353 matches
-
și Relații Publice în cazul SNSPA. 7 În grupul fără tratament experimental au participat 90 de subiecți, iar în celelalte șase a participat un număr relativ egal de subiecți: 87 (pentru tratamentul "conflict intruziv civilizat"); 87 (pentru tratamentul "neutru, subiect intruziv"); 87 (pentru tratamentul "conflict intruziv necivilizat"); 89 (pentru tratamentul "conflict neintruziv civilizat"); 89 (pentru tratamentul "conflict neintruziv necivilizat"), respectiv 88 (pentru tratamentul "neutru, subiect neintruziv"). 8 Diferențele dintre tratamentele experimentale au fost mai subtile decât manipulările experimentale întâlnite în alte
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
SNSPA. 7 În grupul fără tratament experimental au participat 90 de subiecți, iar în celelalte șase a participat un număr relativ egal de subiecți: 87 (pentru tratamentul "conflict intruziv civilizat"); 87 (pentru tratamentul "neutru, subiect intruziv"); 87 (pentru tratamentul "conflict intruziv necivilizat"); 89 (pentru tratamentul "conflict neintruziv civilizat"); 89 (pentru tratamentul "conflict neintruziv necivilizat"), respectiv 88 (pentru tratamentul "neutru, subiect neintruziv"). 8 Diferențele dintre tratamentele experimentale au fost mai subtile decât manipulările experimentale întâlnite în alte studii (e.g. Cappella și Jamieson
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
unor simboluri sub formă de asterisc, variind ca număr între unu și trei scală ce indică, în aceeași ordine crescândă, o semnificație statistică din ce în ce mai însemnată. 27 Doar cunoștințele politice sunt un predictor al activismului în cazul expunerii la conflicte necivilizate intruzive, iar în cazul expunerii la celălalt tip de cadraj neintruziv civilizat doar extroversia pare să funcționeze ca un moderator. 28 Nici chiar dacă informația politică este oferită de noile canale media (Subrahmanyam et al., 2001). 1 Exemplul pe care l-am
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
un teanc de casete din seara precedentă. Echipa de cercetare le văzuse deja, dar dacă Logan voia să se mai uite o dată, era În regulă din partea lui. Chiar atunci mobilul lui Logan Începu să sune, iar soneria părea tare și intruzivă În camera cea mică. — Știți, spuse grav gardianul, telefoanele mobile trebuie Închise. Logan Își ceru scuze, spunând că va dura doar o clipă. Era tot Miller. — Laz! Începusem să cred că te-ai dus la fundul pământului, omule. Sunt cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
două părți pentru adopție. 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes Pregătirea familiei adoptive pentru adopție. Perioada pre-adopție este stresantă pentru majoritatea părinților adoptatori. Procesul de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie să răspundă la atâtea întrebări. Barth și Berry 209 constatau că, deși nicio adopție nu este înfăptuită fără ca practicienii să solicite viitorilor părinți adoptatori să explice motivele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
-o nesemnată, sperând că voi putea, în orice caz, să i-o dau personal. Am strecurat-o în plicul său fucsia și, din nou, m-am confruntat cu coșmarul de a scrie ceva - necunoscându-i numele de familie, „Stacey“ părea intruziv de intim, iar domnișoara sau doamna Stacey suna cam superior și ierarhic. M-am frământat o clipă sau două, apoi am băgat-o în sacoșă și am pornit spre casă. Stacey —N u mă simt prea bine, mami, am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
a sta așezat; motricitate excesivă; dificultăți în a juca jocuri liniștite; stare permanentă de fugă; logoree permanentă. Simptomele de impulsivitate sunt: strigă atunci când dă răspunsuri sau face comentarii; e nerăbdător, îi e greu să își aștepte rândul; are un comportament intruziv față de ceilalți. Jeremy, din „Cazul practic” de mai sus, prezintă multe din simptomele de ADHD de tip hiperactiv-impulsiv: nu poate sta mult așezat, e agitat și mereu în mișcare, vorbește fără încetare, strigă când dă răspunsuri și nu are răbdare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
intervalul alocat și, fiindcă nu prea știu să se organizeze, întâmpină dificultăți pe plan școlar. De reținut Copiii cu ADHD de tip hiperactiv/impulsiv sunt expuși riscului din punct de vedere social. De multe ori, problemele se datorează comportamentelor lor intruzive și tendinței de a-și pierde controlul. ADHD la adolescenți (12-19 ani) Cel puțin jumătate dintre copiii diagnosticați cu ADHD continuă să îndeplinească criteriile de diagnostic și în adolescență. La această vârstă, ei sunt insuficient pregătiți pentru a face față
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
40% dintre ei sunt diagnosticați cu depresie infantilă. În urma unui studiu asupra modului în care își educă mamelor depresive copiii, Malphurs și echipa sa (1996) au constatat că acestea sunt mai retrase (fără disponibilitate emoțională față de copiii lor) și mai intruzive (au tendința de a controla, sunt iritabile și lipsite de răbdare). Alte studii arată că riscul de a avea relații de atașament nesigure și un control emoțional slab este mai mare la copii mici și școlari cu mame depresive și
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
imaginar. Răspunsuri: 1d; 2c; 3a; 4c; 5c; 6b; 7c; 8c. Capitolul 8 PROBLEMELE DE COMPORTAMENT În vreme ce tulburările de introversiune sunt, de multe ori, greu de diagnosticat și de evaluat tocmai datorită naturii lor interne și discrete, problemele de extroversiune sunt intruzive, disruptive și, frecvent, presupun reacții agresive de intimidare fizică și verbală. Până când părinții sau educatorii cer ajutorul specialiștilor pentru a face față acestor comportamente foarte dificile, copilul este, în multe cazuri, și scăpat din frâie și ... cu mâinile pe frâie
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
panică sau agorafobie, fobie socială, fobii specifice, TOC și SSPT. Expunerea la stimulul fobic este esențială, pentru că favorizează înțelegerea faptului că teama este nejustificată. Pentru mulți, acești stimuli sînt chiar simptomele, adică pulsul accelerat în atacurile de panică sau gîndurile intruzive în TOC. Expunerea interoceptivă se referă la confruntarea gradată a subiecților cu aceste simptome, pînă cînd nu mai resimt anxietatea. În tulburarea de panică, expunerea interoceptivă este esențială pentru menținerea controlului. Terapia cognitivă Deși terapia cognitivă a fost inclusă relativ
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
da impresia că au și o componentă compulsivă, diferențierile importante constă în faptul că aceste comportamente oferă ele însele satisfacție sau plăcere (de exemplu, tulburări ale controlului impulsurilor), survin ca reacție la o necesitate, mai degrabă decît la un gînd intruziv (sindromul Tourette, tricotilomania) sau la un simptom ori senzație fizică (hipocondria), au un scop selectiv (tulburările de comportament alimentar) sau apar ca reacție la o idee amăgitoare (tulburarea dismorfică corporală). Spre deosebire de aceste situații, ritualurile sau comportamentele din TOC se declanșează
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Ambele modele implică un tratament bazat pe expunere și pe prevenirea răspunsurilor. Salkovskis (1989; Salkovskis și Kirk, 1997) propune un model cognitiv-comportamental al dezvoltării tulburărilor obsesive. O trăsătură de bază a acestui model este ideea că anumite tipuri de gînduri intruzive supuse evaluării interacționează cu noțiunea de responsabilitate, în cazul unor persoane vulnerabile, și conduc la comportamente care au drept scop neutralizarea amenințării exprimate de gîndurile obsedante. Ipoteza lui Salkovskis are în centru noțiunea de responsabilitate în sensul că persoana se
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evaluare implicate în TOC și a afirmat că pacienții cu această tulburare tind să neutralizeze diferența dintre gînduri și acțiuni din punct de vedere psihologic. Deși astfel de tendințe cognitive precum fuziunea gînd-acțiune, evaluarea negativă a conținutului și apariția gîndurilor intruzive sînt adesea evidente la persoanele ale căror simptome sînt legate de teama de a face rău altora (obsesia verificării, frămîntarea obsesională), există puține indicii care să sugereze implicarea acestor factori în cazul ritualului spălării, caz în care persoana afectată nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
multe concepții despre intruziuni, precum și diverse ipoteze disfuncționale ale aceluiași gînd, exemplele individuale de stiluri cognitive nu se exclud reciproc. Autorii oferă descrieri detaliate ale unor intervenții specifice prin care se pun la îndoială convingerile și presupunerile asociate cu gîndurile intruzive. Desfășurarea tratamentului Este foarte important ca pacientul să înțeleagă foarte bine rațiunea fundamentală a tratamentului. Dacă se acordă suficient timp pentru a explica expunerea gradată, prevenirea răspunsului și crearea obișnuinței folosind exemple din viața cotidiană , pacientul va avea o percepție
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o gradație mai lentă a progresului. În cazul în care pacientul manifestă gînduri obsesive neînsoțite de comportamente repetitive, elaborarea programului de tratament și implementarea lui se desfășoară conform acelorași principii ca și tratamentul pacienților cu ritualuri comportamentale. Sînt indentificate gîndurile intruzive, precum și răspunsurile mentale neutralizatoare care le însoțesc. Obsesiile sînt ordonate ierarhic, iar pacientului i se cere să se abțină de la neutralizările mentale. Expunerea constă în înregistrarea de către pacient, pe o casetă audio, a descrierii gîndului care generează un nivel minim
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o tulburare anxioasă care, pînă nu demult, era considerată o afecțiune rar întîlnită. Cercetările recente au arătat însă că este cu mult mai frecventă și că 2 persoane din 100 pot manifesta această tulburare. TOC se caracterizează prin gînduri persistente, intruzive, nedorite, pe care individul nu le poate controla. Adesea, aceste gînduri sînt extrem de supărătoare și generează senzația de disconfort. De asemenea, multe persoane cu TOC apelează la ritualuri sau compulsii, care reprezintă necesitatea sau nevoia imperioasă de a se angaja
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
este teamă. De obicei, ritualurile sînt asociate cu un gînd obsesiv. De exemplu, spălarea, cu rolul de a evita contaminarea, survine ca urmare a gîndurilor legate de o posibilă contaminare. În unele cazuri, nu există nici o asociere aparentă între gîndul intruziv și comportamentul repetitiv, ca în exemplul ocolirii crăpăturilor din trotuar pentru ca membrilor familiei să nu li se întîmple nimic rău. Alte persoane nu manifestă compulsii, fiind afectate numai de gînduri obsesive, iar altele nu prezintă obsesii, ci numai ritualuri compulsive
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
simptomelor. Totuși, teoria explică mecanismul perpetuării simptomelor obsesiv-compulsive și, în consecință, acest element va fi analizat mai amănunțit în secțiunile următoare. 2.4. Teoria cognitivă Este una dintre cele mai coerente teorii propuse, care afirmă că toți oamenii manifestă gînduri intruzive. Cu toate acestea, persoanele afectate de TOC atașează semnificații negative gîndurilor sau imaginilor supărătoare și se simt responsabile pentru că nutresc gîndurile respective și pentru posibilele consecințe ale acestora. De exemplu, o persoană care se gîndește la posibilitatea de a vătăma
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
plec de acasă Ritual: Ascult clicul încuietorii și mă întorc de șase ori să verific dacă ușa e încuiată. . Adesea, persoanele cu TOC evită situații care generează gîndul sau impulsul de a efectua ritualuri. De exemplu, o persoană cu gînduri intruzive blasfemiatoare va evita bisericile sau orice lucru de natură religioasă. O persoană care se teme de contaminare evită spitalele, cabinetele medicale, bolnavii etc. În următorul tabel, enumerați toate situațiile sau obiectele pe care le evitați pentru că vă provoacă disconfort. 4
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
TOC. Prima evaluare a acestor două tipuri de procese mentale a fost realizată de Turner și colaboratorii săi (1992), care au arătat că, deși există trăsături comune, diferențierea este posibilă. Grijile caracteristice TAG sînt de obicei autoinițiate (spre deosebire de specificul non-intențional, intruziv, al obsesiilor), sînt egosintonice (opuse celor egodistonice) și legate de o serie nedefinită de îngrijorări permanente din viața unei persoane (spre deosebire de un ansamblu specific de griji, de exemplu contaminarea, violența sau blasfemia). Totodată, conform Abramowitz și Foa (1998), neliniștea specifică
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
legate de viața cotidiană. Langlois și colaboratorii săi (2000a, 2000b) au identificat o serie de diferențe, dar și unele caracteristici comune ale preocupărilor și obsesiilor la un grup de populație non-clinică, confirmînd distincția egosintonică/egodistonică. Subiecții au afirmat că gîndurile intruzive egodistonice sînt mai puțin deranjante, determină o interferență redusă și sînt mai ușor de evitat decît grijile. Cu toate acestea, este puțin probabil ca această diferență să se mențină și într-un studiu asupra unui grup clinic deoarece, prin definiție
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
neplăcute legate de eveniment (în special în formele mai acute). Criteriile din grupul B se referă la reexperimentarea evenimentului într-o formă sau alta; pentru diagnostic, este necesară prezența unui simptom din acest grup. Criteriul B1 se referă la amintirile intruzive, care cuprind imagini și alte tipuri de percepții (de exemplu, mirosuri sau sunete). Este important de remarcat că aceste amintiri invadează conștiința nu este vorba doar despre retrăirea experienței în manieră voluntară. Visele și coșmarurile (criteriul B2) reprezintă un criteriu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Astfel de caracteristici se întîlnesc rar la coșmarurile netraumatice. Criteriul B3 se referă la experiențele în timpul cărora pacientul crede cu adevărat că retrăiește evenimentul. Aceste fenomene disociative sînt numite flashback-uri. Sînt destul de rare, însă sînt confundate adesea cu imaginile intruzive, cu impact puternic, menționate anterior. Ultimele două criterii referitoare la reexperimentare sînt detresa psihologică (B4) și simptomele fizice de excitație ca reacție la amintirea traumei (B5). Astfel de amintiri cuprind nu doar elemente traumatice evidente ale traumei, ele pot include
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
varietate de stimuli idiosincrasici precum sunete, mirosuri sau chiar stări interne prezente în momentul traumei. Simptomele legate de reexperimentare sînt extrem de neplăcute și au drept consecință o excitație crescută asociată cu evitarea stimulilor. În încercarea de a reduce aceste fenomene intruzive, persoana încearcă să evite orice îi poate aminti de traumă și, în cazurile mai severe, manifestă o paralizie a reactivității generale. Aceste simptome sînt reunite în grupul C al criteriilor, iar diagnosticul necesită prezența a cel puțin trei dintre ele
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]