibiu și București-Ilfov Pentru toleranța politică: * Bărbații sunt mai intoleranți decât femeile * Regiunile cele mai intolerante: București și Crișana-Maramureș * Regiunile cele mai tolerante: Transilvania, Muntenia
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comportamentală: * Crește odată cu nivelul de educație * Românii sunt mai intoleranți decât țiganii * Regiunile cele mai intolerante sunt Muntenia, Moldova, Oltenia * Regiunile cele mai tolerante: Transilvania și Bucureștiul * Arii puternic tolerante sunt Brașov-Sibiu și București-Ilfov Pentru toleranța politică: * Bărbații sunt mai intoleranți decât femeile * Regiunile cele mai intolerante: București și Crișana-Maramureș * Regiunile cele mai tolerante: Transilvania, Muntenia, Dobrogea * Se remarcă ariile culturale Gorj-Vâlcea și Cluj-Mureș, printr-o puternică intoleranță politică (lucru explicabil probabil prin politica locală) O atitudine ecologistă activă, ce presupune
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Românii sunt mai intoleranți decât țiganii * Regiunile cele mai intolerante sunt Muntenia, Moldova, Oltenia * Regiunile cele mai tolerante: Transilvania și Bucureștiul * Arii puternic tolerante sunt Brașov-Sibiu și București-Ilfov Pentru toleranța politică: * Bărbații sunt mai intoleranți decât femeile * Regiunile cele mai intolerante: București și Crișana-Maramureș * Regiunile cele mai tolerante: Transilvania, Muntenia, Dobrogea * Se remarcă ariile culturale Gorj-Vâlcea și Cluj-Mureș, printr-o puternică intoleranță politică (lucru explicabil probabil prin politica locală) O atitudine ecologistă activă, ce presupune implicare în protejarea mediului înconjurător, reprezintă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Graficul 3.5 arată mediile rezultate pentru cele zece afirmații. Se observă din nou cifre apropiate pentru cele două sate, arătând tendințe similare. Există și o serie de diferențe, care sunt semnificative pentru: intoleranța religioasă cei din Tălmăcel sunt mai intoleranți, s-ar simți mai deranjați decât cei din Ludoș, dacă ar locui alături de ei oameni de altă religie. Oricum, nivelul de intoleranță în ambele sate este scăzut. Diferențele sunt semnificative și pentru obediență ludoșenii sunt mai obedienți (la nivel declarativ
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și poate de asemenea să preceadă cartoful. Mazărea furajeră este în general cultivată pe un sol mai ușor, de multe ori ca parte a unui amestec de îngrășământ verde. Deși nu cere îngrășăminte, disponibilitatea potasiului este importantă, mazărea fiind și intolerantă la aciditatea din sol. Controlul buruienilor se poate face prin grăparea culturii exact atunci când răsare și apoi încă o dată când talia plantelor este de maxim 75 cm, nu înainte de a se uni rândurile. Programarea acestor operațiuni este esențială și de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
adică de resursele personale, de bogăția și calitatea „schemelor de adaptare”; astfel, unii elevi au un potențial mai mare de adaptare (de maleabilitate, comunicare, acceptare a interdicțiilor, de toleranță la frustrare), iar alții unul mai redus (sunt mai rigizi, mai intoleranți, mai puțin permisivi în raportul cu ceilalți). În general, acești factori individuali pot fi grupați în două categorii: 1. factori constituționali, dependenți de zestrea ereditară și de structura neuro-psihică a copilului (de exemplu, debilitate mentală, hiperemotivitate, autism, tendințe agresive etc.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
politicile de epurare rasială și etnică). Pe lângă marele gol creat de un dezinteres prea răspândit pentru etica raționalistă În viața publică, atât de necesară Într-o lume eterogenă religios, unul dintre lucrurile care mă frapează adesea În reflexele noastre Încă intolerante este gradul dramatic de scăzut al deschiderii spre empatie. Cum este cu putință, mă Întreb, să nu ne gândim că e o pură Întâmplare că ne-am născut femei, și nu bărbați, albi, și nu negri, că suntem români, și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Ce se mai știe azi despre fibioniți, acești numerologi ai sexului? Ori despre atâția alții cărora le-a rămas uneori doar numele sau numai câte un semnificant disociat de conținut... - 2 - Logica învingătorilor. Fragilitatea suportului manuscriselor, vindicta creștină, odată adepții intoleranți ai lui Hristos ajunși la putere, migala copiștilor plătiți de mănăstiri, soarta tristă a acestor doctrine categorisite ca eretice de către Concilii și de Biserica triumfătoare, destinul obișnuit rezervat învinșilor de către învingători, ravagiile cauzate de trecerea timpului, neșansa câteodată dar și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
primul rând vacuitate sufletească și lipsă de imaginație; are o pornire instinctivă împotriva creației; are un fel de simț obscur al valorilor și de câte ori poate se năpustește asupra lor. Violența barbariei nu vine din presiunea irezistibilă a unei bogății interioare, intolerantă din nevoia de a-și afirma valorile proprii, cum a fost Islamul (deși ar fi aici de făcut niște nuanțe). Istoria a demonstrat că barbaria e pur și simplu setea de a-și impune propriul pustiu interior; este oroarea față de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
intelectuală, lipsită de emoție, pentru fenomenul religios privit sub unghi social, psihologic sau metafizic... Sunt un indiferent religios, accept faptul, îl constat la alții, îl explic, dar atât. Nu sunt ateu, nu iau deci atitudini negative sau, și mai rău, intolerante, dar în fața emoției religioase sunt ca un daltonist în fața culorii” (Cf. Ion Biberi, Lumea de mâine, p. 86). Firește, nu a înțeles întotdeauna tot și uneori a respins cam sumar și expeditiv, cu ieșiri de umoare, de pildă: „confesiunile impudice
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
obiecțiile pe care i le aduce. Inteligența, luciditatea, voința de obiectivitate nu sunt atribute exclusive ale raționalismului. Mihai Ralea, cu tot atașamentul declarat pentru spiritul cartezian și descendența lui iacobină, nu era un raționalist. Raționalismul dogmatic nu e mai puțin intolerant decât iraționalismul; simțul concretului îi lipsește, nuanțele inefabile și fugitive îi scapă. Ralea a scris critică literară și de artă cu multă pertinență, pătrundere și talent; fără să fi fost un profesionist al genului a statornicit câteva judecăți de valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
decât, în primul rând, Candide și Scrisorile din Anglia, apoi celelalte romane și povestiri filozofice, Dicționarul filozofic, poate și Secolul lui Louis XIV și mai ales ceea ce s-a numit „spirit voltairian”, scânteietoare formă a incredulității, salutar antidot la prostia intolerantă și coercitivă. Nietzsche l-a numit pe Voltaire „grand seigneur des Geistes” (adăugând: „das heisst, genau was ich selbst bin”), ceea ce e desigur adevărat, dar poate nu chiar sută la sută: mult mai mult i se potrivește acest titlu lui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de ce să vorbim! Întrebarea dvs. are un aer satisfăcut, ușor epatat de stadiul „evoluat” la care am ajuns “în sfârșit” și noi: avem în sfârșit faliții noștri. Am „depășit” conceptul acela primar de realism pe care-l impunea atât de intolerant estetica dogmatică a anilor 50. Dar să nu uităm că în deceniul acela au apărut câteva cărți de proză care n-au mai fost egalate de atunci și care se situează la un nivel comparabil cu al prozei interbelice: Moromeții
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
extremiști, omologarea este încă și mai radicală. Fasciștii sunt cei vinovați pentru cumplitul masacru de la Brescia. Dar să aprofundăm acest fascism al lor. Se întemeiază el oare pe ideea de Dumnezeu? De Patrie? De Familie? Pe bunăvoința tradițională, pe moralitatea intolerantă, pe ordinea militară adusă în viața civilă? Iar dacă acest fascism se autodefinește încă, cu îndârjire, ca fiind întemeiat pe toate aceste idei, poate despre o autodefinire sinceră? Criminalul Esposti - ca să dau numai un exemplu -, în cazul în care în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
plăcerea de a se simți lipsiți de prejudecăți și avangardiști. Astfel de metode vechi, infame sunt cele ale „vânătorii de vrăjitoare”: instigarea la linșaj, înscrierea pe listele celor excluși din societate, expunerea oprobriului public. „Vânătoarea de vrăjitoare” este tipică culturilor intolerante, adică clerico-fasciste. Într-un context represiv, obiectul „vânătorii de vrăjitoare” (ceea ce este „diferit”) e mai întâi privat de caracterul său uman, lucru care permite ulterior excluderea sa efectivă de la orice posibil sentiment de fraternitate sau milă și, în general, în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a crescut proporțional cu permisivitatea privitoare la coitul normal. După cum am spus cu alte ocazii, pentru a compensa prezența unei elite de persoane tolerante (care își gratifică astfel propria conștiință democratică), în Italia se găsesc cincizeci de milioane de persoane intolerante, gata de linșaj, lucru care nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria italiană. Azi adaug însă că acele elite de persoane tolerante au demonstrat clar că toleranța lor este doar verbală, că, în realitate, le satisface pe deplin ideea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
modul clasic, multe categorii de femei, urâții, bolnavii și, ca să revenim la discuția noastră, homosexualii, sunt excluși de la exercițiul libertății unei majorități care, deși profită de pe urma unei toleranțe, fie ea și iluzorie, n-a fost niciodată în realitate atât de intolerantă. Ziaristul care a abordat în articolul nostru problema sexului la închisoare, erijându-se în purtătorul de cuvânt al unei astfel de majorități, s-a comportat ca un rasist desăvârșit. Homosexualul și homosexualitatea sunt văzute drept forme ale „Răului”: dar ale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mai frumoase pagini scrise vreodată de Ferdinando Camon. Iată ce s-a întâmplat: după ce a citit A cincea stare, o rudă vârstnică i-a scris lui Camon o scrisoare lungă, care este un text extraordinar. Este vorba despre o critică intolerantă și indignată, dar, în același timp, nespus de delicată a romanului „fiului risipitor” sau enfant prodige, roman considerat scandalos și nedemn, deoarece folosește și manipulează personaje și evenimente adevărate, cu inexactitate, cu tendențiozitate, cu lipsă de pudoare, din interes moral
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
păcate, mișcările de stânga trăiesc în prezent într-o stare de terorism născută în ’68 care continuă și astăzi. Nu aș spune că un profesor care, șantajat de un anumit stângism, nu-i dă licența unui tânăr de dreapta este intolerant. Spun că este terorizat. Sau terorist. Însă acest tip de terorism ideologic are o înrudire doar formală cu fascismul. Teroriști sunt și unul, și celălalt, este adevărat, dar sub reprezentările acestor două forme uneori identice trebuie să recunoaștem realități profund
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
riverane dar, mult mai însemnat încă, legăturile directe care se stabiliseră pe această cale cu sursele produselor orientale a căror comercializare era aducătoare de venituri fabuloase. Exploatate în condițiile înscrise în tratatul de la Nymphaion, înăsprite mult în aplicare de spiritul intolerant al genovezilor, resursele regionale și intercontinentale ale comerțului pontic au asigurat Republicii Ligure în decurs de numai patru decenii venituri excepționale și i-au permis, potrivit martorilor contemporani, să depășească Veneția sub raportul avuției și al puterii navale. Bizantinii, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]