6,649 matches
-
orizontul de așteptare trăda o sete atât de aridă" (p. 205). Aspectele acestea sunt însă ușor de revizuit, cu condiția ca autorul să le sesizeze marja de eroare stilistică și gramaticală. Bogdan Crețu convinge, încă de la debutul editorial, prin bună intuiție, finețe analitică și exactitate în diagnostic. Depinde numai de el să facă o frumoasă carieră de critic literar, academic și/ sau foiletonist. Are toate datele să reușească, și într-o direcție, și în cealaltă.
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
propozițională. Și chiar dacă nu îndrăznim să mărturism acest lucru, în sinea noastră trăim cu convingerea că, în privința foloaselor pe care le putem căpăta de pe urma studiului logicii, de la această disciplină nu putem aștepta mare lucru. Suficiența aceasta blazată pleacă dintr-o intuiție spontană și înșelătoare, o intuiție în virtutea căreia sîntem încredințați că un om gîndește logic chiar dacă nu a stat niciodată să studieze logica și că, mai mult, chiar dacă ar studia-o, gîndirea lui nu ar suferi îmbunătățiri vădite. Cum s-ar
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
să mărturism acest lucru, în sinea noastră trăim cu convingerea că, în privința foloaselor pe care le putem căpăta de pe urma studiului logicii, de la această disciplină nu putem aștepta mare lucru. Suficiența aceasta blazată pleacă dintr-o intuiție spontană și înșelătoare, o intuiție în virtutea căreia sîntem încredințați că un om gîndește logic chiar dacă nu a stat niciodată să studieze logica și că, mai mult, chiar dacă ar studia-o, gîndirea lui nu ar suferi îmbunătățiri vădite. Cum s-ar spune, mintea noastră a fost
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
depinde coerența dintre viziune și atitudinea pe care o adoptă în cursul vieții; 3) teoria lui, adică edificiul de distincții și argumente cu care își poate sprijini polemic viziunea. Teoria, fiind forma discursivă pe care o poate lua în final intuiția credinciosului, este precum o excrescență a cărei însemnătate stă numai în dimensiunea ei persuasivă. Așadar, teoria, ca armătură conceptuală pusă în slujba unei intuiții, are menirea de a-i convinge pe alții de temeinicia adevărului proferat, sau, dacă acest lucru
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
își poate sprijini polemic viziunea. Teoria, fiind forma discursivă pe care o poate lua în final intuiția credinciosului, este precum o excrescență a cărei însemnătate stă numai în dimensiunea ei persuasivă. Așadar, teoria, ca armătură conceptuală pusă în slujba unei intuiții, are menirea de a-i convinge pe alții de temeinicia adevărului proferat, sau, dacă acest lucru nu e posibil, măcar de a le descuraja intenția unei porniri contestatare. De aceea, astăzi nu se poate închipui misionarism făcut în numele unei viziuni
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
parte, a unui gol. Este, mai mult, un act de consecvență intelectuală. S-ar putea ca soarta ficțiunii teoretice să fie totuși compromisă pentru multă vreme, dacă nu definitiv, în cultura română. în ea domină, și de departe, poezia, imaginea, intuiția, gustul, nu reflexia teoretică sistematică, de altfel fără nici o tradiție la noi. Genurile predilecte sînt de ordin poetic, publicistic și pamfletar". Ne dăm seama, din nou, că "enciclopedismul", "monumentalul", "sinteza", privirea "integratoare" pe care le preconiza Adrian Marino erau, de
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
un ochi auriu și unul căprui" - Claraîntâiaadouatreia, Cesar se refuză încadrării imediate, se disipează în diferite ipostaze. Dominant rămâne însă spiritul malefic care eșuează în căutarea obsesivă a completitudinii prin însuși natura sa distructivă, singura care se sustrage și are intuiția (chiar viziunea) răului este Chiara soția sa - dedublarea funcționând și în cazul ei: Chiara diafană, Chiara despotică, Chiara retrasă în somn ca într-un refugiu. Concomitent, Cesar autorul și Cesar personajul se intersectează prin obsesia pentru control, care ia forme
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
înseamnă, în termenii lui Hans-Georg Gadamer, în primul rând, ,,re-situare”, fără a accepta intropatia (empatia), apoi, după alți autori (de exemplu, Mircea Eliade), retrăire în sens experimental, concret, autentic și nu simplă acceptare teoretică. Transpunerea presupune în același timp, implicare, intuiție, afinitate reciprocă, uneori credință, într-un cuvânt mobi litate într-un proces ,,de recreere” a lui, a celuilalt că sinteză a tuturor întrepătrunderilor, asimilărilor și totalizărilor de semnificații. Altfel, sau cel puțin la limită, stau lucrurile în privința empatiei care poate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
gândurilor, sentimentelor și atitudinilor sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici intuiție impresionista, ci o intenție cognitivă, o voință participativa, un efort imaginativ, o tentativă de anticipare vizând înțelegerea ,,eului” altuia, o previziune a potențialelor sale, fără însă a deveni o fuziune afectiva de tipul identificării emoționale totale (P. Maucorps, R. Bassoul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Pamant”, își va spune ultimul cuvânt, și în ce priveste România, și în ce priveste avertismentele, extrem de grave și inteligent încifrate, ale lui DAN SANDU. Un lucru rămâne, însă, cert: daca, din nou, scriitori de o remarcabilă inteligență și rafinată intuiție, precum este și DAN SANDU simt nevoia, din nou, iar și iar, să încifreze (că pe vremurile consi derate, naiv, ca...”definitiv revolute”!), pentru a nu le fi azvârlite cărțile în cel mai groaznic coș “cenzurativ” (“coșul” imperturbabil al UITĂRII
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
apare, alături de poeziile altor 19 autori, în Caietul debutanților, în 1979. Câteva fulgurații, ca semne de identificare (greu de stabilit la atâtea autori), lasă Nicolae Manolescu (ce observa că autorul „forțează analogiile”), Eugen Barbu și Voicu Bugariu (ultimul, cu o intuiție de relevanță, îi încadrează demersul liric „în categoria poeziei de refuz intelectual al emoției”). Totuși, Marian Barbu nu se decide să iasă în „arena”. Poate și presiunea ideologică, devenită sufocanta poeziei până în ’89, si derapajul epidermic, generalizat de dupa, l-au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dintre sfaturile lui Machiavelli ar putea fi de mare folos politicienilor de azi. Concluzionează Aurelian Crăiuțu la capătul micii sale incursiuni în învățăturile Principelui: "... în viziunea lui Machiavelli simțul politic (și cel practic) implică, înainte de toate, prudență, înțelegere (a esențialului), intuiție și flexibilitate, împreună cu un bun discernămînt și un acut simț al oportunității, ce combină atenția trează, clarvăzătoare a vulpii cu forța impunătoare și constrîngătoare a leului" (p. 45). Cel puțin la fel de actuale sînt și unele dintre reflecțiile lui Baltasar Graián
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
unui metabolism firesc, nesilit, al minții sale, și nu din voința histrionică de a epata printr-o paradă enciclopedică? Cum poate un om să fie un monstrum eruditionis fără să vrea să arate asta? Iar ceea ce încheie periplul umilirilor este intuiția că, în cazul lui Solomon Marcus, toate aceste cunoștințe au fost asimilate, adică au fost înțelese și abia apoi spuse, că așadar ai de-a face cu un om care scrie în cunoștință de cauză despre lucruri despre care foarte
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
cifre, ci forma cea mai eficientă de generalizare a valabilității unui gînd. Calculul nu înseamnă operațiuni elementare repetate la infinit, a căror legătură cu realitatea este cu neputință de găsit, ci calcul este îmbinarea unor simboluri în care îți regăsești intuițiile cu care ai pornit la înțelegerea lumii. Calculul este încercarea de a reduce diversitatea lumii la cît mai puține formule. E strădania de a prinde totul în ecuații cît mai încăpătoare. Departe de a fi pritoceala austeră a unor oameni
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
recunoscută, onest, și recomandată în debutul tabletei Patrioți, retori și lichele: Ne aflăm dinaintea unui caz tipic în care opera e mai amplă decât realul. Realul se mișcă lent spre orizontul operei, fără să-l atingă, adeverind, etapă cu etapă, intuițiile ei inepuizabile. Evident, plăcerea de a asista la acest spectacol e dureroasă, ca aceea invocată de Socrate la începutul lui Phaidon. Dar nimic nu e mai formativ decât această dureroasă plăcere. Am avea enorm de câștigat dacă, măcar un an-doi
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
ci al unei libere deliberări speculative. O cultură clasică, o formație intelectuală în sânul disciplinelor junimiste, un temperament static și conservator nu mă indicau, desigur, la rolul de teoretician al democrației și al liberalismului la care am ajuns, totuși, prin intuiția și studiul fenomenelor sociale regizate de un determinism împotriva căruia lamentațiile sunt inutile". Omul deliberativ l-a completat fericit pe omul temperamental în constituirea personalității lui E. Lovinescu. Criticul e foarte atent la acest proces extrem de delicat al construcției de
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
Hurduzeu asta este: un apostat ridicîndu-se împotriva lumii americane. Chiar și numai aceste trăsături sînt suficiente pentru a face din Ovidiu Hurduzeu o figură antipatică. Căci atunci cînd ajungi să contrariezi mereu cititorul prin critica constantă a lumii occidentale, iritîndu-i intuițiile și dîndu-i peste cap așteptările, nu se poate să nu provoci o reacție previzibilă de antipatie. Paradoxul este că Hurduzeu este un antipatic a cărui lectură place, un critic a cărui luciditate ajungi să i-o prețuiești tocmai pentru lipsa
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
înseamnă, în termenii lui Hans-Georg Gadamer, în primul rând, ,,re-situare”, fără a accepta intropatia (empatia), apoi, după alți autori (de exemplu, Mircea Eliade), retrăire în sens experimental, concret, autentic și nu simplă acceptare teoretică. Transpunerea presupune în același timp, implicare, intuiție, afinitate reciprocă, uneori credință, într-un cuvânt mobi litate într-un proces ,,de recreere” a lui, a celuilalt că sinteză a tuturor întrepătrunderilor, asimilărilor și totalizărilor de semnificații. Altfel, sau cel puțin la limită, stau lucrurile în privința empatiei care poate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
gândurilor, sentimentelor și atitudinilor sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici intuiție impresionista, ci o intenție cognitivă, o voință participativa, un efort imaginativ, o tentativă de anticipare vizând înțelegerea ,,eului” altuia, o previziune a potențialelor sale, fără însă a deveni o fuziune afectiva de tipul identificării emoționale totale (P. Maucorps, R. Bassoul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Pamant”, își va spune ultimul cuvânt, și în ce priveste România, și în ce priveste avertismentele, extrem de grave și inteligent încifrate, ale lui DAN SANDU. Un lucru rămâne, însă, cert: daca, din nou, scriitori de o remarcabilă inteligență și rafinată intuiție, precum este și DAN SANDU simt nevoia, din nou, iar și iar, să încifreze (că pe vremurile consi derate, naiv, ca...”definitiv revolute”!), pentru a nu le fi azvârlite cărțile în cel mai groaznic coș “cenzurativ” (“coșul” imperturbabil al UITĂRII
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
apare, alături de poeziile altor 19 autori, în Caietul debutanților, în 1979. Câteva fulgurații, ca semne de identificare (greu de stabilit la atâtea autori), lasă Nicolae Manolescu (ce observa că autorul „forțează analogiile”), Eugen Barbu și Voicu Bugariu (ultimul, cu o intuiție de relevanță, îi încadrează demersul liric „în categoria poeziei de refuz intelectual al emoției”). Totuși, Marian Barbu nu se decide să iasă în „arena”. Poate și presiunea ideologică, devenită sufocanta poeziei până în ’89, si derapajul epidermic, generalizat de dupa, l-au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
XLIV, col. 941D; PSB 29, p. 223-224. footnote>. Revenind la aserțiunile lui Hans Urs von Balthasar, se pare că nimeni nu a apărat mai mult învățătura Sfântului Grigorie de această acuzație a „eternei frustrări” decât Jean Daniélou. El argumentează că intuiția pătrunzătoare a Sfântului Grigorie spune că sufletul uman este, prin natura sa, o ființă dinamică, activă, care se află mereu în mișcare, înainte sau înapoi. De aici rezultă că, în viața veșnică, în care sufletul se poate deplasa doar înainte
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
presupus și, implicit, nu le-a determinat?; (d) care ar fi modul particular și specific de abordare și utilizare a acestor stiluri tot mai comprimate de către compozitorii care le-au apelat, sau, altfel spus, cum poate fi definită relația între intuiția creativă a compozitorului și alegerea unei anumite structuri stilistice dintr-o multitudine tot mai diversificată, drept consecință a unei presiuni sau compresii tot mai mari?; și în final: (e) cine sau ce exercită presiunea și cine sau ce generează o
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
gândească leneș, în termeni mediatici de mari români, nereușind să treacă cu număratul valorilor dincolo de cifra 3." N-aș zice că e chiar așa. Nici că avem o critică solidară în lene, nici că un pic de talent și de intuiție mediatică dăunează numaidecât unui critic literar. De ce ar închide acesta ochii la cărțile unor Ogilvy sau Jack Trout? În plus, instituția criticii literare nu se rezumă la cronicile din reviste, mai mult sau mai puțin atente, inspirate sau pătrunzătoare. Pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
în cele din urmă. Dacă așa stau lucrurile, atunci unui exeget preocupat de înțelegerea unui filozof nu-i va mai rămîne decît ca, plecînd de la opera autorului, să meargă regresiv către ființa lui, întrebîndu-se cu stăruință cîtă coerență există între intuițiile pe care le-a avut la început filozoful și forma livrescă în care le-a turnat de-a lungul timpului. Acesta e procedeul de care face uz Petru Vaida în lucrarea Opera filozofică a lui Tudor Vianu. Petru Vaida cercetează
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]