350 matches
-
bibliografiei, a bucuriei de a fi lucrat pe un manuscris, în a fi făcut din asemenea muncă o artă și nu o simplă incursiune materială într-un domeniu atât de sensibil personal, este recunoscută fără exces de modestie de Mariana Iova. La rândul ei, studiul rezultat din analiza limbajului și nuanțarea semnificației lui în text, prin analizele fenomenului fonetic, morfologic, sintactic, lexical, conduce la recunoașterea valorii cercetătoarei, specializate în domeniul lingvisticii. Nu voi insista aici cu descrierea operei volum de volum
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
aducând precizarea datării: Sibiu, 1942 (Vremuri și oameni), Sibiu, 10.XII.1943 (Prăbușirea), Sibiu, 1942, (Sfântul), Sibiu, 1943 (Frământări) și o decalare de ani în curgerea acestei înregistrări, 1940, decembrie (Prăpastia). Istoricul publicării aduce în atenție, prin acțiunea lui Victor Iova, a antecedentelor și a consecințelor, a încadrării într-o familie de probleme ale textului, a stabilirii locului romanului într-o serie de evenimente și idei. În istoricul publicării preponderent se detașează rolul cenzurii. Atunci când vine ca aplicare din partea celor care
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
trecut manuscrisul și efortul scriitorului de a convinge editurile de stat, între anii 1950-1960, să-i publice opera. Editorii de azi urmăresc și semnalează cu acribie secționările, eliminările, înlocuirile, ilustrează natura eliminărilor și a modificărilor, cât și intervenția lui Victor Iova de a copia din „Gazeta literară” pentru a le introduce în romanul pregătit pentru editare (Prăbușirea), lipsind aproape șapte pagini de manuscris, rătăcite în redacția „Vieții românești”. Fiecare „Notă asupra ediției” ajunge în final treaptă în definirea personalității lui Ion
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
pentru a le introduce în romanul pregătit pentru editare (Prăbușirea), lipsind aproape șapte pagini de manuscris, rătăcite în redacția „Vieții românești”. Fiecare „Notă asupra ediției” ajunge în final treaptă în definirea personalității lui Ion Agârbiceanu, întreaga lucrare semnată de Mariana Iova și Victor Iova fiind o atentă și avizată punere în valoare a acestei opere.
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
introduce în romanul pregătit pentru editare (Prăbușirea), lipsind aproape șapte pagini de manuscris, rătăcite în redacția „Vieții românești”. Fiecare „Notă asupra ediției” ajunge în final treaptă în definirea personalității lui Ion Agârbiceanu, întreaga lucrare semnată de Mariana Iova și Victor Iova fiind o atentă și avizată punere în valoare a acestei opere.
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
pentru o ăIstorie universală a literaturii românea", criticul nouăzecist Dan-Silviu Boerescu răspunde: "... aș propune trei autori contemporani, cu care să-și spargă capetele exegeții, hermeneutii și tălmăcitorii mai ceva decît cu Priveghiul lui Finnegan: Luca Pitu, Șerban Foartă și Gheorghe Iova.". Ce părere aveți? Acești trei autori ar avea un efect imediat la un potențial cititor universal de azi? De ce? - Cum "imediat", cînd tălmăcirea este, ea însăși, o mediere?! Altminteri, dl Boerescu face propunerea această (de care aflu doar acum și
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
teme interpretate greșit, într-o identitate rău tălmăcită? Prezența „intermediarilor” dintre scriitor și administrație, în fond a tălmăcitorilor falși, aduce dileme în plus. „Aseară, între șapte și unu noaptea - consemnează scriitorul pe la începutul anului 1981 -, a fost la mine Gh. Iova împreună cu o sticlă de vin din via tatălui său și cu mari întrebări despre cum poate elimina scriitorul intermediarii dintre el și administrație. Explică foarte bine toate astea (scriitorul ca producător al textului pe care îl utilizează puterea), însă, firește
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
Moise Corneliu, 59 ani l Huțuleac Maria, 69 ani l Martin Maria, 81 ani l Gherghin Sofia, 80 ani l Pakai Iosif, 81 ani l Füldeák Gizela, 82 ani l Balaciu Viorel, 65 ani l Tatar Ludovic, 67 ani l Iova Maria, 76 ani l Popovici Nicolae, 58 ani l Malița Viorel-Nicolae, 50 ani l Corne Cornel, 8 ani l Cristea Gheorghe, 72 ani l Aamza Constantin, 53 ani l Horváth Ildikó, 65 ani l Fota Georgeta, 57 ani l Cașu
Agenda2006-22-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/285009_a_286338]
-
și a participat la barajul de promovare în eșalonul trei al fotbalului românesc. Meciul de baraj cu FC Arieșul Turda II s-a disputat la Zalău și a fost câștigat de bihoreni cu scorul de 2-1 (1-1), goluri marcate de Iova '39 și 90+1, respectiv A. Timar '33. În primul sezon de Liga a III-a, Luceafărul a început mai ezitant, dar după un retur aproape fără greșeală a ocupat finalmente locul 5. O performanță notabilă pentru o nou promovată
CS Luceafărul Oradea () [Corola-website/Science/318948_a_320277]
-
nu o dată, contondentă, mergând până la expresia frustă a dezamăgirii). Mircea Cărtărescu, Cristian Tudor Popescu, Horia Bernea, Ioan Chirilă, Bregovic, Ovidiu Verdeș, Mircea Nedelciu, Radu Cosașu, Jim Morrison, Tarantino, Zidane, Lucian Pintilie, Geo Bogza, J.D. Salinger, Tudor Octavian, Valeriu Sterian, Gheorghe Iova, Emir Kusturica, Marin Preda, Mircea Lucescu, Ștefan Bănulescu, Dan Lungu, Caragiale, Nikita Mihalkov, Irina Nicolau, Nicolae Manolescu, Leonard Cohen și alții. Ultimul pe listă, nu din întâmplare, Alexandru Monciu-Sudinsky. Destui dintre aceștia sunt judecați sever, în numai câteva fraze iuți
O limbă comună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4163_a_5488]
-
de marketing, încercând să obțină succes prin transfer de notorietate dintr-un domeniu în altul. Dacă proaspăta autoare ar fi trimis articolașele astea la o revistă, dar cu pseudonim, ar fi primit un singur răspuns: "categoric, nu". Prietenul meu Gheorghe Iova are o foarte interesantă teorie despre racilele lumii în care am trăit și continuăm să trăim: teoria înlocuitorului. Pentru cine a apucat vremea comunistă știe ce voia să însemne "cafea cu înlocuitori". Pentru ceilalți, fericiții, spun că înlocuitorul este ceva
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
și de azi, sunt, și ele, înțelese ca atare. Nu li se caută explicații ascunse. Una peste alta, Portret de grup e o carte stenică. Cu întrebări neprotocolare și cu răspunsuri, uneori, memorabile. Cum e acela, speculativ, prin care Gheorghe Iova încearcă să identifice motivele pentru care literatura a fost și va fi întotdeauna în ariergarda vieții publice. Avem schițată harta militară a unei întregi bătălii pentru controlul limbajului: „Așadar, invidia pe care o au politicienii, despre asta am scris toată
Respect intelectual by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5016_a_6341]
-
A.O. Kenada, Sergiu Someșan, Horia Gârbea și Petre Călin Logofătu fac și mai vizibilă criza S.F.-ului clasic într-un moment în care scenariile virtuale de tip Matrix fac ravagii printre fanii genului din Occident. Andrei Soficaru scrie ca Iova și Gheorghe Ene acum 20 de ani, un textualism răsuflat, Simona Șerban aduce problema eroticului în relația de cuplu marcată de rutină (un subiect obosit și, prin urmare, pretențios) în Venezzia, proză lipsită tocmai de strălucire. De Ioana Drăgan am
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
urmat, nume de prim plan ale prozei românești (Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Cristian Teodorescu, Gheorghe Crăciun, Constantin Stan, Ioan Lăcustă, George Cușnarencu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu etc.). Alții și-au dobîndit notorietatea în alte zone ale literaturii decît proza (Gheorghe Iova, Gheorghe Ene, Ion Bogdan Lefter). Așa cum prevedea Ovid S. Crohmălniceanu au existat și nume care s-au pierdut pe drum, altele, neprezente în antologie care au devenit blazoane ale prozei optzeciste (Ioan Groșan, Daniel Vighi, Bedros Horasangian, Stelian Tănase), dar
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
trei grupuri distincte: Cramele Recaș S.A. , al cărei director general este domnul Ioan Georgiu și care se va ocupa de cultura celor 700 de hectare de vie; a doua societate este reprezentată de Cramele Recaș Prod - director general domnul Gheorghe Iova, iar activitatea ei va fi producerea și îmbutelierea vinului; cea de-a treia va fi condusă de directorul general Philip Cox, se numește Cramele Recaș Group și se va ocupa de desfacerea pe piața internă și mai ales internațională a
Agenda2006-06-06-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284723_a_286052]
-
lector avizat. Dar poezia nu poate vorbi la nesfîrșit despre ea însăși, fără riscul de a plictisi. Autoreferențialitatea, peste un anumit prag, duce la implozie; și poate că nu e o întîmplare că unul dintre cei mai consecvenți textualiști, Gheorghe Iova, se legitimează printr-un buletin de sterilitate. Inteligența lui Alexandru Mușina, cuantificabilă, îl duce nu către zonele sterpe ale creației, către infinita autospecularitate, ci, dimpotrivă, către terenul accidentat al vieții. Pe acesta îl parcurge și îl reparcurge la nesfîrșit, într-
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
la multiplicarea unui fel de a fi și de a citi lumea, în cheia unui optimism vaccinat de naivități. Intorcin-du-ne însă la numărul 535 al Dilemei, nu putem decît să regretam absența unor experți ai boemei autohtone: Grisa Gherghei, Gheorghe Iova, pentru cea literară, Gheorghe Dinică și eventual Ștefan Iordache pentru boema actoriceasca, Johny Răducanu ar fi putut avea o contribuție cît se poate de dilematica la întregirea hărții boemiei autohtone, după cum ar fi putut spune competent cîteva propoziții pe această
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
ad-hoc vor să pară autentici, să presteze (scrie) așa cum sunt. Fără trucuri, fără deghizări, fără (inter)textualism, optzecism, pedigree-uri livrești, parade cu lecturi. Ca să exprimi lumea e de ajuns să numeri muștele de pe pervaz, nu ai nevoie de Gheorghe Iova, de Orbitor sau de Norbert Elias. Asta spun cei naivi, care cred că pot sta departe de referințe, de sistem. Cei care au (mai) dat cu nasul de proză își dau seama că nu există scăpare: dacă nu-i pomenești
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
Pagină realizată deGERHARD BINDER Degustători și vinuri de viață lungă, din dărnicia soarelui bănățean La Cramele din Recaș, inginerii specialiști Ioan Georgiu, Gheorghe Iova și asociatul britanic Philip Cox hotărăsc destinul nobilei licori Pe dealurile Recașului rodesc boabele aurii și rubinii care, într-una din cele mai moderne amenajări viticole din vestul țării, se transformă în zecile de mii de hectolitri de bună dispoziție
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
din cele mai moderne amenajări viticole din vestul țării, se transformă în zecile de mii de hectolitri de bună dispoziție. Recașul și-a recâștigat meritatul renume. Semnează cu majuscule podgoreni de ispravă: directorul general, inginer Ioan Georgiu, directorul inginer Gheorghe Iova și asociatul britanic Philip Cox. La nici jumătate de oră de drum cu mașina din Timișoara, se află localitatea Recaș, patria de necontestat a vinurilor de ținută și caracter din Banat. Ceva mai la deal se întind cunoscutele podgorii și
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
învățaseră la timpul potrivit să prețuiască vița și rodul ei, să mai bea vinul și cu sufletul. De altfel, gazdele mele, cei doi directori ai Cramelor din Recaș, inginerii și oenologii de seamă ai acestor locuri, Ioan Georgiu și Gheorghe Iova, sunt ei înșiși membri ai elitei degustătorilor din țară, ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România, o organizație nonprofit înființată în anul 1994, ambii foști dascăli apreciați ai Universității de Științe Agricole a Banatului. Asociația cuprinde acum 90 de degustători cu
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
dacică... Secretul unei arte și regulile ei de fier La Recaș, unde vinul este sinonim cu știința, oamenii care o slujesc și-au făcut din meserie profesiune de credință. Atât directorii cramelor din „orașul vinului”, inginerii Ioan Georgiu și Gheorghe Iova, cât și asociatul Philip Cox, care au sfințit aceste locuri, oenologi cu experiență, s-au dedicat măiestriei de a produce și respecta fiecare picătură în care zace truda și priceperea de a stăpâni cele trei, de altfel cele mai importante
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
Centrul de Perfecționare a Cadrelor din Industria Alimentară, cu finalitate practică la Institutul de Cercetări din Valea Călugărească. Cei doi „stăpâni” ai vinului se numără astăzi printre cei mai buni cunoscători ai soiurilor care se produc în țară. Inginerul Gheorghe Iova este vicepreședintele pe zona de vest al Asociației Degustătorilor Autorizați din România, o organizație care joacă un rol din ce în ce mai important în promovarea vinurilor atât în țară, cât și peste hotare. „Degustătorul este de fapt un om dotat de la natură, dar
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
Și cu aceasta, firește, încă nu s-a spus totul. Urmează probele de antrenament în două sau trei reprize, pentru mobilizarea simțurilor, sau „punerea în gardă”. „Este una dintre cele mai importante faze în pregătirea pentru degustare”, aflu de la inginerul Iova. „De buna pregătire și evident, de calitățile native ale unui degustător, depinde sporul acțiunii”, îmi spune directorul general, la rândul său un specialist degustător cu performanțe semnificative: în 6 ore poate deosebi, diferenția și nota exact între 80 și 100
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
autor consideră că o însușire esențială a degustătorului este vocația, fapt la care subscriu și directorii Cramelor din Recaș: acuitate senzorială, justețea percepțiilor gusto-olfactive, senzațiile vizuale de gust și miros receptate. Atât autorul „Marii cărți... ”, cât și specialiștii Georgiu și Iova sunt de părere că un degustător se formează de la vârsta de 20 de ani, când acuitatea senzorială are un nivel relativ staționar, timp de aproximativ încă 20 de ani. Totodată este importantă și starea sănătății degustătorului. De altfel, se pare
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]