73,117 matches
-
atunci - al Academiei Portugaliei, Jacinto do Prado Coelho era cel care îl propusese - în 1976-1977 - spre a fi invitat a ține conferințe în universitățile portugheze, cunoscîndu-i și recunoscîndu-i lucrările. Pînă la această dată, Adrian Marino publicase Modern, modernism, modernitate, 1973, Introducere în critica literară 1968, Dicționarul de idei literare, vol. I, 1973, și Critica ideilor literare 1976 - dar mai ales cunoscutele Cahiers roumains d´études littéraires - care au constituit mîndria lui de comparatist "român și european": toate acestea i-au asigurat
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
a nu premia scenariul care a fost laureat astăzi la Cannes. A fost nevoie de proteste, de revolta unor jurnaliști și-a opiniei publice pentru ca echipa perfect sudată a profitorilor de serviciu să accepte, cu o mărinimie de tip ciocoiesc, introducerea pe lista filmelor finanțate de la buget și a acestui scenariu. A fost un caz fericit, pentru că la fonduri au acces doar "noi și ai noștri". Regula e unanim valabilă, fie că vorbim de cărți, reviste sau monumete. În cinematograf scandalurile
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
și scriitorilor bisericești de până în secolul al IV-lea, ele nu sunt neglijabile în contextul istoric respectiv. Deja concepția despre îndumnezeire la Părinții de după secolul al IV-lea profită de aceste achiziții ale predecesorilor lor și se organizează din ce în ce mai sistematic. Introducere Îndumnezeirea, în Tradiția Ortodoxă în general, reprezintă scopul suprem al oricărui credincios al Bisericii. Credincioșii sunt uniți cu energiile lui Dumnezeu datorită a ceea ce a realizat Hristos prin Întruparea Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
cu Sfântul isihast Grigorie Palama, „va duce omul pe vârfurile contemplației și ale unirii mistice, precum Moise în mijlocul norului, când, fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El, participând la prezența Lui”3. Așa cum observa și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire nu s-a bucurat îndeajuns de cuvenita atenție a teologilor, ci conceptul în sine a fost tehnicizat, fiind folosit doar în medii monahale și de către cercetătorii patristici. De asemenea, Peter
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
cea cu inima curată. Pentru a-L contempla pe Dumnezeu, sufletul trebuie să devină o „oglindă strălucitoare”, să fie curățit de orice 44 Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 92. 45 Teofil al Antiohiei, Către Autolic, 2.18, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, în vol. Apologeți de limbă greacă, Editura IBMBOR, București, 1997, p. 409. Aceasta urma să devină interpretarea antioheană standard a Gen. 1, 26. 46 Către Autolic, 2.19, loco citato, p. 410
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
oameni. Un aer de familie, ajutat și de glosele care nu se feresc de excese elogioase, îi ține, încă, în aceeași poză. Completată, la sfîrșit, de două detalii, din unghiuri diferite, ale unui posibil autoportret. Primul reia, oarecum, argumentele din introducere, aceea care stă "în loc de portret de grup". Vorbește, adică, despre critica așa-zicînd poeticească, despre finețurile și limitele ei. Al doilea, în încheierea unei serii de (aproape) instantanee, este o poveste, condensată, despre afinitățile (și repulsiile...) elective, într-o anume măsură
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
23. G. Călinescu, Istoria literaturii române, Ediție Al. Piru, Ed. Minerva, 1986, p. 371 24. Idem, p. 370 25. B.P. Hasdeu, Opere, vol. III, Ediție Stancu Ilin și I. Oprișan, Ed. Minerva, 1998, pp. 474 și 577-581. 26. M. Eliade, Introducere la vol. B.P. Hasdeu, Scrieri literare, morale și poltice, Fundația pt. literatură și artă, 1937, vol. I, p.LIV. 27. B.P. Hasdeu, op. cit., pp.7-57 28. Idem, p.364 29. V. Alecsandri, Opere, vol. IV, Ediție Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Ed. Minerva
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
alături de care a copilărit în cartierul nomenclaturii. De aceea istoria sa are, pe alocuri, un caracter mai puțin convențional. Mircea Mihăieș vorbea în postfață de o structură "romanescă" a cărții, dată de împărțirea ei în șapte capitole premerse de o introducere și urmate de un epilog. Această istorie politică a comunismului românesc este completată cu o foarte utilă listă biografică a elitei conducătoare a Partidului Comunist Român. Unele dintre informațiile cuprinse în volum sînt cunoscute, altele puteau fi intuite. Meritul incontestabil
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
a lumii reale. Oricum, Potter se folosește de aceste coduri având conștiința implicațiilor lor politice și reușește să submineze eficiența acestui "realism". Voice-over-ul feminin nu doar încadrează narațiunea, ci e și pus la treabă pentru a destabiliza noțiunea de gen. Introducerea vocii e întreruptă de Orlando care se definește ca "eu" în relație cu "el" menționat de voice-over. Ultima secvență vocală este susținută și ilustrată de Orlando, sugerând că personajul și naratorul cooperează în loc ca unul să îl domine pe celălalt
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
uzul normal, de la folosința firească, caracterizând anormalitatea din acest punct de vedere, legătură în mod special de insațiabilitate, de lipsa de hotar în privința dorinței sexuale și a comportamentului 1 Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după acrostih, cap.110, traducere din grecește, introducere și note de Dumitru Stăniloae, membru de onoare al Academiei Române, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. VII, Edit. Humanitas, București, 1999, p.135. 2 Pr. Prof. Moisiu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
nu cea pentru procreație. Nu faptul în sine, ci abaterea de la rânduiala lui constituie o rușine, faptul fiind chiar binecuvântat de Dumnezeu: «Creșteți și vă înmulțiți», fiind 24 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XVIII, III, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 213. 25 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Patriarhul, Capete care au lipsit, în Filocalia..., vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, p. 370. 82 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, în Filocalia..., vol. II, p. 92. 83 Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. XXVII, în Filocalia..., traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. X, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 151. 84 Cuv. Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, cuv. XXIX, în Filocalia..., traducere, introducere și note de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în Filocalia..., traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. X, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 151. 84 Cuv. Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, cuv. XXIX, în Filocalia..., traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. XII, Edit. Harisma, București, 1991, p. 246. 85 Sf. Marcu Ascetul, Epistola către Nicolae Monahul, cap. 11, în Filocalia..., vol. I, p. 325. 86 Prof. Ion Lazăr, op. cit., 89. 10 lui. De la o
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
100 . 93 Sf. Tihon din Zadonsk, Despre păcate, traducere din limba rusă de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Edit. Sofia, București, 2000, p. 221. 94 Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., p.79. 95 Sfinții Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, în Filocalia..., Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. XI, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 277. 96 Sf. Marcu Ascetul, Epistolă către Nicolae Monahul, în Filocalia..., vol. I, p. 325. 97 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Filocalia..., vol. I, p. 325. 97 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni, omilia VII, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 111. 98 Idem, Despre preoție, Traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, p. 150. 99 Sfântul Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei, Tâlcuire Ia Evanghelia cea de la Luca, Transcris din chirilică, cules, corectat, stilizat și adaptat la
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pentru îmblânzirea stihiei sexuale, dacă se întâmplă să privească asemenea filme, este aproape imposibil să nu fie biruit și să nu cadă în mrejele patimii desfrânării. 101 Georges Habra, op. cit., p. 214. 102 Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în Filocalia..., vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 234. 103 Ibidem. 104 Georges Habra, op. cit., p. 214. 105 Clement Alexandrinul, Pedagogul..., p. 350. 106 Ibidem
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 234. 103 Ibidem. 104 Georges Habra, op. cit., p. 214. 105 Clement Alexandrinul, Pedagogul..., p. 350. 106 Ibidem, p. 349. 107 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 17, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1986, p. 579. 108 Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., p. 244. 109 Jean-Claude Larchet, op. cit
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
p. 432. 126 Columba Stewart, Cassian Monahul (Învățătura Ascetico-Mistică), Traducere de diac. Ioan I. Ică jr. și Cristian Pop, Edit. Deisis, Sibiu, 2000, p. 120. 127 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 128 Olivier Clément, Trupul morții și al slavei. Scurtă introducere la o teopoetică a trupului, Traducere sora Eugenia Vlad, A.F.M.C., Christiana, București, 1996, p. 48. 129 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 130 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 232. 131 Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 481, în Filocalia..., vol
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 270. 147 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 148 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere II, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 22, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, București, 1989, p. 263. 149 Ibidem, p. 259. 150 Sf. Grigorie de Nyssa, Viața
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
scop unic, femeia fiind degradată la nivelul de marfă, de obiect, de sursă de plăcere. Reclama sonoră și vizuală din comerț, pentru care se cheltuiesc multe miliarde are drept rezultat direct modificarea intenționată a comportamentului și exacerbarea apetitului, mergând până la introducerea unei stări maniacale. Așadar, pornografia îl face pe om incapabil de a iubi femeia și de a-și alcătui o familie creștină. De asemenea distruge sentimentul de pudoare, manipulând conștiința tinerilor, trântind astfel în noroi demnitatea femeii și actul miraculoasei
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Al. Săndulescu In introducerea la volumul său Spațiul în literatură (1979), recent reeditat, regretatul Valeriu Cristea făcea următoarea mărturisire: "La temelia acestei cărți se află "spațiile" în care m-am transpus, cine știe cum și cine știe când, în care am respirat, am locuit, am visat
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
des monstruosités socials, l’espace poétique roumain est aussi contradictoire que la culture dont îl émane.” Revista cuprinde trei secțiuni: Figures de la modernité adună traduceri din Paul Celan, Gellu Naum, Dimov, Doinaș, Nichita, Mazilescu și Daniel Turcea, precum și o scurtă introducere în modernismul și neomodernismul românesc, semnată de Mircea A. Diaconu. Figures contemporaines, care se deschide cu un concis și aplicat (foarte reușit, de altfel) studiu teoretic al lui Gheorghe Crăciun, intitulat La transitivité poétique et la fascination de l’immédiat
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
spre avantajul necunoscătorilor respectivelor cărți) însoțită îndeaproape de un foarte exact examen critic. Acest echilibru, niciodată instabil, pledează în subsidiar pentru o formulă pe cât de clară, pe atât de eficientă a foiletonisticii. Comentariile lui Ștefan Borbély fiind, de fapt, excelente introduceri critice, expozitive și evaluative în egală măsură. Deși în atmosfera agitat resentimentară de la noi, poziția echilibrată este mai degrabă asimilată platitudinii și lașității lipsei de asumare a unei ideologii combative. Oricum, mai nimic în aceste cronici din multiculturalismul zglobiu și
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
Mircea Mihăieș Cartea lui Vladimir Tismăneanu este divizată în șapte capitole, premerse de-o introducere și urmate de-un epilog. Structura „romanescă” este astfel evidențiată de la bun început. Explicativă și, atât cât o îngăduie un tratat științific, personalizată, Introducerea, purtând titlul Why a History of Romanian Communism — „De ce o istorie a comunismului românesc?” — oferă motivația
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
Mircea Mihăieș Cartea lui Vladimir Tismăneanu este divizată în șapte capitole, premerse de-o introducere și urmate de-un epilog. Structura „romanescă” este astfel evidențiată de la bun început. Explicativă și, atât cât o îngăduie un tratat științific, personalizată, Introducerea, purtând titlul Why a History of Romanian Communism — „De ce o istorie a comunismului românesc?” — oferă motivația scrierii, pentru publicul occidental, a unei istorii plină de „zgomotul și furia” unor personaje a căror energie satanică a modificat destinul unei țări: „Am
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]