368 matches
-
el este cugetat în relația sa cu această reprezentație (ca determinare numa a sufletului). Intuițiune și noțiuni constituiesc așadar elementele cunoștinței noastre astfel încît nu pot fi cunoștință noțiuni, fără ca să li corespundă o intuițiune într-un mod oarecare, nici intuițiune fără noțiuni. Ambe sânt sau curate sau empirice. Empirice, dacă conțin senzația (ce presupune prezența reală a obiectului); curate însă dacă-n reprezentație nu-i amestecată nici o senzație. Senzația o putem numi materia cunoștinței sensibile. Drept care intuițiunea pură nu conține
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mod oarecare, nici intuițiune fără noțiuni. Ambe sânt sau curate sau empirice. Empirice, dacă conțin senzația (ce presupune prezența reală a obiectului); curate însă dacă-n reprezentație nu-i amestecată nici o senzație. Senzația o putem numi materia cunoștinței sensibile. Drept care intuițiunea pură nu conține decât forma sub care ceva este intuit și noțiunea pură numai e forma cugetărei unui obiect în genere. Numai intuițiuni și noțiuni pure sânt cu putință apriori, empirice numai aposteriori. Dacă receptivitatea sufletului nostru de a primi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă dacă-n reprezentație nu-i amestecată nici o senzație. Senzația o putem numi materia cunoștinței sensibile. Drept care intuițiunea pură nu conține decât forma sub care ceva este intuit și noțiunea pură numai e forma cugetărei unui obiect în genere. Numai intuițiuni și noțiuni pure sânt cu putință apriori, empirice numai aposteriori. Dacă receptivitatea sufletului nostru de a primi reprezentații întru cât e atins într-un mod oarecare o vom numi sensibilitate, atunci facultatea de-a produce de sine reprezentațiuni sau spontaneitatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
este inteligența. Firea noastră o aduce cu sine că reprezentațiunea noastră nu poate fi altfel decât numai sensibilă, adică ea conține numai modul specific al nostru și propriu în care sîntem atinși de obiecte. Facultatea însă de-a cugeta obiectul intuițiunei sensuale este inteligența. Nici una din aceste însușiri nu e de preferat celeilalte. Fără sensibilitate nu ne-ar fi dat nici un obiect și fără inteligență nici unul n-ar putea fi cugetat. Cugetări fără cuprins sânt deșerte, intuițiuni fără noțiuni sânt oarbe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a cugeta obiectul intuițiunei sensuale este inteligența. Nici una din aceste însușiri nu e de preferat celeilalte. Fără sensibilitate nu ne-ar fi dat nici un obiect și fără inteligență nici unul n-ar putea fi cugetat. Cugetări fără cuprins sânt deșerte, intuițiuni fără noțiuni sânt oarbe. De aceea e tot atât de trebuincios de a face noțiunile sale sensibile (adică a le adăugi obiectul lor în intuițiune ) precum și de a-și face inteligibile intuițiunile sale (adică de a le subsuma sub noțiuni). [... ] Amândouă aceste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dat nici un obiect și fără inteligență nici unul n-ar putea fi cugetat. Cugetări fără cuprins sânt deșerte, intuițiuni fără noțiuni sânt oarbe. De aceea e tot atât de trebuincios de a face noțiunile sale sensibile (adică a le adăugi obiectul lor în intuițiune ) precum și de a-și face inteligibile intuițiunile sale (adică de a le subsuma sub noțiuni). [... ] Amândouă aceste puteri sau facultăți nu-și pot schimba funcțiunile lor. Inteligența nu poate intui nimica, simțurile nu pot cugeta nimica. Numai din aceea că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
n-ar putea fi cugetat. Cugetări fără cuprins sânt deșerte, intuițiuni fără noțiuni sânt oarbe. De aceea e tot atât de trebuincios de a face noțiunile sale sensibile (adică a le adăugi obiectul lor în intuițiune ) precum și de a-și face inteligibile intuițiunile sale (adică de a le subsuma sub noțiuni). [... ] Amândouă aceste puteri sau facultăți nu-și pot schimba funcțiunile lor. Inteligența nu poate intui nimica, simțurile nu pot cugeta nimica. Numai din aceea că ele se-mpreunează se poate naște cunoștința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
DESPRE LOGICA TRANSCENDENTALĂ Logica generală abstrage, precum am arătat, de la tot cuprinsul cunoștinței, adică de la toată referarea acesteia la vrun obiect, și consideră numai forma logică în raportul cunoștințelor întreolaltă, adică forma cugetărei în genere. Fiind însă că există atât intuițiuni pure cât și empirice (precum au demonstrat-o aceasta estetica transcendentală), de aceea s-ar putea afla o deosebire între cugetarea curată și cea empirică a obiectelor. În acest caz ar mai fi încă și o logică care n-ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tuturor reflecțiilor următoare și care trebuie s-o păstrăm bine în vedere; ea sună: că nu putem numi transcendentale toate cunoștințele apriori, ci numai acelea vor fi numite astfel prin care cunoaștem cum că și modul în care reprezentațiuni certe (intuițiuni sau noțiuni) se aplică sau sânt cu putință apriorice. De aceea nici spațiul nici vro determinare geometrică a lui nu sânt o reprezentație aprioric transcendentală; ci numai cunoștința cum că aceste reprezentații nu sânt nicidecum de origine empirică și putința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și empiric se ține așadar de critica cunoștinței și nu atinge referarea ei la obiecte. În așteptarea deci (că s-ar putea afla poate) că cu vremea vom afla poate noțiuni care să se refere apriori la obiecte, nu ca intuițiuni curate sau sensibile, ci numai ca acțiuni ale cugetărei pure, care să fie așadar noțiuni, dar de origine nici empirică nici estetică, ne plănuim de dinainte ideea unei științe a inteligenței pure și a cunoștinței raționale, prin care ne-am
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inteligența (precum în estetica transcendentală sensibilitatea și ridicăm din cunoștințele noastre numai partea aceea a cugetărei care-și are originea sa în inteligență. iată analogia expusă de Sch[openhauer] Iar întrebuințarea acestei cunoștințe pure se-ntemeiază pe condiția că [în] intuițiune ni se dau obiecte asupra cărora ea se poate aplica. Căci fără intuițiune tuturor cunoștințelor noastre li lipsesc obiectele și rămân cu totul deșerte. Așadar partea aceea a logicei transcendentale care propune elementele cunoștinței intelectuale pure fără cari mi se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea a cugetărei care-și are originea sa în inteligență. iată analogia expusă de Sch[openhauer] Iar întrebuințarea acestei cunoștințe pure se-ntemeiază pe condiția că [în] intuițiune ni se dau obiecte asupra cărora ea se poate aplica. Căci fără intuițiune tuturor cunoștințelor noastre li lipsesc obiectele și rămân cu totul deșerte. Așadar partea aceea a logicei transcendentale care propune elementele cunoștinței intelectuale pure fără cari mi se poate cugeta nicăieri un obiect este analitica transcendentală și totodată o logică a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ajunge manipulând numai cu principie transcendentale. ANALITICA TRANSCENDENTALĂ Această analitică este discompunerea întregei noastre cunoștinți apriorice în elementele cunoștinței intelectuale pure. Trebuie deci să păzim următoarele lucruri: 1) ca noțiunile să fie pure și nu empirice 2) să nu aparție intuițiunei și sensibilității, {EminescuOpXIV 393} ci cugetărei și inteligenței 3) să fie noțiuni elementare, bine distingîndu-se de cele deduse sau compuse 4) ca tabla lor să fie completă, încît să reumple terenul întreg al inteligenței pure. Această complectudine a unei științe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acestea toate ar atârna almintrelea de la bunul-plac sau de la întîmplare. {EminescuOpXIV 394} DESPRE ÎNTREBUINȚAREA LOGICĂ A INTELIGENȚEI ÎN GENERE Mai sus inteligența a fost definită negativ: ca o facultate de cunoștință nesensuală. Neatârnați de sensibilitate însă nu putem avea nici o intuițiune. Prin urmare inteligența nu-i o facultate intuitivă. Dar afară de intuițiune nu există un alt mod de a cunoaște ceva decât prin noțiuni. Prin urmare cunoștința oricărei inteligențe, cel puțin omenești, este prin noțiuni, nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
394} DESPRE ÎNTREBUINȚAREA LOGICĂ A INTELIGENȚEI ÎN GENERE Mai sus inteligența a fost definită negativ: ca o facultate de cunoștință nesensuală. Neatârnați de sensibilitate însă nu putem avea nici o intuițiune. Prin urmare inteligența nu-i o facultate intuitivă. Dar afară de intuițiune nu există un alt mod de a cunoaște ceva decât prin noțiuni. Prin urmare cunoștința oricărei inteligențe, cel puțin omenești, este prin noțiuni, nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile se-ntemeiază pe afecțiuni, noțiunile deci pe funcțiuni. Pricep însă sub
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intuițiune. Prin urmare inteligența nu-i o facultate intuitivă. Dar afară de intuițiune nu există un alt mod de a cunoaște ceva decât prin noțiuni. Prin urmare cunoștința oricărei inteligențe, cel puțin omenești, este prin noțiuni, nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile se-ntemeiază pe afecțiuni, noțiunile deci pe funcțiuni. Pricep însă sub funcțiune unitatea unei acțiuni de-a orândui diferite reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
omenești, este prin noțiuni, nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile se-ntemeiază pe afecțiuni, noțiunile deci pe funcțiuni. Pricep însă sub funcțiune unitatea unei acțiuni de-a orândui diferite reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea nu poate uza altfel decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea nu poate uza altfel decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau la o altă reprezentație despre el (fie aceasta o intuițiune sau iarăși o noțiune deja). Județul (judicium) este așadar cunoștința mijlocită despre un obiect, adică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau la o altă reprezentație despre el (fie aceasta o intuițiune sau iarăși o noțiune deja). Județul (judicium) este așadar cunoștința mijlocită despre un obiect, adică reprezentația unei reprezentații a lui. În oricare județ este o noțiune care are valoare pentru mai multe și între aceste multe se cuprinde și o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i o varietate a sensibilității apriorice pe care estetica transcendentală i-o susținu spre a da o materie noțiunilor intelectuale pure, fără care ea ar fi fără conținut, prin urmare cu desăvârșire deșartă. Spațiu și timp conțin o varietate a intuițiunei pure apriorice, fiind cu toate astea condiții ale receptivității sufletului nostru sub cari singure numai el poate primi intuițiuni despre obiecte, cari intuițiuni trebuie deci să afecteze întotdeauna și noțiunea lor. Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intelectuale pure, fără care ea ar fi fără conținut, prin urmare cu desăvârșire deșartă. Spațiu și timp conțin o varietate a intuițiunei pure apriorice, fiind cu toate astea condiții ale receptivității sufletului nostru sub cari singure numai el poate primi intuițiuni despre obiecte, cari intuițiuni trebuie deci să afecteze întotdeauna și noțiunea lor. Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să fie petrecută, recepută și combinată pentru a putea deveni o cunoștință. Această operație eu o numesc sinteză. Pricep însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea ar fi fără conținut, prin urmare cu desăvârșire deșartă. Spațiu și timp conțin o varietate a intuițiunei pure apriorice, fiind cu toate astea condiții ale receptivității sufletului nostru sub cari singure numai el poate primi intuițiuni despre obiecte, cari intuițiuni trebuie deci să afecteze întotdeauna și noțiunea lor. Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să fie petrecută, recepută și combinată pentru a putea deveni o cunoștință. Această operație eu o numesc sinteză. Pricep însă sub sinteză în accepția
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
despre care tractează logica generală). Ci logica transcendentală ne-nvață a reduce la noțiuni nu reprezentațiile, ci sinteza pură a reprezentațiilor. Primul lucru ce trebuie să ni se fi dat apriori spre a putea avea cunoștință despre obiecte este varietatea intuițiunei pure; sinteza acestei varietăți prin imaginație este al doilea lucru, dar tot încă nu ni dă cunoștință. Noțiunile, cari acordă unitate acestei sinteze pure și cari constau numai și numai în reprezentația acestei necesare unități sintetice, adaogă un al treilea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și numai în reprezentația acestei necesare unități sintetice, adaogă un al treilea element la cunoștința unui obiect ce ni se prezintă și se-ntemeiază pe inteligență. Aceeași funcție care dă unitate diferitelor reprezentații dintr-un județ dă unitate într-o intuițiune și sintezei numa de diferite reprezentații, care c-o expresie generală se numește noțiune intelectuală pură. Așadar aceeași inteligență depune în reprezentațiile sale un cuprins transcendental prin mijlocul unității sintetice dintre cele diverse din intuițiune-n general, și o face
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
județ dă unitate într-o intuițiune și sintezei numa de diferite reprezentații, care c-o expresie generală se numește noțiune intelectuală pură. Așadar aceeași inteligență depune în reprezentațiile sale un cuprins transcendental prin mijlocul unității sintetice dintre cele diverse din intuițiune-n general, și o face aceasta prin aceleași operații cu cari? dă noțiunilor forma logică a unui județ prin mijlocul unității analitice, din care cauză la-nceput citatele reprezentații se numesc noțiuni intelectuale pure, cari se aplică apriori la obiecte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]