1,333 matches
-
de protopopul Țiucra, răspunsul fiind dat de corul „Doina”. Au vorbit Țiucra, Vopika, cel care a dat în primire monumentul doctorului Șagovici, Goldiș, Trancu-Iași, prefectul dr. Bogdan, Savu, „pentru organizațiile fasciste române”. „În momentul când monumentul este desvălit, muzica italiană intonează Imnul italian, iar oaspeții italiani, din diferitele organizații fasciste italiene salută imnul cu salutul fascist, ceilalți oaspeți ascultându-l descoperiți”. Demonstrație fascistă? De abia în 2 mai, „Voința Banatului”, organul Partidului Național, condus de Iuliu Maniu, va comenta sarcastic: „Însfârșit
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
Emanoil Bârzotescu (1888-1968), comandantul Diviziei I Infanterie, preotul Adam Fiștea, reprezentantul autorizat al românilor din Banatul de Vest, au fost la Remetea și Ghiroda, împreună cu artiștii de la Teatrul Național și Opera Română. Au fost întâmpinați cu Imnul Regal, s-au intonat „Deșteaptă-te române! ” și „Pe al nostru steag e scris unire” și s-a pornit „Hora Unirii”, în frunte cu generalul Dragalina („Pe brațul stâng fiecare prisonier purta tricolorul român, iar capelele sârbești au fost înlocuite cu capele donate de
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
Iosif Maiorescu, secretar general al Directoratului VII. Înainte de trenul regal, apare un altul din care coboară o unitate a Gărzii Regale: „Frumoasele uniforme și strălucitele chivăre fac o admirabilă impresie asupra marilor mase”. La 10,02, la venirea trenului, se intonează „Trăiască Regele”, se aude un „Ura” din toate piepturile; Suveranul este salutat de Iorga, Iosif Maiorescu, iar de pe o tavă de argint i se oferă pâine și sare de către secretarul primarului, Grozăvescu. Cuvântul de bun venit este rostit de primar
Agenda2005-36-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284160_a_285489]
-
și locul III la clasa 1 000 cmc. Etapa a II-a a Campionatului Balcanic s-a desfășurat la Vârșeț - Serbia, în data de 22 mai, unde el a reprezentat România cu cinste, impunându-se la clasa SS. S-a intonat imnul țării noastre pentru Pascotă care a câștigat locul I la 600 cmc, dar nu trebuie uitată nici situarea pe locul VI la clasa 1 000 cmc. Următoarea etapă din C.N. - etapa a III-a - s-a organizat la Caransebeș
Agenda2005-36-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284162_a_285491]
-
până la ora 22, este timp de veghe și adorație euharistică la Mormântul Sfânt; celebrarea vighiliei pascale va începe la ora 22 cu sfințirea Focului în Piața Unirii, după care credincioșii vor intra cu lumina nouă în Catedrală, unde se va intona Preconiul Pascal, urmat de Liturghia Cuvântului, apoi Sfințirea apei, ritualul botezului și Liturghia Euharistică și, în final, Procesiunea de Înviere, în Piața Unirii (celebrant principal va fi P.S. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara). În Duminica Învierii, liturghia solemnă
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
în perioada sfintelor Paști și ca de obicei se cuvine să cugetăm împreună la unul din înțelesurile pe care ni le îmbie acest cel mai mare praznic al creștinătății. De astă dată să pornim de la cuvintele imnului pe care îl intonăm toți, și anume: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând“. Într-adevăr ceea ce înțelegem acum mai deslușit decât oricând este faptul că moartea care ne pândește pe fiecare și de care nu scăpăm nici unul, deși este atât
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
al unei catedre universitare și apoi conferențiar la catedra de folclor. „Prin Nicolae Ursu au învățat studenții săi să iubească, dincolo de profesorul de la catedră, cântecul, omul, țara... A fost pasionat nu numai de cântecul românesc, căci nu o dată era auzit intonând în clasă cântece secuiești din Ciuc, șvăbești din Banat, sârbești, ba chiar turcești din Dobrogea. “ Din nefericire, reorganizarea învățământului superior din toamna lui 1950 va însemna desființarea Institutului de Arte. Studenții săi se vor împrăștia care încotro. La fel și
Agenda2005-22-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283752_a_285081]
-
Diana se află în fața calculatorului și îl butona că în fiecare dimineață după ce își făcea igiena personală și servea un frugal mic dejun, format din ceai și pâine cu gem. De afară se auzea vocea caldă a preotului care intonă cu hâr strofele slujbei religioase ortodoxe; nu mergea la biserică decât foarte rar, ar fi vrut, dar mereu era ceva ce o ținea departe, isi amintea copilăria ei când verișoarele din partea mamei o duceau la adunare, la adventiști, și totul
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
din Univers. Ești o parte. Poate mică, dar cea care se adăugată întregului și care ar putea înscrie cuvântul fericire pe norii negrii încărcați de ploaie. Atunci, florile își vor desface petalele, gândurile vor cânta bucuria și glasurile unite vor intona imnul fericirii omului. Tu, ființă microscopică sau nevăzută a universului, ești partea lui conștientă, aducătoare de bine prin gândurile tale, ești în drum, pe scara bucuriei care te va apropia de punctul în care fercirea va aduce lumina deplină a
LA CAMPANELLA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384024_a_385353]
-
localitate. Cu eleganța și onestitatea ce-l caracterizează, Al. Florin Țene oferă numeroase informații de natură istorică privind orașul Râmnicu Vâlcea. Filonul său de istoric cultural reiese cu pregnanță când menționează că la 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi, se intonează pentru prima dată cântecul Deșteaptă-te, române! compus de Anton Pann pe versurile poeziei de Andrei Mureșanu Un răsunet. Admirația și sentimentul datoriei pentru adevăr în cultura română sunt reliefate printr-o analiză critică a revistelor „Semănătorul” și „Viața Românească
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
Câte o petală, un gând curat/ Și-o lacrimă pentru cei morți/ Ne mulțumește orcum pe toți/ Uniți să fim de-acum și noi etc. În continuare vorbește prin cântec- omul consacrat cântecului popular de peste 50 de ani-inegalabilul Nicolae Sabău intonând un cântec patriotic bine cunoscut în zonă iar la finalul cântării a ridicat spre înălțimi celeste tricolorul ce-l purta la gât. Când la școală am plecat Întrebând de tata Ochii mamei au vărsat Lacrimi cu găleata. Am rămas și
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
departe. Mai apoi în sat la noi S-o aflat că tata O căzut cu alți eroi Apărându-și vatra. Și de atunci la monument Când se face apelu- Pentru tata strig:„Prezent!” Și sărut drapelul! Întreaga asistență emoționată fiind- intonează împreună cu solista Ana Hosu un cântec patriotic: „A sosit ziua dreptății/ Ziua sfântă a libertății/ Tot românul veselește/ România-ntinerește/ Noi suntem români/ Noi suntem români/ Noi suntem aici pe veci stăpâni!/”etc. În continuare membrii Ligii Scriitorilor Români din
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
Primul juriu a urmărit recitatorii preșcolari și pe cei de poezie religioasă, iar al doilea juriu i-a ascultat pe recitatorii din celelalte patru categorii. Spectacolul a început cu o recitare a micuței Magdalena Spăriosu din Uzdin, apoi s-a intonat imnul Societății Literar - Artistice „Tibiscus”. Un cuvânt de salut a fost rostit de Vasile Barbu, președintele acestei societăți. A urmat Dan Laurențiu Răduța, care a recitat o poezie acompaniindu-se la chitară. În continuare au luat cuvântul Ioan Ciama în
EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNA VESTIRE” – UZDIN 2014 [Corola-blog/BlogPost/93369_a_94661]
-
le coordonează să participe, să depună coroane de flori. Le mulțumim tuturor pentru sprijinul pe care ni l-au acordat de-a lungul celor 18 ani de activitate! Invităm pe Marele Maestru Dumitru Fărcaș și pe Maestrul Dorel Rohian să intoneze Imnul de Stat - Imnul Național al României și melodii patriotice! Vor susține scurte comunicări științifice: col. (r) ing.,ec. Nicolae C. Grosu- organizator, prof. Dr. Vasile Lechințan, prof. Vasile Sfârlea. Organizatorul și prof. Vasile Sfârlea vor prezenta Expoziția cu Stema
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
Cineva iscusit la calcule, stăpân pe știința cerească... Se reapucă să studieze fețele credincioșilor, Întrebându-se ce consecințe putea avea asupra lor acea cosmologie deformată. Păreau niște somnambuli ori parcă se aflau sub efectul unui narcotic. De câteva clipe, predicatorul intona un psalm necunoscut, la care cei de față răspundeau, În antifon, mormăind niște fraze Într-o latină de neînțeles. Izbuti să descifreze doar o formulă, repetată de mai multe ori: „Mater salva nos!“, referitoare la un nume de neînțeles, aidoma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Iubirea care-n minte Îmi grăiește, continuând prima strofă În Întregime. Dulceața versurilor era accentuată de vocea sa caldă, În timp ce le scanda cu scurte semne din mână. Poetul, după surpriza inițială, cântă strofa a doua, iar apoi din nou Cecco intonă versurile următoare, până la sfârșit. După câteva momente de tăcere, În care armonia glasurilor parcă Își păstră ecourile În sală, astrologul Își reluă vorba. — Ai nemurit obiectul pământesc al pasiunilor dumitale. Vai, timpurile nenorocite pe care le trăim Împiedică așa ceva, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
multicolori înotau într-un dolce far’niente spre ape mai limpezi. Pe margini, în propria lor mătasă, tânjind după amintirea zilelor când, cu oarecare efort, puteau deveni reptile și apoi - de ce nu? - chiar păsări, broaște evlavioase ridicau ochii spre cer, intonând inutil imnuri imploratoare. Le răspundeau, de peste șapte specii și trestii, pescărușii, îndepărtatelor lor rude care plecaseră în aer cu mult timp înainte și reveneau în apă numai după hrană. Pretutindeni se năștea, colcăia, îmbătrânea și dădea ortul popii viața. Cu excepția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se umpleau din nou de lumea care se întorcea acasă, iar seara de lumea care n-apucase gondolele de după-amiază. Abia mai târziu, pe la orele 22, puteai auzi dintr-o gondolă singuratica voce de tenor a vreunui îndrăgostit bine dispus intonând o serenadă, dar el era rapid redus la tăcere de ploaia de roșii, pensule, șuruburi azvârlite de la geamurile învecinate de harnicii venețieni care trebuiau să prindă gondolele de dimineață. Noaptea venea senină. Deasupra orașului se ridica, precum un abur subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
plece În străinătate trimis de Asociația ziariștilor să fie Însoțit la gară cu flori) ...a fost obiectul unei ovații inimoase, mulți dintre cei de față fiind emoționați În mod vizibil pînă la lacrimi cînd aleasa orchestră de suflători irlandezi a intonat binecunoscutele tonuri ale imnului Întoarce-te la Erin, urmate imediat de Marșul lui Rakoczy... Nici dracu nu l-ar fi putut opri pînă n-a pus mîna nici nu știu cum pe cutia aia de tinichea și țuști afară cu micul Alf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
simțea vina În el, o vină fără obiect, fără materialitate, o vină ca o muzică pe care nu o poți povesti, deși o auzi În tine neîntrerupt. Treceam prin aerul acelei primăveri Însoțită de cîntece, mergeam În grupuri pe străzi intonînd „Erika“ și „Die Fahne hoch“ și În lumina difuză a catedralei, În fața altarului Sfintei Fecioare, „O, Du Frohliche, O, Du Selige“ și simțeam aceeași ardoare În fiecare cîntec și nu vedeam nici o diferență Între ele - cîntam. Inhalam binele și răul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
în ochii mei. Cântam. - Sunt pregătită să te urmez până la capătul muzicii! Oleg începuse să cânte aria geniului gheții: Atotputernică iubire, te recunosc din nou, Tu care ai creat cerul și pământul Și natura oamenilor ca un miracol! Poporul gheții intona acum imnul iubirii: Iată, iată, suntem din nou împreună pentru a mărturisi iubirea și bucuria, deși vom muri în ger și dinții ne clănțăne în gură de frig! „Cupidon“ și „Eros“ răspundeau cu o voce dublă: Eu am fost cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
examinarea elevilor era un eveniment, C) Dosar cu corespondența pe anul 1917. Aflăm un fapt foarte interesant: Serbarea școlară în cinstea Unirii Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918) Program: - Tedeum la biserica satului; - O cuvântare; - Marș prin sat cu drapelul, intonând cântece patriotice. Participă toți sătenii. Se făcea educație patriotică atunci! Pentru o percepție reală a ce însemna frecvenții în anul școlar 1907-1908 vom spune că la Școala Lunca, din 40 de înscriși în clasa I, au fost clasificați 16, promovați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
frunzele uscate de pe trotuar. Mă privea cu o oarecare suspiciune, și am presupus că era portarul vreuneia din proprietățile Învecinate. I-am zîmbit așa cum numai cine și-a petrecut multe ceasuri Îndărătul unei tejghele știe s-o facă. — Bună ziua, am intonat eu cordial. Nu știți, casa familiei Aldaya e Închisă de mult? M-a privit de parcă l-aș fi interogat În privința cvadraturii cercului. Omulețul Își duse la bărbie două degete Îngălbenite care te făceau să presupui că avea o slăbiciune pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ce mi-a fost dezvăluită de surse apropiate de Direcția Generală a Poliției, doi membri decorați ai Brigăzii Criminale, acționînd În incognito, l-au surprins pe don Federico ieri, la puțin timp după miezul nopții, gătit ca o femeie și intonînd cuplete picante pe scena unei spelunci pe pe strada Escudillers, spre marele cîștig al unei audiențe alcătuite, se presupune, din debili mintali. Aceste biete făpturi uitate de Dumnezeu, evadate În aceeași după-amiază din ospiciul unui ordin religios, Își dăduseră pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
masă sau, de data asta cu delicatețe și finețe, o desconsiderare nemeritată. Tipii ăștia nu sunt buni nici pentru manifestații, se spunea, măcar să arunce o piatră, să-l ardă pe șeful statului în efigie, să spargă vreo câteva geamuri, să intoneze un cântec revoluționar din acelea de pe vremuri, ceva care să arate lumii că nu sunt morți ca aceia pe care i-au îngropat mai adineauri. Manifestația nu le-a încununat speranțele. Oamenii au sosit și au umplut piața, au stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]