1,564 matches
-
forma neregulată a nucleilor și celulele cu densitate crescută. Ependimoamele de grad mic au o rată de supraviețuire mult mai bună ca cele de grad mare. SUBEPENDIMOMUL Sunt tumori extrem de rare având o incidență de 0,2% din totalul tumorilor intracraniene. Sunt mai frecvente la sexul masculin (70%) și subtentorial (67%). Au o localizare intraventriculară, sunt de obicei multiple, bine delimitate, au o rată de creștere lentă, fiind considerate benigne. Se pot întâlni la nivelul septului pelucid, apeductului Sylvius sau în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
după o evoluție lentă; rar debutul poate fi cu agravare bruscă. Localizarea astrocitomului anaplazic la nivelul diencefalului se întâlnește cu o frecvență de 1% din totalul glioamelor [4]. Invadează și comprimă ventriculul III, astfel că simptomatologia dată de creșterea presiunii intracraniene apare precoce în evoluție. Tabloul clinic mai cuprinde tulburări de vedere, hemipareză, alterarea stării de conștiență, tulburări de memorie, astenie, tulburări endocrine și crize comițiale. Localizarea la nivelul căilor optice anterioare sunt rare, predomină la adult și sunt extrem de agresive
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este scurtă (sub 6 luni) (fig. 4.53). În cazul în care glioblastomul multiform apare prin degenerarea unui gliom de grad mai mic, acest interval este mai mare, uneori chiar de ani [28]. Simptomele sunt date atât de creșterea presiunii intracraniene cât și de deficitele neurologice focale. Diagnosticul imagistic. La examenul CT scan cerebral se constată o formațiune tumorală relativ bine delimitată, neregulată, hipervascularizată, inomogenă, cu necroze, hemoragii și chiste intratumorale, edem peritumoral accentuat și un efect de masă marcat. Captează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cerebral, limfomul, metastaza cerebrală, abcesul cerebral, toxoplasmoza, necroza de iradiere. Tratament. Tratamentul glioblastomului multiform poate cuprinde o gamă largă de metode: biopsierea tumorală pentru examenul histopatologic, ablarea tumorală, radioterapia și chimioterapia. În perioada preoperatorie tratamentul se îndreaptă către combaterea hipertensiunii intracraniene, a hiponatremiei, a crizelor epileptice și corticoterapia preoperatorie. O rezecție largă a glioblastomului asigură o îmbunătățire a calității, duratei supraviețuirii și o îmbunătățire din punct de vedere neurologic, dar oricât de agresivă este intervenția operatorie, chiar și în cazul hemiemisferectomiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
calității, duratei supraviețuirii și o îmbunătățire din punct de vedere neurologic, dar oricât de agresivă este intervenția operatorie, chiar și în cazul hemiemisferectomiei, nu se obține o vindecare [31]. Tratamentul chirurgical al glioblastmului multiform urmărește: − stabilirea diagnosticului histopatologic; − scăderea presiunii intracraniene prin reducerea masei tumorale; − scăderea efectului compresiv asupra parenchimului cerebral și diminuarea edemului cerebral; − aplicarea de medicamente intratumoral (gliadel); − obținerea unui diagnostic molecular și genetic, cu precizarea statusului MGMT și prezența de deleții la nivelul cromozomilor 1p și 19q; − realizarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de laborator demonstrează capacitatea de a traversa bariera hematoencefalică. O cantitate semnificativă (peste 30%) intră rapid în LCR, dar are un timp de înjumătățire scurt ceea ce impune administrarea frecventă [33]. Simptomatologia clinică în cazul recidivelor este dominată de creșterea presiunii intracraniene și mai puțin a deficitului neurologic. Recidivele tumorale se produc de obicei local și sunt mult mai agresive decât tumora inițială. O bună calitate a supraviețuirii celor cu glioblastom multiform depinde de: vârsta (sub 45 ani), durata între debutul simptomatologiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ani. Tabloul clinic este dominat cel mai frecvent de crizele convulsive, prezente la jumătate dintre pacienți. În funcție de localizarea tumorii aceste crize pot fi parțiale-simple sau complexe sau generalizate. Ocazional pacienții diagnosticați cu oligodendroglioame pot prezenta cefalee, semne ale creșterii presiunii intracraniene, semne neurologie de focar. Nu sunt cunoscute cauzele sau factorii de risc pentru apariția acestei tumori. Unele agregări familiale sunt întâlnite, deși modul de moștenire este necunoscut. Pacienții care prezintă pierderea heterozigoției la nivelul cromozomilor 1p și 19q supraviețuiesc substanțial
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
masculin. Nu se cunosc factori de risc asociați cu apariția bolii. Oligoastocitoamele sunt tumori infiltrative și adesea infiltrează parenchimul cerebral fără să modifice funcția acestuia. De aceea, aceste tumori ating dimensiuni mari înainte de a deveni simptomatice. Asemenea altor procese expansive intracraniene, simptomele includ cefaleea, grețuri, vărsături, tulburări de vedere și semne neurologice de focar. Oligoastocitoamele apar tipic în substanța albă. Oligodendrocitele se întâlnesc predominant în regiunea fronto-temporală ceea ce face ca aceste tumori să apară la acest nivel. Macroscopic se pot observa
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
testate în condiții experimentale, fiind capabile să inducă papiloame la șoareci transgenici, fiind în curs cercetările pentru a stabili rolul lor în dezvoltarea papilomului de plex coroid [2]. Epidemiologia. Este o tumoră foarte rară (0,4- 0,6% din tumorile intracraniene), mai frecventă la pacienți de vârstă pediatrică unde reprezintă 2-5% din tumorile intracraniene, iar ca subgrup, la copii sub un an, unde reprezintă 10-20% din tumorile intracraniene [2,3]. Histopatologie. În general, sunt tumori bine delimitate, lobulate, localizate intraventricular. Atât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în curs cercetările pentru a stabili rolul lor în dezvoltarea papilomului de plex coroid [2]. Epidemiologia. Este o tumoră foarte rară (0,4- 0,6% din tumorile intracraniene), mai frecventă la pacienți de vârstă pediatrică unde reprezintă 2-5% din tumorile intracraniene, iar ca subgrup, la copii sub un an, unde reprezintă 10-20% din tumorile intracraniene [2,3]. Histopatologie. În general, sunt tumori bine delimitate, lobulate, localizate intraventricular. Atât papiloamele cât și carcinoamele pot să invadeze parenchimul cerebral (fig. 4.58). Dacă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
2]. Epidemiologia. Este o tumoră foarte rară (0,4- 0,6% din tumorile intracraniene), mai frecventă la pacienți de vârstă pediatrică unde reprezintă 2-5% din tumorile intracraniene, iar ca subgrup, la copii sub un an, unde reprezintă 10-20% din tumorile intracraniene [2,3]. Histopatologie. În general, sunt tumori bine delimitate, lobulate, localizate intraventricular. Atât papiloamele cât și carcinoamele pot să invadeze parenchimul cerebral (fig. 4.58). Dacă invazia este masivă se presupune că tumora este un carcinom. De asemenea, ambele tipuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și necroze. Invazia clară a parenchimului cerebral este de asemenea descrisă, dar aceasta nu poate constitui un criteriu de cert de malignitate [9]. Prezentarea clinică nu este diferită față de papilomul cu aceeași localizare, semnele clinice dominante fiind cele de hipertensiune intracraniană. Imagistic nu se poate face o diferențiere clară de papilom, pentru suspiciunea de carcinom pledând inomogenitatea contrastării, prezența chistelor, edemul și invazia parenchimatoasă mai accentuată (fig. 4.64). Tratamentul acestor tumori este multimodal. Și în acest caz chirurgia cu caracter
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
completă asigura vindecarea, în cazul carcinomului prognosticul este mult mai rezervat. Rezecția totală este urmată de o rată de supraviețuire la 2 ani de 84%, spre deosebire de doar 18% în rezecțiile subtotale [13], cu toată terapia adjuvantă. TUMORI ALE MENINGELUI MENINGIOAMELE INTRACRANIENE IOAN ȘTEFAN FLORIAN, ANDREEA MOGYOROS DATE ISTORICE Meningioamele „fascinează” lumea chirurgicală datorită complexității lor biologice și terapeutice și prin incidența lor tot mai mare în rândul patologiei tumorale cerebrale [1]. Primele dovezi ale existenței unor tumori cu amprentă la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Primele dovezi ale existenței unor tumori cu amprentă la nivelul calotei craniene prin modificarile hiperostotice aferente au fost descoperite în cursul explorărilor arheologice ale civilizațiilor precolumbiene. Elvețianul Felix Plater a fost, probabil, primul care a descris un caz de meningiom intracranian descoperit în 1536 la autopsia unui nobil (Caspar Bonecurtius) [2,3], iar primul studiu dedicat exclusiv meningioamelor aparține chirurgului francez Antoine Louis care, în 1774, publică în Memoires de l’Academie rozale de Chirurgie, un articol asupra unor tumori durale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
178 5. Meningiom angiomatos 6. Meningiom microchistic 7. Meningiom secretor 8. Meningiom bogat in limfoplasmocite 9. Meningiom metaplazic Grad II OMS (frecvență mai mare a recidivelor și evoluție nefavorabilă): 1. Meningiom atipic 2. Menigiom cordoid 3. Meningiom cu celule clare (intracranian) Grad III OMS (risc înalt de recurență și evoluție agresivă): 1. Meningiom anaplazic/ malign 2. Meningiom papilar 3. Meningiom rabdoid. Trebuie subliniat că această recentă clasificare a meningioamelor se bazează pe caracteristicile histologice ale țesuturilor tumorale în combinație cu un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Metastazarea în cazul meningioamelor este rară, cu o incidență estimată la 0,15-1% (în jur de 100 de cazuri raportate în literatura de specialitate) 180 [15]. În apariția meningioamelor extracraniene se descriu patru mecanisme: extensia extracraniană de la un meningiom primar intracranian, metastazarea la distanță a unei leziuni primare intracraniene, meningiogeneza din celulele arahnoidiene ale tecilor nervoase sau din resturile embrionare ale celulelor arahnoidiene din organele periferice. Metastazarea la distanță a unui meningiom intracranian se poate realiza pe cale hematogenă (mai probabil prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
incidență estimată la 0,15-1% (în jur de 100 de cazuri raportate în literatura de specialitate) 180 [15]. În apariția meningioamelor extracraniene se descriu patru mecanisme: extensia extracraniană de la un meningiom primar intracranian, metastazarea la distanță a unei leziuni primare intracraniene, meningiogeneza din celulele arahnoidiene ale tecilor nervoase sau din resturile embrionare ale celulelor arahnoidiene din organele periferice. Metastazarea la distanță a unui meningiom intracranian se poate realiza pe cale hematogenă (mai probabil prin invazia sinusurilor venoase durale), limfatică (66%), la nivel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
patru mecanisme: extensia extracraniană de la un meningiom primar intracranian, metastazarea la distanță a unei leziuni primare intracraniene, meningiogeneza din celulele arahnoidiene ale tecilor nervoase sau din resturile embrionare ale celulelor arahnoidiene din organele periferice. Metastazarea la distanță a unui meningiom intracranian se poate realiza pe cale hematogenă (mai probabil prin invazia sinusurilor venoase durale), limfatică (66%), la nivel pulmonar (plămân și pleura), dar și în ficat, inimă, noduli limfatici, vertebre și oase, prin diseminarea celulelor tumorale pe calea LCR (30%, de obicei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
maximă în decada a 6-a a vieții [2]. Aceste leziuni apar cel mai frecvent în periostul 191 sinusurilor frontal și etmoidal, mandibulă și rar sunt localizate în tăblia externă sau internă a craniului, la nivelul durei mater sau subdural intracranian fără relație cu țesutul osos [3,4]. Osteoamele sunt tipic neoplazii care cresc încet și din această cauză majoritatea sunt asimptomatice. Leziunile care ajung la dimensiuni mari pot cauza simptome legate de compresiune și deplasarea parenchimului cerebral subiacent [3]. La
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
matricei tumorale, reacția periostală și extensia în țesuturile moi [5]. Tratamentul osteosarcoamelor este multimodal, combinația între rezecție chirurgicală maximală și chimioterapie oferind o supraviețuire mai bună [1,5]. Osteocondroamele Osteocondroamele sunt tumori benigne întâlnite frecvent la nivelul oaselor lungi. Localizarea intracraniană este rară și reprezintă doar 0,1-0,2% din totalul tumorilor intracraniene. Majoritatea lor apar la nivelul bazei craniului, localizările supratentoriale cu baza la nivelul coasei fiind rare. Cele mai multe osteocondroame intracraniene apar solitar dar pot apare și ca parte din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este multimodal, combinația între rezecție chirurgicală maximală și chimioterapie oferind o supraviețuire mai bună [1,5]. Osteocondroamele Osteocondroamele sunt tumori benigne întâlnite frecvent la nivelul oaselor lungi. Localizarea intracraniană este rară și reprezintă doar 0,1-0,2% din totalul tumorilor intracraniene. Majoritatea lor apar la nivelul bazei craniului, localizările supratentoriale cu baza la nivelul coasei fiind rare. Cele mai multe osteocondroame intracraniene apar solitar dar pot apare și ca parte din neoplazii mezenchimale generalizate ca în boala Maffuci sau Ollier. Osteocondroamele apar cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumori benigne întâlnite frecvent la nivelul oaselor lungi. Localizarea intracraniană este rară și reprezintă doar 0,1-0,2% din totalul tumorilor intracraniene. Majoritatea lor apar la nivelul bazei craniului, localizările supratentoriale cu baza la nivelul coasei fiind rare. Cele mai multe osteocondroame intracraniene apar solitar dar pot apare și ca parte din neoplazii mezenchimale generalizate ca în boala Maffuci sau Ollier. Osteocondroamele apar cu predilecție la persoane tinere, cresc încet și de aceea ating dimensiuni mari fară a produce simptome o perioadă lungă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de timp. Leziunea are densitate mixtă cu calcifieri la examinarea CT, în timp ce la examinarea RMN osteocondroamele apar ca leziuni heterogene cu focare mici hipointense. Rezecția chirurgicală completă este curativă, în timp ce cazurile cu rezecție incompletă pot prezenta recidive [6]. Condroamele Condroamele intracraniene sunt tumori cartilaginoase benigne, care apar cu predilecție la nivelul bazei în regiunea sfeno-etmoidă și rar sunt întâlnite la nivelul durei mater, falx, plexuri coroide [7,8]. Ele reprezintă aproximativ 0,15-0,3% din tumorile intracraniene [8]. Majoritatea cazurilor raportate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recidive [6]. Condroamele Condroamele intracraniene sunt tumori cartilaginoase benigne, care apar cu predilecție la nivelul bazei în regiunea sfeno-etmoidă și rar sunt întâlnite la nivelul durei mater, falx, plexuri coroide [7,8]. Ele reprezintă aproximativ 0,15-0,3% din tumorile intracraniene [8]. Majoritatea cazurilor raportate în literatură au vârste cuprinse între 15 luni și 60 ani și un maxim al incidenței în decada a treia de viață, fără a exista o predilecție pentru sex [7]. Histologic condroamele craniene au aceleași caracteristici
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
leptomeningeală difuză, cu o prezentare clinică semănătoare meningoencefalitei. Sarcomul meningeal primar este mai frecvent întâlnit la copii în prima decadă de viață și nu prezintă predilecție în funcție de sex. Diseminarea leptomeningeală nu beneficiază în prezent de sancțiuni terapeutice eficiente. LIPOMUL Lipoamele intracraniene sunt tumori benigne care reprezintă aproximativ 0,34% din tumorile intracraniene [9,10]. Localizare și manifestări clinice. Majoritatea lipoamelor intracraniene sunt localizate supratentorial pe linia mediană, în regiunea corpului calos și mai rar au alte localizări cum ar fi cisterna
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]