2,516 matches
-
a diagramelor, de prezentare a rezultatelor etc. Dată fiind complexitatea procesului investigativ, este obligatorie efectuarea repetată a acestui gen de activitate de învățare, astfel încât elevii să-și dezvolte abilitățile necesare. În cazul lucrului pe grupe, abordat în majoritatea activităților, problema investigată poate fi ușor diferită pentru fiecare grupă, plasându-se însă în conținutul unei teme date, sau poate fi aceeași pentru toți, situație în care rezultatele obținute de grupe pot fi comparate, sistematizate și esențializate în concluziile formulate. La Educație muzicală
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
11%. Cel de-al treilea criteriu de clasificare a chestionarelor este dat de modul lor de aplicare. Se disting astfel chestionare autoadministrate și chestionare administrate de către operatorii de anchetă. Chestionarele autoadministrate presupun înregistrarea răspunsurilor de către înseși persoanele incluse în eșantionul investigat. Subiecții din anchetă formulează și consemnează în același timp răspunsurile, eliminând filtrarea informației de către o altă persoană. Prin autoadministrare ei se pot exprima complet prin ceea că răspund la întrebare dar prin felul cum fac această. Autoadministrarea elimina unul din
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
aforisme, eseuri la „Iașul literar”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „România literară”. Postum apare placheta de versuri Sfinxul (1988). Rămân în manuscris romanul Soarele este al tuturor și nuvelele adunate sub titlul Prometeu. Prozatorul T. își conturează încă de la început universul investigat și stilul. În tușe îngroșate, mergând până la caricatură, personajele din schițele sale au un profil frust, dar și o psihologie lipsită de accidente, care confirmă, la fiecare pas, așteptările cititorului. Culoarea și prospețimea narațiunilor provin din „subiectul” ales: imaginea unei
TURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
speciale care incită la interogații specifice. În această perioadă se poate presupune apariția unei noi culturi politice, obiectiv formal, de altfel, al regimurilor comuniste. Impactul participării la obligatoriile organizații „voluntare”, asupra competențelor și identităților civice a fost, de asemenea, puțin investigat. În plus, mutațiile sociale majore din perioada respectivă, dar și transformările radicale din ultimii 15 ani au afectat comunitățile în maniere care puteau altera resursele structurale pentru activism. Lipsa unor date longitudinale împiedică formularea unor răspunsuri finale la întrebări de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
menționate mai sus și faptul că au fost realizate prin acțiune colectivă, fără control sau investiție din afară. Datele mele arată că resursele colectivităților de a depăși dilemele sociale nu sunt distribuite în mod egal. Două dintre cele zece scări investigate nu au raportat nici un bun colectiv realizat în ultimii cinci ani, iar alte două au reușit să își producă beneficii minore în comparație cu celelalte. Cariere, biografii Datele mele permit înțelegerea mecanismelor și a factorilor care încurajează sau împiedică oamenii să se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tulburarea ordinii și liniștii publice, urmate la distanță de omor, tentativă de omor precum și rele tratamente aplicate minorului; dintre agresiunile sexuale incriminate cele mai frecvente au fost perversiunile sexuale, violul și tentativa de viol. În 20 de cazuri dintre oligofrenii investigați aceștia aveau antecedente penale, În mare măsură aceștia fiind acuzați pentru fapte similare. Studiind antecedentele patologice am constatat că subiecții interesați au suferit un TCC În copilărie, sunt suferinzi de diferite afecțiuni neurologice (encefalopatie cronică, epilepsie GM, pareze) precum și tuberculoză
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
următoarele etape: construirea, cu ajutorul unui grup de experți ( educatori, învățători, profesori ), a unui set de aserțiuni (afirmații) ori întrebări care să vizeze dimensiunea principală (eficiența educațională a adultului față de copil) și definirea principalelor elemente componente, aspecte sau factori subsumați dimensiunii investigate; analiza primară a itemilor chestionarului inițial în cadrul unui grup de experți ( altul decât cel care a formulat aserțiunile), pentru a verifica în ce măsură acestea vizează ori nu dimensiunea sau factorii chestionarului final. Acest grup de experți a decis pentru fiecare item
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
listă comună), cărei categorii descrise anterior / factor îi aparține. Analizând gradul de concordanță între experți, s-au înlăturat itemii plasați în categorii diferite de experți diferiți .Tot în această etapă s-a verificat dacă aserțiunile formulate vizează aspecte ale dimensiunii investigate și dacă sunt suficient de variate pentru surprinderea diferitelor ipostaze ale acesteia. În acest fel se realizează o verificare a ceea ce se numește „validitate de conținut” măsura în care aserțiunile formulate (itemii) vizează conținutul dimensiunii pe care dorim s-o
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
agresive fie intensifică comportamentul agresiv, fie Îl menține la același nivel. Experimentele cu adulți s-au soldat cu rezultate similare. Când li s-a dat, În mod repetat, posibilitatea de a lovi o altă persoană (care nu putea riposta) subiecții investigați au devenit din ce În ce mai punitivi. Subiecții furioși au devenit chiar mai punitivi, În atacurile lor succesive, comparativ cu subiecții care nu erau furioși. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, impulsurile agresive ale subiecților furioși ar fi trebuit să se
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
învățământ superior, 44% absolviseră liceul, 10% - zece clase și 26% - școala generală. Starea civilă a acestora, la data abrogării decretului, exprimată procentual, se prezintă astfel: 64% - femei căsătorite, 34% - necăsătorite. Am considerat ca o caracteristică importantă cu referire la fenomenul investigat raporturile intervievatelor cu religia. Din declarațiile făcute, 60% dintre femei sunt de religie ortodoxă, 12% - catolică, iar restul aparțin unor Biserici neoprotestante. Deși toate își exprimă apartenența la o Biserică, doar 54% recunosc a fi practicante active ale credinței declarate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
consecințele provocării avorturilor ca fapte de viață. Din analiza datelor reiese concluziile de mai jos. 1. Toate femeile intervievate cunosc din proprie experiență ce-a însemnat provocarea unui avort în perioada funcționării Decretului nr. 770/1966. Numeroase femei (din lotul investigat, un procent de 46%) au avut o singură provocare ilegală de avort. După această amară experiență, au recurs la mijloace suplimentare de precauție. Cu toate acestea, 40% dintre femeile investigate au avut în respectiva perioadă între două și cinci provocări
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
perioada funcționării Decretului nr. 770/1966. Numeroase femei (din lotul investigat, un procent de 46%) au avut o singură provocare ilegală de avort. După această amară experiență, au recurs la mijloace suplimentare de precauție. Cu toate acestea, 40% dintre femeile investigate au avut în respectiva perioadă între două și cinci provocări ilegale de avort, restul intervievatelor declarând că au avut mai mult de cinci avorturi sau le-au uitat numărul. De remarcat că nu putem opera corelații semnificative între profesia, studiile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
principal, anxietatea și complexitatea situațiilor (Anexa 7). 5. „Nu se poate descrie într-o frază” - a fost exprimarea refuzului a cinci intervievate de a sintetiza într-o singură frază ce-au însemnat avorturile provocate pentru ele. Jumătate din întregul lot investigat au refuzat să răspundă, cu motivația „Nu știu să spun”. „Un păcat” - au sintetizat faptul cinci intervievate, „groaznic” - au exclamat două femei, „a fost crunt” - au opinat alte două și „foarte dureros” - au răspuns trei. Nuanțarea răspunsurilor este relevantă pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în rândul subiecților intervievați. Datele obținute pe baza acestei structuri au fost supuse ulterior unei analize statistice. Distribuțiile de frecvență au fost utilizate în vederea calculului frecvenței de apariție a anumitor aspecte ale vieții cotidiene și strategii de adaptare în interiorul eșantionului investigat. Diferențele în cadrul grupului de subiecți au fost calculate cu ajutorul testului „t” pentru variabile nominale nepereche. Relațiile dintre variabilele dihotomice s-au calculat cu ajutorul analizei de contingență. Obiectivele care au orientat investigațiile de față sunt următoarele: 1. desprinderea aspectelor vieții cotidiene
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
averii părintești (N = 9), domiciliul forțat al familiei (N = 2), îmbolnăvirea unui membru al familiei (N = 2), arestarea unui membru al familiei (N = 2), divorțul părinților (N = 1), moartea ambilor părinți (N = 1). De asemenea, soțiile a 5 dintre subiecții investigați (22,7%) au solicitat divorțul în timpul detenției și s-au recăsătorit. Relatările au evidențiat faptul că presiunile exercitate în diferite modalități asupra soțiilor deținuților politici în vederea solicitării divorțului, de cele mai multe ori prin amenințarea cu pierderea locului de muncă, se numărau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
părăsească orașul decât în urma unei aprobări care se obținea pentru motive bine justificate. Detașamentul de muncă era o formă de serviciu militar obligatoriu în care se prestau munci dificile, în special în domeniul construcțiilor. (d) Contacte cu Securitatea. În cadrul eșantionului investigat, 16 persoane (72,7%) s-au antrenat liber în discuțiile pe tema contactelor cu Securitatea, iar restul de 6 (27,3%) s-au exprimat într-un mod mai degrabă reticent, ocolind pe cât posibil acest subiect de discuție. Conform descrierilor, controlul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
etc. (e) Probleme ocupaționale. După eliberarea din închisoare, fostul deținut politic avea obligativitatea de a se prezenta la Oficiul Forțelor de Muncă în vederea căutării unui plasament. Procedurile de angajare erau subordonate biroului de cadre al fiecărei instituții. 13 dintre persoanele investigate (59,1%) au fost nevoite să efectueze munci necalificate după ieșirea din închisoare de-a lungul unei perioade medii de 20,5 luni (SD±14,2). Pe parcursul postdetenției, 7 (31,8%) au relatat că au fost angajate pe o perioadă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
serviciului contabilitate. (h) Persecuții ale familiei. Dintre persoanele intervievate, 6 (27,3%) au mărturisit că unul dintre membrii familiei a fost, la rândul lui, victimă a persecuțiilor politice. Forma de persecuție a membrilor familiei a fost, în fiecare dintre cazurile investigate, diferită: transferul de la locul de muncă al soției, concedierea soției, condamnarea tatălui la 6 ani detenție, anchetarea fiului și exmatricularea fiului din Academia de Marină Militară. (i) Atitudini de evitare a contactelor sociale, prudență excesivă. Dată fiind situația sociopolitică din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
personale și familiale, probleme la locul de muncă etc. În primii ani după eliberarea din detenție, foștii deținuți politici au efectuat încerări asidue de reintegrare în societate și de readaptare la noul context. La momentul arestării, majoritatea persoanelor din cadrul grupului investigat erau foarte tinere, fiind studenți sau elevi. De asemenea, în numeroase cazuri, starea materială a familiei s-a înrăutățit considerabil în urma confiscării averii, a colectivizării sau a deportării. De aceea, primele demersuri după ieșirea din închisoare au fost acelea de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de specialiști în industrie. Toate domeniile de activitate erau subordonate politicii partidului, supunerea la ordinele politice ale biroului de cadre fiind obligatorie, iar nerespectarea acestor reguli fiind privită ca sabotaj și pedepsită penal. Pe parcursul desfășurării activității profesionale, 50% din persoanele investigate au fost prejudiciate la locul de muncă, în mod obișnuit prin: transferuri, concedieri, retribuție necorespunzătoare, retrogradări. Nedreptățile suferite la locul de muncă și excluderea din procesul de decizie instituțională marcau izolarea lor în cadrul colectivului de muncă și se asociau cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dezavantaje în afara celor existente, majoritatea persoanelor intervievate au recurs la un conformism aparent, prin atitudini de mimare a respectului și aprobării, ceea ce a contribuit la dezvoltarea unui sentiment de fragmentare a personalității și la scăderea stimei de sine. În cadrul grupului investigat a existat totuși o minoritate care a beneficiat de o serie de avansări profesionale excepționale, fapt surprinzător, având în vedere reglementările privind statutul fostului deținut politic în acea perioadă. S-a observat, de asemenea, o corelație între prejudiicile aduse la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de detenție politică sunt persoane ce au fost arestate la o vârstă tânără, motiv pentru care realizarea unei investigații care să includă alte categorii nu ar fi fost posibilă. De asemenea, avându-se în vedere efectivul numeric scăzut al eșantionului investigat, cercetarea de față oferă mai degrabă o perspectivă orientativă asupra aspectelor vieții cotidiene din perioada postdetenție, impunându-se precauție în extrapolarea rezultatelor. Limitele metodologice și caracterul preliminar al studiului de față nu au permis, probabil, operaționalizarea tuturor aspectelor vieții cotidiene
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
itemi la care se referă sarcinile executate de subiect. În funcție de notele obținute, se reprezintă fiecare rezultat în dreptul categoriei de itemi de pe grilă, iar la final se unesc punctele respective și se obține un profil care indică particularitățile psihomotrice ale copilului investigat. Vârsta subiecților poate fi cuprinsă în intervalul 4/5‑13/14 ani. Exercițiile sunt destinate în special copiilor/elevilor suspectați de deficiențe psihomotrice, sunt reprezentate prin cifre de la 1 la 20 (razele de pe diagramă) și se împart în patru categorii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
culegătorului”, notează cercetătorul în prefața la Folclor din Bihor. Criteriile estetic și documentar sunt cele care decid în principal antologarea materialelor. Ambele criterii sunt subordonate principiului reprezentativității, astfel încât textele oferă de regulă o imagine reală a repertoriului folcloric din zonele investigate, cu o atenție sporită acordată variantelor, importante pentru sesizarea procesualității în folclor. O pondere însemnată o au aici textele legate de obiceiuri. Studiile care precedă culegerile se definesc ca niște micromonografii etnofolclorice informate și atent concepute, capabile să rețină specificul
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, cu accent pe autorii din Transilvania. Prin diverse studii, ediții (Timotei Cipariu, Ion Heliade-Rădulescu, Ioan Slavici) și colaborări la volume colective, autoarea urmărește o cât mai adecvată contextualizare a personalităților și operelor investigate, mobilizându-și în acest scop competențele istorice, filologice și exegetice. Aceste trăsături se concretizează îndeosebi în lucrarea Petru Maior - un ctitor de conștiințe, care se încadrează în tradiția canonică a studiului monografic, desfășurându-se pe două planuri (viața și opera
PROTASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289044_a_290373]