1,076 matches
-
Bihor). Invadatorii forțează "Poarta Meseșului", distrug întăriturile și ajung la cetatea "Biharea" pe care o asediază. Este atacată și provincia Nirului („Nyírség”). Prada de război conține și prizonieri printre care fiica episcopului din Oradea. La întoarcerea spre baza de plecare, invadatorii sunt atacați la Chiraleș de armata regelui maghiar Solomon. Transilvania nu era ocupată în întregime la acea dată și Chiraleș era foarte aproape de limita regatului ungar. Lângă această localitate se afla cetatea întărită Șirioara care a fost probabil distrusă printr-
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
foarte aproape de limita regatului ungar. Lângă această localitate se afla cetatea întărită Șirioara care a fost probabil distrusă printr-un puternic incendiu în urma acestei campanii. Alertați de un spion care a urmărit pregătirile de război ale trupelor regelui la Oradea, invadatorii consideră că pot face față unui atac și se regrupează pe dealul numit în (, ) lângă Chiraleș. Ei trimit la poalele dealului un corp de arcași pentru a opri atacul regelui dar care este dispersat ușor. În armata maghiară participă la
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
fost direcționat spre orașul Ioannina, italienii înregistrând inițial un număr de succese locale. Aceștia au traversat râul Thyamis (Kalamas), dar în scurtă vreme au fost respinși și alungați spre bazele de pornire din Albania. După trei săptămâni de lupte, toți invadatorii fuseseră alungați din Grecia, elenii reușind să organizeze un contraatac încununat de succes. Mai multe localități rurale albaneze au fost ocupate de forțele elene, dar nici schimbarea comandantului, nici sosirea unor puternice întăriri nu i-au ajutat pe italieni să
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
fost o națiune cinstită și soldați cinstiți.” Germanii au înaintat direct spre Acropole și au înălțat aici steagul cu svastica nazistă. După cum spune tradiția, soldatul de gardă Konstantinos Koukidis a coborât drapelul național elen, a refuzat să-l înmâneze reprezentanților invadatorilor, s-a înfășurat cu steagul și s-a aruncat de pe stâncile Acropolei. Indiferent dacă povestea este adevărată sau nu, grecii cred cu tărie că evenimentele s-au petrecut cu adevărat așa și pe Acropole a fost plasată o placă memorială
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
3 octombrie 1935, fără o declarație oficială de război. Liga Națiunilor a declarat Italia țară agresoare, dar nu a reușit să impună sancțiuni reale împotriva acesteia. Războiul a evoluat mult prea încet față de avantajul militar italian și în ciuda faptului că invadatorii au folosit și arme chimice. Pe 31 martie 1936, italienii au câștigat ultima bătălie majoră a războiului - bătălia de la Maychew. Împăratul Haile Selassie a fugit din țară pe 2 mai, iar capitala Addis Ababa a fost cucerită pe 5 mai
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
comandanților de front, credeau sincer că principalul efort german va fi făcut tot pe direcția Moscova. In cele din urmă, încurajat de succesul ofensivei de iarnă, Stalin a considerat că ofensivele locale în regiune vor slăbi forțele germane, slăbind potențialul invadatorilor pentru organizarea unei noi operațiuni pentru cucerirea Moscovei. Deși Stalin a fost de acord cu tactica Armatei Roșii pentru o „apărare strategică activă", el și-a schimbat mai târziu opțiunile, dând ordine pentru organizarea a șapte ofensive locale pe toată
A doua bătălie de la Harkov () [Corola-website/Science/307036_a_308365]
-
tronul, abdicând în favoarea fiului său cel mare. Ferdinand a fost încoronat în ianuarie 1495, dar abdicarea nu a produs efectul dorit. Sosirea iminentă și periculoasă pentru Casa de Trastámara a regelui francez a condus mulți nobili napolitani să ia partea invadatorilor, facilitând detronarea lui Ferdinand. Sprijinirea invaziei franceze de către proprii comandanți a făcut imposibilă apărarea Neapolelui, astfel Ferdinand nu a avut de ales decât să se refugieze cu familia sa pe insula Ischia, în timp ce orașul a fost devastat de revolte. Francezii
Ferdinand al II-lea de Neapole () [Corola-website/Science/329285_a_330614]
-
drept normand, în virtutea căruia, orice persoană care locuiește cel puțin 10 ani și o zi pe un teritoriu poate reclama ducelui de Normandia de a devenii reprezentantul legal al acestuia. În 1993 și din nou în 1994, un grup de 'invadatori' francezi au debarcat pe insule și au ridicat steagul normand. Acțiunea a fost un protest împotriva noilor reguli de pescuit în Marea Mânecii. În 1994 protestul a fost supravegheat de poliția din Jersey, un ofițer având rolul de împiedica arborarea
Ecréhous () [Corola-website/Science/305688_a_307017]
-
au ridicat steagul normand. Acțiunea a fost un protest împotriva noilor reguli de pescuit în Marea Mânecii. În 1994 protestul a fost supravegheat de poliția din Jersey, un ofițer având rolul de împiedica arborarea altui drapel în locul drapelului Regatului Unit. Invadatorii, după ce au luat masa și au celebrat o slujbă pe ruinele vechii capele, ale cărei urme le-au recreat cu ajutorul algelor, s-au retras în liniște.
Ecréhous () [Corola-website/Science/305688_a_307017]
-
alte lumi. O tentativă eșuată de a cuceri planeta Atlantis atrage atenția edeniștilor asupra acestei amenințări. În "Alchimistul neutronic", Confederația devine conștientă de nivelul de răspândire al posedaților și oprește toate călătoriile interstelare pentru a izola puținele planete cucerite de invadatori. Posedații reușesc să spargă blocada, iar riposta Confederației se lovește de o problemă morală: uciderea sufletelor celor morți provoacă și moartea persoanelor posedate. Problema subminează moralul trupelor umane. Regatul Kulu se aliază cu adversarii săi odeologici, edeniștii și încearcă să
Zeul adormit () [Corola-website/Science/331962_a_333291]
-
și credincioși ai Mitropoliei Chișinăului, care au atacat Parohia din orașul Hîncești, în timp ce preoții Anatolie Bălan și Ioan Ciuntu pregăteau Sf. Proscomidie, necesară pentru săvârșirea Sf. Liturghii. După o confruntare de mai bine de trei ore cu credincioșii acestei parohii, invadatorii au reușit în final să ocupe biserica prin forță. La acest atac a participat și Gheorghe Armașu, directorul Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova . Ca urmare a înființării unei noi eparhii pentru Republicile Autonome Hacasia și Tuva
Vichentie Moraru () [Corola-website/Science/308684_a_310013]
-
corect". În acest caz, s-a ajuns la un punct în care bizantinii erau romani la nivel politic dar greci prin origine. Eustathius din Salonic face o distincție în relatarea sa asupra căderii Constantinopolului în 1204, numindu-i colectiv pe invadatori "latini", înglobând toți adepții Bisericii romano-catolice și "eleni" pe populația dominantă a Imperiului. După căderea Constantinopolului în fața cruciaților, naționalismul grec s-a accentuat. Nicetas Choniates a insistat asupra folosirii numelui "eleni", accentuând abuzurile "latinilor" împotriva "elenilor" din Peloponez, și cum
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
la bord razboincii ce debarcau și incendiau orașele, dispărând în câteva ore. Fiindcă înfruntau foametea și sărăcia, și lipsa de teritorii, aceștia erau nevoiți să cotropească că să obțină teritorii. În Egipt, armatele lui Ramses al III-lea au respins invadatorii în conformitate cu comemorările de pe fațadele templelor sale. Dar nu toate formațiunile statale au avut norocul Egiptului, în Grecia, multe orașe că Pilos, Sparta ,Atena sau Micene, sau în Anatolia, ca Hattusa, Tars sau Ugarit, precum și Qatna, Kadesh, Lachis sau Megiddo fiind
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
să se stabilească în Latium, iar samniții s-au stabilit în Campania. Volscii, sabini, equii și hernicii invadau au invadat Latium. Multe dintre cuceririle și coloniile puse pe seama Romei aparțineau Ligii Latine, iar Romă a făcut compromisul de a accepta invadatorii, printre care cei 5000 de sabini, conduși de Appus Claudius. Sabinii au ocupat regiunea etruscizată de pe valea mijlocie a Tibrului, blocând accesul Romei spre Campania. În 393 î.Hr., Romă se baza pe 152 000 de cetățeni mobilizabili. Celții au fost
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
se retragă, după ce au asediat Capitoliul timp de 7 luni. O legendă spune că într-o noapte, cănd galii se îndreptau să asedieze Capitoliul, pașii lor au trezit Gâștele Capitoliului. Gălăgia făcută de gâște i-au anunțat pe români sosirea invadatorilor și i-au respins. Retragerea galilor a costat 1000 de libre de aur. Potrivit lui Titus Livius, în timpul unei dispute ce priveau ponderile utilizate pentru a măsura aurul, Brennus și-a aruncat sabia pe cantar și a rostit faimoasele cuvinte " Vae
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
putea combate pericolul germanic și s-a întors la Romă. A executat o reformă majoră asupra legiunilor române. A permis recrutarea cetățenilor români săraci și fără pământ în legiune. Alături de aceștia a mers la lupta și a fost victorios în fața invadatorilor germanici. După război, Marius a reușit să procure așezări pentru veteranii săi că o recompensă pentru serviciile lor, însă doar înfruntând opoziție senatoriala violență. Era un semn al schimbării - trupele române aveau de acum să fie formate aproape în întregime
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
încercat să escaladeze incognito zidurile citadelei, însă gâștele sacre ale Iunonei i-au împiedicat făcând gălăgie. Trezit fiind de gălăgia gâștelor, un civil onorabil, fost consul al orașului, Manlius, i-a alertat pe soldații romani care i-au respins pe invadatori aruncându-i peste ziduri. Brennus, căpetenia galilor, conducea asediul Romei. Romanii, flămânzi, i-au cerut acestuia să-și trimită trupele în afara orașului. Brennus a acceptat, dar le-a cerut în schimb o foarte mare sumă de aur. Tranzacția a avut
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
Talionilor. Cantonați în Talianna, aceștia se antrenează pentru a deveni membri ai uneia dintre șapte grupuri: Romanul urmărește două fire narative alternative, ambele referitoare la viața lui Nolan. Primul privește fuga acestuia din țara sa, cucerită de armatele unui regat invadator care i-au omorât familia. Decis să devină Talion pentru a-i răzbuna pe ai săi, trece toate probele și intră în casta cea mai de sus, Justițiarii. Deși unii Talioni ereditari nu văd cu ochi buni acest lucru, Nolan
Talion: Revenantul () [Corola-website/Science/334124_a_335453]
-
talentat se renăștea din cenușa Imperiului Roman de Apus. În 732, avangarda umayyazilor se îndrepta spre nord, către râul Loara, fiind cu mult înaintea grosului armatei și a carelor cu provizii. După distrugerea oricărei rezistențe din acea parte a Galiei, invadatorii s-au împărțit în mai multe grupuri de raid, iar corpul principal al armatei se mișca mai încet. Atacul umayyazilor a avut loc toamna târziu datorită faptului că au fost nevoiți să aștepte până recolta de grâne a zonei a
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
iscoade trimise de Martel spre tabăra umayyadă — care, conform cronicilor de ambele părți, fusese abandonată cu atâta repezeală încât corturile au rămas ridicate, musulmanii pornind înapoi spre Iberia cu prada rămasă care s-a putut transporta — s-a descoperit că invadatorii s-au retras sub acoperirea nopții. Date fiind diferențele dintre cele două armate, mai ales că francii erau în majoritate infanterie, fără armuri, față de cavaleria berberă și arabă în armură sau în zale (berberii erau mai slab echipați), Charles Martel
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
al 8-lea, invaziile persane și arabe, rebeliunile din Imperiul Bizantin, cutremurul din anul 740 și revenirea ciumei din anul 747, au avut un impact negativ asupra Nicomediei, ea rămânând numai o bază militară disputată de puterea centrală bizantină în raport cu invadatorii și cu rebelii. Anul 840 consemnează orașul drept capitală a Themei Thema biyantine "Optimatoi". Prin anul 845, geograful arab Ibn Hurdadbeh a descris orașul ca fiind în ruină, servind ca escală pe drumul spre Constantinopol. Pe atunci orașul antic, cu
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
Cu o acțiune care o precedează pe cea a "Sanctuarului", "Ravens of Avalon" (2007) adaptează povestea reginei războinice din istoria celtică Boudica din tribul Iceni, care s-a opus invaziei romane în Britania. Jurând răzbunare pentru violarea fiicelor sale de către invadatori, Boudica ridică o armată și invocă înspăimântătorul aspect războinic al Zeiței. Relatând evenimente din Epoca Bronzului, "Sword of Avalon" (2009) se concentrează asupra moștenitorului de drept al tronului Britaniei, vândut ca sclav în timp ce crudul vrăjitor Galid uzurpă conducerea regiunii. Anderle
Seria Avalon () [Corola-website/Science/328771_a_330100]
-
în lucrarea sa „Kezhai Zagao, Xugaohou” că orașul Qingzhou fabrica lunar 1000-2000 de bombe, învelite într-o carapace de fier, distribuind la un moment dat în Xiangyang și Yingzhou aproximativ zece-douăzeci de mii de astfel de bombe. În schimb, mongolii invadatori recrutau soldați chinezi din nord și foloseau același tip de armament cu praf de pușcă împotriva Songului. Până în secolul al XIV-lea, arma de foc și tunul puteau fi găsite și în Europa, în India, și în Orientul Mijlociu islamic, în
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
Republica Moldova. Aici se află "Călărași-Divin", o întreprindere importantă de coniac. Călărași are sensul de soldat din cavalerie, cavalerist. Călărașii constituiau unul dintre elementele principale ale vechii armate ale Țării Moldovei. În Moldova călărașii asigurau paza hotarului contra tătarilor și altor invadatori. Tot ei erau însărcinați să ducă corespondența la domn și de la domn. Orașul Călărași se așterne pe ambele maluri ale râului Bîc, în regiunea unor dealuri miraculoase de Codru, cam la jumătate de cale între Chișinău și Ungheni (59 de
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
în Moldova, reorganizarea sistemului de proprietate de pământ în secolul XVI și apariția unor categorii de proprietari de pământ răzeș în viața cărora relațiile de rudenie aveau o mare importanță. În Moldova călărașii asigurau paza hotarului contra tătarilor și altor invadatori. Tot ei erau însărcinați să ducă corespondența la domn și de la domn. Încă de la formarea statului medieval moldovenesc, teritoriul actualului raion Călărași ținea de ținutului Orhei - Lăpușna aceasta o demostrează recensămîntul din 1772-1774 unde găsim că exista ocolul Fața Bîcului
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]