KorAP: Find »[drukola/base=intuițiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...15 >

368 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

intuițiune. Prin urmare inteligența nu-i o facultate intuitivă. Dar afară de intuițiune nu există un alt mod de a cunoaște ceva decât prin noțiuni. Prin urmare cunoștința oricărei inteligențe, cel puțin omenești, este prin noțiuni, nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile se-ntemeiază pe afecțiuni, noțiunile deci pe funcțiuni. Pricep însă sub funcțiune unitatea unei acțiuni de-a orândui diferite reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
omenești, este prin noțiuni, nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile se-ntemeiază pe afecțiuni, noțiunile deci pe funcțiuni. Pricep însă sub funcțiune unitatea unei acțiuni de-a orândui diferite reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea nu poate uza altfel decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea nu poate uza altfel decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau la o altă reprezentație despre el (fie aceasta o intuițiune sau iarăși o noțiune deja). Județul (judicium) este așadar cunoștința mijlocită despre un obiect, adică

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau la o altă reprezentație despre el (fie aceasta o intuițiune sau iarăși o noțiune deja). Județul (judicium) este așadar cunoștința mijlocită despre un obiect, adică reprezentația unei reprezentații a lui. În oricare județ este o noțiune care are valoare pentru mai multe și între aceste multe se cuprinde și o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-i o varietate a sensibilității apriorice pe care estetica transcendentală i-o susținu spre a da o materie noțiunilor intelectuale pure, fără care ea ar fi fără conținut, prin urmare cu desăvârșire deșartă. Spațiu și timp conțin o varietate a intuițiunei pure apriorice, fiind cu toate astea condiții ale receptivității sufletului nostru sub cari singure numai el poate primi intuițiuni despre obiecte, cari intuițiuni trebuie deci să afecteze întotdeauna și noțiunea lor. Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
intelectuale pure, fără care ea ar fi fără conținut, prin urmare cu desăvârșire deșartă. Spațiu și timp conțin o varietate a intuițiunei pure apriorice, fiind cu toate astea condiții ale receptivității sufletului nostru sub cari singure numai el poate primi intuițiuni despre obiecte, cari intuițiuni trebuie deci să afecteze întotdeauna și noțiunea lor. Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să fie petrecută, recepută și combinată pentru a putea deveni o cunoștință. Această operație eu o numesc sinteză. Pricep însă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ea ar fi fără conținut, prin urmare cu desăvârșire deșartă. Spațiu și timp conțin o varietate a intuițiunei pure apriorice, fiind cu toate astea condiții ale receptivității sufletului nostru sub cari singure numai el poate primi intuițiuni despre obiecte, cari intuițiuni trebuie deci să afecteze întotdeauna și noțiunea lor. Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să fie petrecută, recepută și combinată pentru a putea deveni o cunoștință. Această operație eu o numesc sinteză. Pricep însă sub sinteză în accepția

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
despre care tractează logica generală). Ci logica transcendentală ne-nvață a reduce la noțiuni nu reprezentațiile, ci sinteza pură a reprezentațiilor. Primul lucru ce trebuie să ni se fi dat apriori spre a putea avea cunoștință despre obiecte este varietatea intuițiunei pure; sinteza acestei varietăți prin imaginație este al doilea lucru, dar tot încă nu ni dă cunoștință. Noțiunile, cari acordă unitate acestei sinteze pure și cari constau numai și numai în reprezentația acestei necesare unități sintetice, adaogă un al treilea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și numai în reprezentația acestei necesare unități sintetice, adaogă un al treilea element la cunoștința unui obiect ce ni se prezintă și se-ntemeiază pe inteligență. Aceeași funcție care dă unitate diferitelor reprezentații dintr-un județ dă unitate într-o intuițiune și sintezei numa de diferite reprezentații, care c-o expresie generală se numește noțiune intelectuală pură. Așadar aceeași inteligență depune în reprezentațiile sale un cuprins transcendental prin mijlocul unității sintetice dintre cele diverse din intuițiune-n general, și o face

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
județ dă unitate într-o intuițiune și sintezei numa de diferite reprezentații, care c-o expresie generală se numește noțiune intelectuală pură. Așadar aceeași inteligență depune în reprezentațiile sale un cuprins transcendental prin mijlocul unității sintetice dintre cele diverse din intuițiune-n general, și o face aceasta prin aceleași operații cu cari? dă noțiunilor forma logică a unui județ prin mijlocul unității analitice, din care cauză la-nceput citatele reprezentații se numesc noțiuni intelectuale pure, cari se aplică apriori la obiecte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-nceput citatele reprezentații se numesc noțiuni intelectuale pure, cari se aplică apriori la obiecte, ceea ce logica generală nu poate face. {EminescuOpXIV 398} {EminescuOpXIV 399} În acest mod se nasc tocmai pe-atîtea noțiuni intelectuale pure cari se aplică apriori asupra obiectelor intuițiunei pe câte funcțiuni logice s-au văzut a fi în toate județele posibile pe tabla premergătoare; căci inteligența e pe deplin epuizată prin numitele funcțiuni, și facultatea sa măsurata cu totul. Aceste noțiuni le vom numi, ca și Aristoteles categorii

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Ființă - neființă Necesitate - cazualitate Aceasta este lista tuturor noțiunilor primordial-pure ale sintezei pe care inteligența le conține apriori în ea și în respectul cărora numai ea este inteligență pură; de vreme ce numai prin ele ea poate să priceapă ceva în diversitatea intuițiunei, adică poate să-și cugete un obiect al acesteia. Această împărțeală a rezultat sistematicește dintr-un princip comun, adică din facultatea de-a judeca (care-nseamnă tot atâta cât facultatea de-a cugeta) și nu s-a iscat rapsodic din

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se deschide în respectul lor și creează experiența, care din parte-i conține două elemente foarte eterogene, și anume: materia pentru cunoștință, împrumutată de la simțuri, și o formă oarecare de a le orândui pe acelea, răsărită din izvorul intern al intuițiunei și cugetărei pure, cari acestea două se pun în aplicație și produc noțiuni abia venind în contact cu cele dentăi. O asemenea adurmecare a primelor silințe pe cari puterea noastră de cunoștință le face spre a ajunge de la percepții singuratece

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
fi trebuit să cerșească de la filozofie un act de constatarea originei legitime a noțiunei ei fundamentale de spațiu. Dar întrebuințarea noțiunei se și aplică în această știință numai la lumea exterioară a simțurilor, pentru care spațiul e forma pură a intuițiunei ei, în care așadar cunoștința geometrică nebazîndu-se decât pe intuițiune apriorică are evidență nemijlocită și fiindcă obiectele (după forma lor) sânt date apriori în intuițiune prin cunoștința aceasta. Dară cu noțiunile intelectuale pure începe și trebuința fără încunjur de a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
originei legitime a noțiunei ei fundamentale de spațiu. Dar întrebuințarea noțiunei se și aplică în această știință numai la lumea exterioară a simțurilor, pentru care spațiul e forma pură a intuițiunei ei, în care așadar cunoștința geometrică nebazîndu-se decât pe intuițiune apriorică are evidență nemijlocită și fiindcă obiectele (după forma lor) sânt date apriori în intuițiune prin cunoștința aceasta. Dară cu noțiunile intelectuale pure începe și trebuința fără încunjur de a căuta deducțiunea transcendentală nu numai pentru ele, ci și pentru

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
această știință numai la lumea exterioară a simțurilor, pentru care spațiul e forma pură a intuițiunei ei, în care așadar cunoștința geometrică nebazîndu-se decât pe intuițiune apriorică are evidență nemijlocită și fiindcă obiectele (după forma lor) sânt date apriori în intuițiune prin cunoștința aceasta. Dară cu noțiunile intelectuale pure începe și trebuința fără încunjur de a căuta deducțiunea transcendentală nu numai pentru ele, ci și pentru spațiu, fiindcă ele, nevorbind despre obiecte prin predicatele intuițiunei și a sensibilității, ci prin acelea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
forma lor) sânt date apriori în intuițiune prin cunoștința aceasta. Dară cu noțiunile intelectuale pure începe și trebuința fără încunjur de a căuta deducțiunea transcendentală nu numai pentru ele, ci și pentru spațiu, fiindcă ele, nevorbind despre obiecte prin predicatele intuițiunei și a sensibilității, ci prin acelea ale cugetărei apriorice pure, se și referă general la obiecte, lipsite de toate condițiile sensibilității și, nefiind bazate pe experiență, nu pot nici arăta în intuițiunea apriorică vrun obiect asupra căruia s-ar întemeia

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
spațiu, fiindcă ele, nevorbind despre obiecte prin predicatele intuițiunei și a sensibilității, ci prin acelea ale cugetărei apriorice pure, se și referă general la obiecte, lipsite de toate condițiile sensibilității și, nefiind bazate pe experiență, nu pot nici arăta în intuițiunea apriorică vrun obiect asupra căruia s-ar întemeia înainte de orice experiență sinteza lor; excitând prepus nu numai în privirea valabilității obiective și a hotarelor întrebuințărei lor, ci și prin aceea că fac echivocă noțiunea spațiului, arătîndu-se aplecate de a o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
asupra căruia s-ar întemeia înainte de orice experiență sinteza lor; excitând prepus nu numai în privirea valabilității obiective și a hotarelor întrebuințărei lor, ci și prin aceea că fac echivocă noțiunea spațiului, arătîndu-se aplecate de a o întrebuința în afară de condițiile intuițiunei sensibile, ele au făcut necesară o deducere transcendentală a ei. Deci trebuie să-l convingem pe cititor despre necesitatea ne-ncunjurabilă a unei asemenea deduceri transcendentale înainte de a face el un singur pas pe terenul rațiunei pure; căci îndealtfel ar procede

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ușurință cum de ele, ca cunoștințe apriorice, trebuie cu toate aceste să se refere la obiecte, și cum fac cu putință o cunoștință sintetică a lor, neatîrnătoare de orice experiență. Căci un obiect neputând apărea, adică neputând fi obiect al intuițiunei empirice decât numai prin mijlocul acestor forme pure ale sensibilității, spațiul și timpul sânt prin urmare intuițiuni pure, cari conțin apriori condiția putinței obiectelor ca fenomene, deci sinteza între acestea are valabilitate obiectivă. Categoriile inteligenței dimprotivă nu reprezintă defel condițiile

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cum fac cu putință o cunoștință sintetică a lor, neatîrnătoare de orice experiență. Căci un obiect neputând apărea, adică neputând fi obiect al intuițiunei empirice decât numai prin mijlocul acestor forme pure ale sensibilității, spațiul și timpul sânt prin urmare intuițiuni pure, cari conțin apriori condiția putinței obiectelor ca fenomene, deci sinteza între acestea are valabilitate obiectivă. Categoriile inteligenței dimprotivă nu reprezintă defel condițiile sub cari ni se dau obiecte în intuițiune; deci ni pot apărea obiecte într-adevăr fără ca ele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pure ale sensibilității, spațiul și timpul sânt prin urmare intuițiuni pure, cari conțin apriori condiția putinței obiectelor ca fenomene, deci sinteza între acestea are valabilitate obiectivă. Categoriile inteligenței dimprotivă nu reprezintă defel condițiile sub cari ni se dau obiecte în intuițiune; deci ni pot apărea obiecte într-adevăr fără ca ele să se refere cu necesitate la funcțiuni ale inteligenței și fără deci ca aceasta să conție apriori condițiile lor. Aici se prezintă o dificultate pe care pe terenul sensibilității n-am

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sensibilității n-am aflat-o, adică: cum se poate ca condiții subiective ale cugetărei să aibă valoare obiectivă, adică să constituie condiții ale posibilităței oricărei cunoștințe despre obiecte; căci fără funcțiuni ale inteligenței fenomene totuși ni pot fi date în intuițiune. Iau de ex. noțiunea cauzei, care înseamnă un mod deosebit al sintezei, punîndu-se, după o regulă, după ceva A ceva cu totul deosebit B. Apriori clar nu-i de ce fenomene trebuie să conție așa ceva (căci experiențe nu se pot cita

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
căci experiențe nu se pot cita drept probe, trebuind a se dovedi apriori valoarea obiectivă a acestei noțiuni), și este așadar apriori îndoielnic dacă o asemenea noțiune nu-i cumva deșartă, necorespunzîndu-i nici un obiect între fenomene. Este clar că obiectele intuițiunei sensibile să trebuiască a se conforma cu condițiile formale ale sensibilității imanente sufletului, căci dealmintelea n-ar fi obiecte pentru noi. Dar e mai greu de-ntrevăzut concluzia de ce, afară de asta, ele trebuie să fie conforme cu condițiile ce-i trebuiesc

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nimic ce ne-ar da nouă o regulă a sintezei și ar corespunde cu noțiunea cauzei și efectului; așa încît această noțiune ar fi deșartă, nulă și fără însemnătate. Cu toate acestea fenomenele și în așa caz ar permite obiecte intuițiunei noastre, căci intuițiunea nu are defel nevoie de funcțiunile cugetării. Dacă cineva ar socoti să se dizbăreze de osteneala acestor cercetări zicîndu-și " Experiența prezintă într-una exemple a unei asemeni regularități a fenomenelor care dau îndestulă cauză de a se

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]