4,242 matches
-
ecologică. Pentru a distruge pădurile au pulverizat pe mai mult de 10% din suprafața țării un amestec de trei substanțe toxice, în concentrație de 10 ori mai mare decât cea admisă. Au fost afectate iremediabil lacuri, mlaștini, terenuri agricole. Efectele intoxicației persistă și astăzi. 72 - Războiul din Kuweit (1990- 1991) - Războaiele din fosta R.S.F. Iugoslavia (1992- 1999). · Distrugerea rafinăriei din Pancevo a poluat grav Dunărea. 1) Ce categorii de surse de poluare a apei cunoști? 2) Ce surse de poluare chimică
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Spațiile sunt atât de restrânse Încât oasele păsărilor devin fragile și se rup la cea mai mică solicitare. Tratamentul inuman al găinilor În fermele industriale cauzează epidemii periodice de salmonela și campylobacter jejuni În ouă și păsări și epidemii de intoxicație alimentară la oameni. Uniunea Europeană, care este al doilea producător de ouă din lume, după China, a fost de acord să interzică cuștile Începând cu anul 201271. Guvernul Statele Unite ale Americii nu a promulgat Încă o legislație asemănătoare iar șansele că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
putere sau personaj istoric. Ca orice simbol - și nu trebuie uitat că limbajul teologic este prin natura sa unul simbolic -, 6∀ ϑΞΠΤ< presupune o infinitate de referenți virtuali. Vom afirma chiar că ne aflăm aici în fața unui caz tipic de „intoxicație a rețelei”, similar practicii serviciilor secrete. Un mesaj extrem de coerent, prevalându‑se de numele unei persoane care întruchipează autoritatea însăși (Pavel), provoacă cititorilor‑auditori o stare paradoxală de „neliniște odihnitoare”, pe fondul unui teribil haos mental. Ei nu mai știu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sufletească și morală pur interioară, care se derulează În planul conștiinței subiectului. Ea este unică și individuală. În plus, o regăsim destul de frecvent În cursul unor stări psihopatologice, cum ar fi delirurile pasionale, stările delirant-halucinatorii, stările de transă isterică, epilepsie, intoxicațiile cu droguri halucinogene (mescalină, psylocibină, LSD-25Ă. Fericirea Dacă plăcerea este localizată predominant somatic, iar bucuria este o experiență sufletească complexă, starea de fericire este, În primul rând, un sentiment, o experiență morală pură. Starea de fericire se raportează la valorile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
spițer și îl aduce pe S. la Iași. Aici își va câștiga existența dând lecții de germană. Era o fire bizară și un personaj pitoresc: avea complexe, crize de melancolie și se droga cu opium. A și murit în urma unei intoxicații cu medicamente pe bază de mercur. Un portret al lui S. a lăsat prietenul său Costache Negruzzi, într-o scrisoare din ciclul Negru pe alb. Tot el i-a publicat, în 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu, traducerea piesei Democrit de J.
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
igienă mintală, cu caracter de educație sanitară; educația sexuală corectă a tineretului; introducerea obligatorie a certificatelor prenupțiale de apreciere a stării de sănătate mintală; acordarea unor sfaturi genetice în cazurile de afecțiuni fizice mutilante, boli infecțioase sau cronice (sifilis, tuberculoză), intoxicații cronice (alcoolism, stupefiante, medicamente psihotrope), influențe morale și sociale negative etc.; h) cultivarea în rândul populației a unei mentalități conform căreia starea de sănătate mintală optimă este condiția esențială a dezvoltării armonioase și echilibrate (fizică, intelectuală și socială) a membrilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Pentru K. Schneider, anomaliile psihice îmbracă două aspecte: a) varietăți anormale ale ființei psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia; - în plan psihopatologic: schizofrenia, PMD. În aprecierea bolilor psihice, trebuie avute în vedere trei aspecte (E. Minkowski): a) simptomul, un semn localizat, revelator al unei perturbații care se reflectă la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
consecința unei stări de oboseală fizică, asociată cu senzații de durere sau de greutate resimțită la nivelul maselor musculare, cenestezii penibile etc.; inactivitatea biologică poate apărea în insuficiența suprarenaliană, miastenie, stările de convalescență postgripală, stările postinfecțioase, posthepatice, carențe vitaminice (pelagră), intoxicații cronice (uremie) etc.; inactivitatea psihică (sau starea de epuizare psihică), ce se poate manifesta prin următoarele aspecte sau poate fi legată de circumstanțe variate, cum ar fi: suprasolicitarea nevrotică; epuizarea emoțională (J. Dejerine); conflicte sau traume nevrotice; epuizarea datorată refulărilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se face după un model logic defectuos (obsesiv, delirant), sub impulsul unor stări afective particulare (euforie, anxietate, depresie), al unor stări de conștiință alterată (obnubilare, confuzie, stări crepusculare) sau de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de discernământ va suferi importante modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor sale motivaționale și obligând-o să ia decizii greșite, neconcordante cu motivele, absurde sau cu un grad crescut de periculozitate antisocială, atât pentru sine, cât
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ambulatorii. Vagabondajul este o tendință obișnuită, permanentă, a unui individ de a nu se putea fixa în nici un loc stabil, pentru o durată mai lungă de timp. Motivele vagabondajului sunt următoarele: cauze sociale: șomaj, proscriși, emigranți, persecutați; cauze psihice: epilepsii, intoxicații, instabilitate, imaturitate emoțional-afectivă, toxicomani, traumatizați cranieni. Alcoolismul și toxicomania reprezintă un cadru vast al psihiatriei clinice și sociale, de etiologii diferite. Ca mecanism se poate incrimina un tip de conduită de refugiu simbolică în întâlnirea cu toxicul, care oferă perspectiva
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anormale ale ființei psihice și o grupă a consecințelor bolilor și malformațiilor: a) varietăți anormale ale ființei psihice: aptitudini intelectuale anormale; personalități anormale; reacții anormale la evenimentele trăite; b) consecințele bolilor și ale malformațiilor. Clasificarea somatologică (etiologică) Clasificarea psihopatologică (simptomatologică) - intoxicații - PGP - alte infecții - alte boli interne - traumatisme cerebrale - ASC - tulburări cerebrale involutive (senile) - epilepsie - malformațiile cerebrale - obnubilarea conștiinței - dezintegrarea personalității și demențele - ciclotimia - schizofrenia 3. Geneza, evoluția și consecințele bolilor psihice Bolile psihice cunosc o etiologie complexă, mult mai bogată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
regulată a exercițiilor fizice etc. Pica. 30% dintre copii cu autism prezintă o pică de la moderat spre sever. Acest termen se referă la îngurgitarea unor lucruri necomestibile ca: vopsea, nisip, hârtie, gunoi etc. Astfel, acești copii pot fi predispuși la intoxicații cu metale grele, în special din vopsele sau uleiuri industriale. CAPITOLUL III STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE AUTISM O persoana care prezintă simptome de autism trebuie examinată de o echipă interdisciplinară formată din specialiști ale diferitelor ramuri terapeutice, care trebuie să includă
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
oamenilor arătate mai sus sunt rezultatul ruperii echilibrului dintre organismul uman și mediuul înconjurător. În anumite situații de poluare s-au înregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii, bronșite, cancer pulmonar (poluarea aerului), febră tifoidă, dizenteria, holera, poliomelita, hepatita epidemică, amibiaza, lambliazafascioloza, intoxicații (poluarea apei). În concluzie, se pare că poluarea mediului înconjurător dăunează foarte mult sănătății omului și de aceea ar trebui să ne îndreptăm cu toții atenția asupra acestei consecințe a poluării. Protejarea planetei Pământ, casa noastră, a tuturor, este o problemă
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
direct al alcoolului asupra sistemului nervos central conduce la afectarea capacității de autocontrol, prin deprecierea funcției executiv cognitive a cortexului prefrontal. Malfuncția executiv-cognitivă este incriminată În situațiile de agresivitate și comportament delincvent. Nivelurile crescute ale testosteronului par a reacționa cu intoxicația alcoolică, rezultatul fiind o agresivitate crescută. Studiile au demonstrat o relație tip doză-răspuns Între leziunile datorate comportamentului violent și consumul de alcool. Cantitatea de alcool, nu frecvența consumului, pare a fi responsabilă de comportamentul violent. Există dovezi că violența este
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
de inhibiție a comportamentului. Scăderea activității serotoninergice este asociată cu o agresivitate și impulsivitate crescute și cu un debut precoce al dependenței de alcool la oameni. Studiile pe animale au indicat că disfuncția centrală serotoninergică este asociată unei sensibilități la intoxicația alcoolică, Însoțită de o agresivitate crescută. Neglijarea parentală este deasemenea Însoțită de un nivel al serotoninei scăzut, subiecții fiind vulnerabili la alcoolism. Violența datorată consumului de alcool este probabil influențată și de alți neurotransmițători, ca de exemplu dopamina. Evaluarea pacienților
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
risc identifică aproximativ 80% dintre pacienții cu risc foarte mare. Pacienții cu alcoolism se sinucid fie În cazul stării de ebrietate (suicid impulsiv), fie În timpul unui episod de confuzie. Evaluarea comportamentului heteroagresiv Comportamentul violent poate să apară fie pe fondul intoxicației etilice, fie ca expresie psihopatologică asociată (depresie agitată, tulburare de personalitate antisocială, delirium tremens). Evaluarea riscului de comportament violent include date anamnestice asupra comportamentelor de violență din trecut, abuz de droguri, amenințări la adresa unor persoane, accesul la diferite arme. Existența
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
terapeutului vizează: câștigarea Încrederii pacientului prin atitudine calmă și prietenoasă, siguranță și competență; obținerea unor indicii din anamneză și observarea comportamentului privind etiologia organică sau psihică; evaluarea stării psihice; detalierea anamnestică și relevarea cauzelor care au determinat comportamentul agresiv (conflicte, intoxicație etilică sau consum de droguri); observarea atentă a comportamentului și influențarea acestuia de medicația administrată; consemnarea medicației administrate și a modificărilor obținute; consultarea cu personalul de Îngrijire. Controlul medicamentos al comportamentului agresiv se realizezaă prin administrarea de neuroleptice i.m.
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
motiv, în majoritatea cazurilor, bolnavii psihici nu solicită și nici nu acceptă intervenția medicală (consultație medicală, internare în spital, tratamente etc.). Bolile psihice recunosc drept cauze psihotraumatismele emoțional-afective, schimbări bruște și de mare intensitate în viața personală, eșecuri, conflicte, frustrări, intoxicații cronice etc. Acestea produc stări de dezechilibru ale sistemului personalității manifestate prin tulburări de personalitate, alterări ale stării de conștiință, dificultăți majore de adaptare, tulburări de comportament etc. 3) Analiza comparată între boala somatică și boala psihică Pe baza celor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul unor modificări ale stării de conștiință; c) în cazurile de tulburare ale stării de orientare sau amnezii; d) când devine imposibilă capacitatea mea de a comunica cu ceilalți; e) în cursul stărilor delirante și halucinatorii; f) în stările de intoxicație acută cu droguri halucinogene psihodisleptice; g) în stările de hipnoză, cataleptice etc. Raportul „trup/suflet” este un act de reprezentare în câmpul conștiinței mele, a Eului meu personal. Eu mă simt, mă reprezint, mă recunosc ca individ, prin intermediul propriului meu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care se poate „dilata” dincolo de câmpul perceptiv printr-un mecanism de proiecție. Prin aceasta își depășește atributele sale anatomice devenind un spațiu al experiențelor sufletești. Această manifestare apare în mod deosebit de pregnant în situațiile descrise și analizate de psihopatologie (alcoolism, intoxicații cu droguri psihotrope, psihodisleptice, halucinații, delir, stări ipohondriace, aure epileptice, vis, hipnoză, stările crepusculare isterice, stările de extaz, derealizare, anorexie mintală etc.). J.P. Sartre afirmă că de regulă în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Morel, V. Magnan, C. Lombroso) în explicarea apariției bolilor psihice. b) Teoria cauzelor determinante, de origine exterioară, aduc în discuție aspectul medical din medicina generală, somatică. În sensul acesta sunt incriminați, în geneza bolilor psihice, factori infecțioși, toxici, discrinici, dismetabolici, intoxicații sau consecințe ale evoluției unor boli somatice grave, cronice etc. c) Teoria cauzelor morale pune probleme mai nuanțate de etiologie a bolilor psihice. Pentru J. Rogues de Foursac, „cauzele morale” sunt reprezentate prin: izolare, factori emoționali negativi, sugestie (inducție și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dinamica tulburărilor psihice prin conexiunea lor cu procesele fiziologice ale creierului, dându-se în felul acesta o fundamentare neurofiziologică și morfopatologică a bolilor psihice. Faptul s-a confirmat în cazul bolilor psihice cu substrat organic lezional (traumatisme, tumori cerebrale, neuroinfecții, intoxicații ale SNC etc.), dar nu au reușit să acopere întreaga patologie psihiatrică. Aceste aspecte sunt rezultatul unor importante contribuții la explicarea cauzelor și a mecanismelor psihopatogenetice ale bolilor psihice (W. Penfield, J.R. Smythies, K. Lashley, H. Jackson, K. Goldstein, H.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afecțiunilor psihice exogene, cauzele externe care pot produce tulburări psihice sunt grupate în următoarele: 1) Factori fizici externi, realizând acea grupă de manifestări cunoscută sub denumirea de „tipul exogen de reacție” descris de K. Bonhoeffer, în care intră: traumatisme cranio-cerebrale, intoxicații, infecții etc. Manifestările psihopatologice care apar consecutiv acțiunii acestor factori sunt reprezentate, de regulă, printr-un sindrom confuzional (confuzie mintală, obnubilare etc.). 2) Factori psihotraumatizanți de natură emoțional-afectivă care pot perturba echilibrul psihic, manifestându-se de regulă prin stări reactive
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicid etc.). 4) Istoria bolii actuale privește cunoașterea modalității de apariție a bolii actuale și ea urmărește următoarele aspecte: a) cauzele și condițiile care au determinat-o (situații conflictuale, psihotraume afective, boli ale sistemului nervos, cauze externe de tipul infecției, intoxicații, traumatisme, boli somatice primare etc.); b) modul de debut al bolii (brusc, insidios, ca o consecință a altor afecțiuni etc.); c) primele manifestări ale bolii care au atras atenția bolnavului sau ale anturajului acestuia (tulburări de somn, inactivitate, schimbarea dispoziției
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot fi plăcute, neplăcute sau terifiante; f) halucinațiile vizuale pot apare la adormire (hipnagogice) sau la trezirea din somn (hipnapompice). Halucinațiile vizuale pot fi întâlnite în următoarele situații patologice: migrenă oftalmică, leziuni occipitale, temporale sau pedunculare, sindroamele confuzionale, delirul alcoolic, intoxicațiile cu plumb, atropină, mescalină, în cursul evoluției clinice a schizofreniei, în delirul mistic și în PGP. 3) Halucinațiile gustative și olfactive sunt mai rare ca frecvență și ele se asociază, de regulă, cu stările delirante, fiind deosebit de greu de diferențiat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]