6,812 matches
-
pretinsa contrarietate între modul de aplicare a dispozițiilor legale de către casele județene de pensii, pe de o parte, și instanțele judecătorești, pe de altă parte, nu poate, în principiu, constitui obiectul soluționării pe calea contenciosului constituțional. Din această perspectivă, invocarea dispozițiilor art. 124 din Constituție nu are relevanță în cauză. ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și
DECIZIA nr. 281 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258418]
-
drumurile publice un tractor agricol sau forestier a fost realizată strict din perspectiva omisiunii legislative cu relevanță constituțională de a include tractoarele agricole și forestiere în ipoteza normativă a art. 335 alin. (1) din Codul penal. ... 25. Cu privire la invocarea de către autoare a pasivității legiuitorului în ceea ce privește punerea de acord a normei de incriminare de la art. 335 alin. (1) din Codul penal cu dispozițiile Constituției, raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 224 din 4 aprilie 2017
DECIZIA nr. 123 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258459]
-
de 5 zile de la data apariției respectivului caz de forță majoră și să prezinte un act confirmativ eliberat de autoritatea competentă din propriul județ, respectiv municipiul București, prin care să certifice realitatea și exactitatea faptelor care au condus la invocarea forței majore, și, de asemenea, de la încetarea acestui caz. (3) Dacă nu procedează la anunțarea, în termenele prevăzute mai sus, a începerii și încetării cazului de forță majoră, partea care îl invocă suportă toate daunele provocate celeilalte părți prin
ORDIN nr. 2.286/472/2022 () [Corola-llms4eu/Law/257912]
-
cuantumului pensiei, Curtea reține că acestea nu pot fi considerate ca fiind de natură să afecteze dreptul de proprietate privată sau dreptul la pensie și, în consecință, constată că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt încălcate. ... 26. Referitor la invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 1 din 13 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 25 ianuarie 2021, Curtea precizează că prin această decizie a fost admisă obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct.
DECIZIA nr. 203 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258296]
-
obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, respectiv art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017. ... 20. De asemenea, în prezenta cauză, în legătură cu invocarea încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi, sub aspectul discriminării instituite între persoanele îndreptățite care au beneficiat de despăgubiri înainte și, respectiv, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că aplicarea unui regim
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
precitată, paragrafele 33-36). De altfel, cauțiunea este restituită contestatorului, în condițiile legii (Decizia nr. 865 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 27 mai 2020, paragraful 46). ... 24. În ceea ce privește invocarea, în susținerea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea observă că aceste norme constituționale stabilesc limitele și condițiile exercitării dreptului recunoscut persoanei vătămate de o autoritate publică în dreptul său ori întrun interes
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
poate analiza în cadrul acestei proceduri condițiile de admisibilitate menționate în precedent, întrucât Legea nr. 77/2016 a instituit prin art. 7 o procedură specială de contestare, care trebuie respectată. Or, art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă permite invocarea în cadrul contestației la executare silită a unor motive de fapt și de drept privind fondul dreptului numai dacă legea nu prevede o altă cale procesuală. ... 69. Această opinie a fost împărtășită de judecătorii de la Curtea de Apel București
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
României, Partea I, nr. 862 din 19 noiembrie 2015, paragraful 85), astfel că aceste avize invocate nu au relevanță constituțională, ci, eventual, se constituie într-un suport furnizat judecătorului constituțional în interpretarea textelor constituționale de referință. În cauza de față, invocarea încălcării art. 148 alin. (1) din Constituție, prin prisma nerespectării unor avize ale Comisiei de la Veneția, nu poate fi analizată, chiar și pentru faptul că această Comisie nu este un organ de lucru al Uniunii Europene, iar art. 148
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
proprietății, la o egală protecție a legii și la dreptul la pensie. Or, argumentele reținute mai sus care reies din jurisprudența Curții Constituționale abordează toate aceste aspecte, fiind, în consecință, valabile și cu privire la aceste dispoziții. ... 68. Cât privește invocarea dispozițiilor art. 54 privind fidelitatea față de țară, ale art. 55 privind apărarea țării și ale art. 118 privind forțele armate din Constituție, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauza de față. ... 69. În final, Curtea observă că
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
din 17 decembrie 1996, Curtea Constituțională a reținut că nu constituie discriminare dacă, prin prisma unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile. ... 20. În același timp, față de invocarea regimului salarial specific diferitelor categorii profesionale plătite din fonduri publice, care, în opinia autorului excepției, determină încălcarea egalității în drepturi, Curtea subliniază că, astfel cum a reținut instanța de contencios constituțional în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi nu exclude
DECIZIA nr. 892 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253198]
-
din alegeri. Prin urmare, garanția constituțională referitoare la stabilitatea funcției de președinte al Senatului, prevăzută expres de art. 64 alin. (2) teza a doua din Constituție potrivit căruia acesta se alege pe durata mandatului Camerei, nu a fost înlăturată prin invocarea unei noi configurații politice, singura care ar fi putut justifica, potrivit art. 64 alin. (5), o eventuală încetare a mandatului de președinte al Camerei, ci prin întrunirea unei noi majorități politice în cadrul Senatului. Or, indiferent de consecințele produse în
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
care acestea sunt declarate, potrivit legii, nu au efect în domeniul evaziunii fiscale, astfel cum sunt reglementate faptele de evaziune fiscală, potrivit art. 9 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare“. Astfel, invocarea, în mod nereal, a existenței unor fapte de evaziune fiscală în nota de fundamentare conduce la emiterea ordonanței de urgență cu exces de putere, în sensul în care acesta este definit de art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
apel (3 judecători) până la 1 ianuarie 2020. Pe de altă parte, este evident că CSM nu poate lua măsuri de acoperire a posturilor libere în urma pensionării anticipate câtă vreme aceste locuri nu sunt încă libere. ... 30. Referitor la invocarea în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a Opiniei preliminare a Comisiei de la Veneția, se susține că aceasta nu poate fi considerată o stare excepțională, urgentă, de natură a justifica legiferarea printr-o ordonanță de urgență a
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
îndeplini condițiile de pensionare anticipată, riscul generat de posibilitatea pensionării anticipate a magistraților este independent de voința Guvernului și pune în pericol un interes public, cel al realizării unui act de justiție eficient și calitativ. ... 63. În ceea ce privește invocarea în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a Opiniei preliminare privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
ci mai degrabă are rolul de a determina părțile contractului să identifice soluții adaptate care să o prevină (încheierea contractelor de credit în monedă națională/clauze de conversie a monedei creditului în monedă națională/clauze de adaptare a contractului care să prevină invocarea impreviziunii/încheierea unor contracte de tranzacție/ novații). Trebuie subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
Însă, referitor la dispozițiile cuprinse în anexa nr. 1 lit. D pct. 103 la Legea nr. 138/1999, Curtea observă că autorul excepției vizează, în realitate, prevederile cuprinse în anexa nr. 1 lit. D la acest act normativ. Cu privire la invocarea dispozițiilor art. 5, ale art. 6, ale art. 10 alin. (1), (3) și (4) și ale anexei nr. VII din capitolul II, secțiunea a 2-a din Legea-cadru nr. 284/2010, Curtea observă că autorul vizează prevederile art. 5 și ale
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
autorul vizează prevederile art. 5 și ale art. 6 din secțiunea a 2-a a capitolului II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, precum și ale art. 10 alin. (1), (3) și (4) din același act normativ. Referitor la invocarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Curtea observă că autorul vizează, în realitate, prevederile art. 1 alin. (1) și (4) din acest act normativ. Referitor la invocarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
3) și (4) din același act normativ. Referitor la invocarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Curtea observă că autorul vizează, în realitate, prevederile art. 1 alin. (1) și (4) din acest act normativ. Referitor la invocarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Curtea observă că autorul vizează, de fapt, prevederile art. 1 alin. (1) și (4) din acest act normativ. ... 12. Curtea observă, de asemenea, că: prevederile art. 52 alin. (1) și
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
refuze racordarea la rețea invocând costuri suplimentare generate de creșterea necesară a capacității elementelor de sistem în perimetrul imediat al punctului de racordare sau racordarea unei noi instalații de producere sau a unei noi instalații de stocare a energiei prin invocarea unor viitoare limitări posibile ale capacităților de rețea disponibile, de exemplu, congestia în părțile îndepărtate ale sistemului de transport. Operatorul de transport și de sistem furnizează toate informațiile necesare racordării. (6) Operatorul de transport și de sistem poate să limiteze
ORDIN nr. 17 din 2 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252388]
-
privește condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale, „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr.
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. Cu alte cuvinte, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie realmente utilă pentru soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată. Practic, decizia Curții
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
o eventuală soluție de admitere nu ar avea nicio înrâurire asupra soluționării procesului în care a fost invocată. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva presupusului caracter imprecis al condiției de a demonstra existența unei „pagube iminente“, pentru a obține suspendarea executării unui act administrativ. ... 14. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care, prin hotărârile din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, a reținut că „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr.
DECIZIA nr. 773 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252680]
-
din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. ... 17. Cu alte cuvinte, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie realmente utilă pentru soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată. Practic, decizia
DECIZIA nr. 773 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252680]