2,710 matches
-
prezentatori cinici sunt gata să jure în fața telespectatorilor de pe diverse canale că le oferă prilejul neprețuit de a auzi adevăruri inatacabile, dacă nu chiar revelate. Ei se prosternează sau se prefac a se prosterna în fața unui doctor care a descoperit „intuitiv" dovezi ale inteligenței materiei, a unui comediant care a ieșit din muțenie pentru a propovădui fără șir și fără noimă, dar în ritm de mitralieră, că neamul românesc are o misiune ancestrală de esență mistică și a tot felul de
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
sine stătătoare, ele nu pot fi adoptate simultan. El știe prea bine că atitudinea lui „nu este împărtășită în afara cercurilor intelectuale și, chiar și în acestea, se aud voci influente care protestează împotriva încălcării de către știință a tărâmului adevărurilor însușite intuitiv. „ Scopul declarat al cărții lui este de a sugera, prin exemple recoltate din diverse domeni, că „nu există ceva care să se poată numi cunoaștere intimă în sensul unei intuiții atât de incontestabile încât să nu aibă nevoie de validare
Iar trădează cărturarii? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6234_a_7559]
-
Sorin Lavric E hotărît că, în filosofie, talentul literar mărește gradul intuitiv al ideilor. O nuanță abstractă, spusă în litere vii, este mai inteligibilă, pentru ca tot ea, înfățișată sub pragul minim de toleranță estetică, să fie iremediabil obscură. Michel Onfray știe că, fără dichis expresiv, gîndirea conceptuală se sufocă sub monotonia clișeelor
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
a te lăsa molipsit de jargoane, autorități și mode. Așa se face că într-un om e atîta luciditate cîte otrăvuri proprii s-au sedimentat în el, profunzimea unui intelectual nefiind dată de ușurința mînuirii abstracțiunilor, ci de calitatea drojdiei intuitive care s-a așezat pe fundul minții sale. Și fiindcă e strict personală, filozofia nu e nici act spornic de cunoaștere a lumii și nici activitate de homo fabercare s-a ivit ca să aducă progresul în lume. Filozofia nu e
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
-ți pui această problemă, aceea a mijlocului artistic, a limbajului. Cum ar putea muzica opera cu un limbaj esențializat? Mă refer la ipostaza arhetipală. Suntem câțiva compozitori, aici, în România, care ne-am considerat urmași ai lui Brâncuși, cel care, intuitiv, a pus pentru prima oară în cultura europeană problema unui limbaj artistic esențializat. Păsările lui Brâncuși sunt esențe ale zborului fără să identificăm acolo nici o categorie aparte. - Pasărea, oul. sunt esențe. Sunt ipostaze ale esențializării. La fel ca și la
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
controlează abilitățile de mișcare. Bărbați versus femei Ragini Verma, un cercetător de la Universitatea din Pennsylvania, a spus că femeile au dezvoltat aptitudinile sociale și de memorie, descurcându-se astfel mai bine pentru multitasking. Reprezentantele sexului frumos au o gândire mai intuitivă și sunt și mai implicate din punct de vedere emoțional. Bărbații au conexiuni mai bune și între partea din față și cea din spate a creierului, oferindu-le o capacitate mai bună de percepere a informației și folosirea ei imediată
Mister elucidat. Cum funcționeză creierul femeilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62925_a_64250]
-
și folosirea ei imediată. Acest lucru înseamnă că ei sunt mai buni la lucruri cum ar fi învățatul, înotul sau parcarea unei mașini. Studiul arată că dacă femeile și bărbații primesc o sarcină care implică atât gândirea logică, precum și cea intuitivă, femeile sunt mai bune, întrucât au conexiuni cerebrale mai bune. Această cercetare privind cablarea diferită a creierului femeilor, respectiv al bărbaților este importantă pentru că poate oferi răspunsuri legate de bolile neurologice, scrie Theguardian.com.
Mister elucidat. Cum funcționeză creierul femeilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62925_a_64250]
-
mai toate poveștile. Pe Creangă nu-l citești ca să te tulburi, ci ca să te amuzi, iar asta spune mult despre timbrul iremediabil frivol al cuvintelor sale. Umorul nu naște mare literatură decît dacă descinde dintr-o filozofie de ascuțită finețe intuitivă, trăsătură de negăsit la Creangă. Și aici nu e nici o intenție de a-i micșora o valoare care, consacrată fiind, e oricum clasică și nu atîrnă de opinia unui cronici de carte. Dar pericolul în cazul lui Creangă nu vine
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
nu lansează verdicte înainte de a epuiza investigația obiectului. Prioritară rămâne stabilirea liniilor de forță. Urmează descripția. Uneori, și clasificarea. Operații mai degrabă de rutină. Fără anvergură. Pe de altă parte, odată ajuns aici, criticul își repune în drepturi personalitatea. Devine intuitiv. Își afirmă dubiile. Negociază acordurile între zecile de date contradictorii obținute anterior. Important e că pentru el opera unui autor, mai mult decât viața aceluiași, conține premisele unei desfășurări. De aceea, studiile criticului creează totdeauna o anume tensiune narativă. Observația
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
față de volum. Cine nu simte atmosfera unei cărți, murmurul ei prelexical, adică melodia de subînțelesuri din care se hrănește ea, nu poate fi cronicar, ci mînuitor sec de epitete luate din repertoriul jargonului la modă. Cronicarul trebuie să aibă nări intuitive, adică puterea de a-l simți pe autor dincolo de buchiile vizibile. În al treilea rînd, pasiunea pentru litere, care anulează obiecția de la început, cum că cronicarul e un ambițios care își ridică notorietatea pe spinarea altora. Oricît de ambițios ai
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
în fața ochilor noștri, reprezentat de toate aceste desene, aceste res ficta et picta. Omul este ceea ce imaginează, se află în creația lui și mai presus de toate în emoția lui „artistică”. Nu știu dacă noțiunea de frumos avea un echivalent intuitiv, dar nimic nu ne aduce mai aproape de acest om al peșterii decât desenele lui. Încerc să imaginez o întâlnire generică, în fața peretelui, desenatorul îmbrăcat în pieile animalelor vânate și avatarul său, omul contemporan, împărtășind ceva, emoția în fața desenului. Virtual, cu
Cai negri pe pereți by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5420_a_6745]
-
poate părea azi desuetă unora, principiile învățării, de la care se reclamă până astăzi principiile fundamentale ale pedagogiei. Să ni le reamintim pe acestea din urmă: 1. principiul participării conștiente și active a elevilor în activitatea de învățare; 2. principiul învățării intuitive; 3. principiul însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor; 4. principiul sistematizării, structurării și continuității; 5. principiul accesibilităț ii sau al orientării după particularită- țile de vârstă și individuale ale elevilor; 6. principiul legării teoriei de practică. Să le mai
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5342_a_6667]
-
Dumnezeu. Autor: Anca Murgoci Experții de la University of British Columbia (Canada) spun că raționamentul înlătură convingerile religioase sau confirmă scepticismul celor care nu cred în Dumnezeu. Oamenii folosesc două tipuri de procese cognitive distincte pentru procesarea informației: unul emoțional și intuitiv, iar celălalt analitic. Primul tip de proces este cel care duce și la credințele în divinitate, pentru că alocă scop, personalitate sau stări unor obiecte. Cei care se bazează mai degrabă pe gândirea intuitivă vor fi mai repede dispuși a crede
Gândirea analitică suprimă credinţa în Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/66850_a_68175]
-
distincte pentru procesarea informației: unul emoțional și intuitiv, iar celălalt analitic. Primul tip de proces este cel care duce și la credințele în divinitate, pentru că alocă scop, personalitate sau stări unor obiecte. Cei care se bazează mai degrabă pe gândirea intuitivă vor fi mai repede dispuși a crede, în vreme ce analiticii, mai puțin. Gândirea analitică nu cauzează în neapărat necredință, dar, spun oamenii de știință, activarea gândirii analitice anulează procesul intuitiv. Cercetătorul Ara Norenzayan a testat mai multe persoane, încercând să afle
Gândirea analitică suprimă credinţa în Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/66850_a_68175]
-
stări unor obiecte. Cei care se bazează mai degrabă pe gândirea intuitivă vor fi mai repede dispuși a crede, în vreme ce analiticii, mai puțin. Gândirea analitică nu cauzează în neapărat necredință, dar, spun oamenii de știință, activarea gândirii analitice anulează procesul intuitiv. Cercetătorul Ara Norenzayan a testat mai multe persoane, încercând să afle care este gradul în care ei cred în Dumnezeu, informează 20min. În urma experimentelor efectuate, cercetătorii au constatat că subiecții care, în timpul testelor, au fost expuși gândirii analitice, și-au
Gândirea analitică suprimă credinţa în Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/66850_a_68175]
-
cred în Dumnezeu, informează 20min. În urma experimentelor efectuate, cercetătorii au constatat că subiecții care, în timpul testelor, au fost expuși gândirii analitice, și-au schimbat nivelul inițial declarat de credință într-un Dumnezeu, devenind mai sceptici. Rezultatele studiului arată că gândirea intuitivă duce la credință, iar gândirea analitică suprimă acest proces și, astfel, acest tip de gândire joacă un rol important în lipsa credinței religioase.
Gândirea analitică suprimă credinţa în Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/66850_a_68175]
-
bine la infecții și la vaccinări. Proteina TLR-9 este implicată în detectarea agenților patogeni. Principiul descoperit de cercetătorii de la Yale se aplică și oamenilor. De aceea, atunci când ceasul biologic este dereglat, suntem mai predispuși la a ne îmbolnăvi. „Oamenii știu intuitiv că atunci când le este dereglat somnul au șanse mai mari să se îmbolnăvească. Acum am înțeles de ce se întâmplă acest lucru”, a declarat profesorul Erol Fikrig după ce a observat efectul pe care lumina artificială din spitale îl are asupra pacienților
De ce dereglarea ceasului biologic te poate îmbolnăvi () [Corola-journal/Journalistic/67267_a_68592]
-
cu Celălalt, în varietatea manifestărilor acestuia în cuprinsul cărora un inevitabil loc îl deține prostia. Prostia pe care autismul riscă a nu o sesiza. Deoarece conceptul de prostie ia naștere din impactul dintre eul ce dispune de criteriile experienței umane, intuitive și deopotrivă culturale, și umanitatea amorfă, eventual pitorească prin reducția conștiinței autoanalitice. Fundamental deosebită de candoarea ca atare, prostia e o candoare rîncedă, pervertită. Din care pricină în zona sa proliferează răutatea și adjuvantul acesteia, viclenia, unealtă a imposturii ce
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
există. Ce e așa de deosebit la nimic? Nu e o noțiune filosofică productivă.” Lawrence Krauss recunoaște că nimicul este greu de definit: “În știință există o mulțime de lucruri cărora este imposibil să le dai de rost în mod intuitiv, dar asta nu înseamnă că ele nu există.” Dificultatea de a înțelege noțiunea de nimic datează de multă vreme, încă de pe vremea grecilor, iar faptul că, așa cum afirmă Charles Seife, pentru oameni, "ideea de nimic reprezintă ceva care îi sperie
"Nimicul", greu de definit și pentru savanți by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64674_a_65999]
-
sterilitate. Vezi o defilare de noțiuni, argumentări și formulări ceremonioase care nu pot provoca cititorului decît un supliciu de răbdare chinuită, silit cum este să asiste la o procesiune de expresii pe care le respinge spontan, din lipsă de afinitate intuitivă. Iar lacuna e de găsit nu doar în textul scolastic, dar și în comentariul din postfața traducătoarei. De pildă, e anevoie să simți vreun dram de satisfacție intelectuală dînd peste fraze ca: „Cunoașterea quidditativă a nonființei nu necesită existența obiectului
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
unei imagini concrete. Pentru un credincios care vrea să afle cum îl poate cunoaște pe Dumnezeu distincțiile din carte sînt vii, urgente și tulburătoare, ceea ce înseamnă că, fără o sensibilitate religioasă în stare a umple carcasa noțiunilor cu o carne intuitivă, filozofia medievală are rigiditatea costelivă a scheletelor lăsate în deșert. Dar niște schelete vetuste și desuete din a căror alură nu poți reface constelația afectivă a epocii din care au provenit. Prima impresie pe care o ai deschizînd cartea este
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
altceva e s-o poți explica altora, ieșind în afara obișnuințelor ei de gîndire. Cu alte cuvinte, cine vrea să povestească fizica are nevoie de o facultate aparte de ordin lămuritor, o facultate cu ajutorul căreia poate da misterului o față precumpănitor intuitivă. Prin uriașa promisiune pe care o reprezintă, teoria supercorzilor e reîncarnarea Sfîntului Graal și ipostaza modernă a pietrei filozofale. De la ea se așteaptă actul final al epopeei cunoașterii umane, un fel de epilog menit a desăvîrși viziunea noastră asupra universului
Pătura vibrîndă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6421_a_7746]
-
care încalcă regulile lui Aristotel (de aici spiritul calcitrant, încălcător de norme, al idealismului german). Totul în lume e paradoxal, inclusiv ființa divină, prin urmare Domnul e act și contra-act, e gest creator și recul al lui. Oricît de puțin intuitive sunt distincțiile stipulate de Schelling, dacă intri în logica viziunii, lucrurile decurg în cadența unei suveici în care contradicțiile și identitățile se topesc unele în altele. E o jonglerie înaltă bazată cu precădere pe o gimnastică a minții de tip
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
genereze benefic reacții și astăzi. Perechea binomului G. Călinescu - Ion Negoițescu în eminescologie” (pp. 20 - 21). Se ridică două întrebări elementare. Prima: din întreaga listă de contributori la bibliografia critică a lui I.L. Caragiale, chiar nici unul nu a elucidat, măcar intuitiv, în filonul său central, sufletul dramaturgului? Și a doua: oare însăși această elucidare constituie, acum, o nevoie sine qua non a exegezei caragialiene? Era ea obligatorie? Sincer, nu prea cred. Obiectul preocupării lui Dan C. Mihăilescu mi se pare în
Om cu noroc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4542_a_5867]
-
să-și asume răspunderi și sarcini, dornic să afle tot și să dea o mână de ajutor, conștient de eforturile mele și de dificultățile de care mă loveam. Și de ale tale, chiar dacă te vedea mai puțin, dar le înțelegea intuitiv, îți aduci aminte? Ori deductiv”. „Nu cred că merită osteneala, în cazul lui cel puțin”, a răspuns Luisa. Și s-a ridicat parcă grăbită. „O să cobor în stradă înainte ca ei să plece”, a spus. De asta nu-și scosese
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]