294 matches
-
în jurul ei să fie toate și toate să fie dependente de ea ca pricină, ca obârșie*, ca margine 147 și ea să fie, după Scriptură, toate în toți* (I Cor. 15,28) și să fie lăudată cu adevărat ca suportul (ipostasul) tuturor, obârșia și desăvârșitoarea, susținătoarea, ocrotirea și casa*, cea care întoarce toate spre Sine și aceasta în mod unitar, cel nesupus vreunei relații 148, liber de toate. Căci nu e numai cauza susținerii sau a vieții sau a desăvârșirii, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
El înlătura răstălmăcirea monarhiană a expresiei de o ființă, prin completarea ei cu termenul trei ipostasuri arătând că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt nu sunt numai niște roluri sau măști sau puteri fără consistentă în ele înseși, având ca suport (ipostas) ființă cea unică, ci Ipostasuri sau Persoane real și etern subzistente. Sfanțul Vasile cel Mare a completat expresia niceeană de o ființă cu expresia trei Ipostasuri fără să o anuleze pe cea dintâi sau să o golească de adevăr, ci
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Într-o Poveste a lui Dumnezeu culeasă din Botoșani, ea suflă peste rănile lui Hristos cu Duhul Sfânt este, deci, pnevmatoforă, ca și Arhanghelul Gavriil 20 și i le vindecă (Duhul Sfânt nefiind, pentru poporul român, atât o persoană/un ipostas divin, cât o energie din care cei sfinți se împărtășesc și pe care o pot transmite, o pot purta cu ei, o pot folosi în caz de nevoie ș.a.). Într-un text popular transilvănean cu patină gnostică, Maica Domnului pleacă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ca o lipsă, ca o insuficiență a celui din urmă. E necesar să vezi cum toate au un singur izvor, acesta fiind în chip absolut unul, nedespărțit în sine și nedivizat în ființa sa, unul și același dintotdeauna în întreitul ipostas, el singur cauză începătoare și scop ultim al celor ce sînt" [1994:71]. 1.1. NEGATIVITATEA, UN DAT ABSOLUT? Problema "negativității absolute" trebuie în mod necesar corelată cu existența unei Realități. Singulare, perfecte, autosuficiente și manifeste doar în sine, capabile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
îndreptățesc prin fapte, cap. 100, în Filocalia..., vol. I, p. 263) „Definiția credinței: cugetare nepătimașă despre Dumnezeu”. (Diadoh al Foticeii, Definiții, nr.1, în Filocalia..., vol. I, p. 338) „Dumnezeiescul și marele Apostol, definind ce este credința, zice: Credința este ipostasul celor nădăjduite și dovedirea lucrurilor celor nevăzute (Evr. 11, 1). Iar dacă cineva ar defini-o și ca bun lăuntric sau ca și cunoștință adevărată, doveditoare a bunurilor tainice, nu ar păcătui împotriva adevărului. În sfârșit, Domnul, învățând despre lucrurile
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
toate puterile înțelegătoare ale sufletului nostru. Și numesc credință nu mărturisirea binecredincioasă, ci întemeierea neclintită pe ea și pe cele făgăduite de Dumnezeu. Căci, cum vedem prin ea cele făgăduite în veacul viitor fără sfârșit? Prin simțuri? Dar credința este ipostasul celor nădăjduite, iar simțul n-ar putea vedea prin nici un meșteșug viitorul și ceea ce se nădăjduiește. De aceea și Apostolul a adăugat: dovedirea lucrurilor care nu se văd (Evr. 11, 1). Așadar, vede oare vreo putere a minții cele nădăjduite
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vede și se posedă prin această vedere fiind mai presus de toate cele cunoscute prin simțuri și prin minte nu e nici ea ființa lui Dumnezeu. Căci ființa lui Dumnezeu e dincolo și de aceasta prin depășire. Așa este tot ipostasul bunătăților viitoare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Ipostasul bunătăților viitoare sau temelia lor este ființa dumnezeiască, sau înseși ipostasurile dumnezeiești. Căci ele sunt temelia și izvorul acelor bunătăți; în ele își au subzistența. Numai Persoanele infinite pot fi izvorul unei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai presus de toate cele cunoscute prin simțuri și prin minte nu e nici ea ființa lui Dumnezeu. Căci ființa lui Dumnezeu e dincolo și de aceasta prin depășire. Așa este tot ipostasul bunătăților viitoare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Ipostasul bunătăților viitoare sau temelia lor este ființa dumnezeiască, sau înseși ipostasurile dumnezeiești. Căci ele sunt temelia și izvorul acelor bunătăți; în ele își au subzistența. Numai Persoanele infinite pot fi izvorul unei vieți, iubiri și fericiri infinite. (n.s. 126, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și ne vom învrednici în chip arătat de descoperirea lor, credința liturghisește între Dumnezeu și sfinți taine negrăite. Fie ca și noi să ne învrednicim de ele prin harul lui Hristos însuși, acum ca de o arvună, iar acolo în ipostasul (temelia) adevărului, în Împărăția cerurilor, cu cei ce-L iubesc pe El<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința a doua, mai înaltă, e o vedere în Duhul a bogăției bunătății lui Dumnezeu, venită în sufletul celor ce au împlinit poruncile
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Fiul Omului.Aceasta înseamnă, așadar, că noi credem deplin aceleiași taine con form căreia în Iisus Hristos, cele două firi, divină și umană, sunt unite fără amestecare și deosebite fără împărțire. De aceea putem credecă „Dumnezeu adevărat într-un singur ipostas, chiar și după ce s-afăcut om, El a lucrat împlinind cele dumnezeiești toate în calitatede Dumnezeu și a lucrat cele omenești toate în calitate de om (...)”,și Care „după învierea Sa S-a arătat și S-a înălțat la ceruri, și S-aașezat la
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și pe oJmoouvsio" și a interzis întrebuințarea lui<footnote Pavel de Samosata întrebuința chiar expresia / patriv, susținândprin aceasta că Logosul nu este deosebit ipostatic de Tatăl, ci este de o ființă(oJmoouvsio") cu Tatăl, înțelegând că ființa este aceeași cu ipostasul sau persoana.Cf. Istoria bisericească universală, vol. I, București, 1956, p. 133. footnote>.Totuși cuvântul acesta, deși nebiblic, a fost socotit de către Sinodul I Ecumenic ca fiind cel mai potrivit pentru a exprima învățătura dogmatică a Bisericii despre deoființimea și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
trei ipostasuri divine, n.n.) nu se introduce, după el [Dionisie], nici compoziție în Dumnezeu. Căci Persoanele sunt unite în Tatăl ca unic izvor al Lor. Iar procesiunile cele bune spre făpturi sunt unite în ființa cea unică a Celor trei Ipostase". Metafizicienii au căutat pe Dumnezeu în element, or, Dumnezeu nu e din această lume. Postmodernii comit, în schimb, eroarea inversă: negăsind unitatea în această lume, au renunțat la ea, proclamând domnia hazardului. Într-adevăr, lumea golită de lumen e haosmos
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Altfel spus, o veritabilă revoluție a omenirii nu poate fi ruptă de întoarcerea la familia creștină, de care lumea postmodernă s-a depărtat sinucigaș. E o naivitate crasă să crezi că unul dintre sexe poate decide în fața Sfântului Duh, ca ipostas al dumnezeirii treimice. Femeia, ca individ uman în sine, nu e mai bună decât bărbatul. Creștinismul nu e o religie "masculină" și familia nu înseamnă raport de la stăpân la slugă între cele două sexe. Învestirea femeii cu un rol privilegiat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Clive Prince, Misterul templierilor, Editura Rao, București, 2005, p. 306. 284 A pune problema etnicității lui Iisus Hristos ține de istorie, iar nu de teologie. În realitate, Iisus n-a existat exclusiv ca om, ci doar s-a coborât, în ipostas de Fiu, la condiția umană printr-un act kenotic. Cu un Iisus atestat istoric se poate face gnosticism, nicicum o religie de amploarea și profunzimea creștinismului. 285 Ibidem, p. 429. 286 Ibidem, pp. 189-190. 287 Apud ibidem, p. 198. 288
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
tradiției capadociene: în Sfântul Duh se poate vedea chipul Fiului și, prin El, Arhetipul abisal, pe Tatăl. Răspunsul ortodox formulat de Sfântul Teodor Studitul iconoclasmului este semnificativ: chipul este întotdeauna neasemănător prototipului, după ființa sa, dar îi este asemănător după ipostas și nume. Pe icoanele lui Hristos este reprezentat ipostasul Cuvântului întrupat și nu firea Sa divină sau umană. Prin urmare, este vorba despre o comuniune cu persoana lui Hristos, în care energiile celor două firi, firea necreată și cea creată
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Fiului și, prin El, Arhetipul abisal, pe Tatăl. Răspunsul ortodox formulat de Sfântul Teodor Studitul iconoclasmului este semnificativ: chipul este întotdeauna neasemănător prototipului, după ființa sa, dar îi este asemănător după ipostas și nume. Pe icoanele lui Hristos este reprezentat ipostasul Cuvântului întrupat și nu firea Sa divină sau umană. Prin urmare, este vorba despre o comuniune cu persoana lui Hristos, în care energiile celor două firi, firea necreată și cea creată, se întrepătrund. Trecerea de la contextul hristologic la cel pneumatologic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ori că necesitățile sale discursive presupun părăsirea temelor-cheie ale clasicismului grec. 5. Persoană și natură Cadrele în care a evoluat filosofia bizantină au fost într-o măsură hotărâtoare stabilite de distincția de fundament între natură sau esență și persoană sau ipostas. O astfel de distincție era imperioasă în contextul noii viziuni despre realitate pe care o aducea creștinismul. Istoria formulării și folosinței sale este interesantă pentru că ne spune multe despre calea pe care s-a conturat gândirea bizantină ca distinctă de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
parte într-un mod irepetabil și în același timp complet, desăvârșit. Existența fiecărei persoane în parte înseamnă o recapitulare a existenței într-un mod nemaiîntâlnit. „Ca libertate ontolo¬gică absolută, persoana necesită... o constituție ipostatică fără necesitate ontologică. În consecință, ipostasul său trebuie neapărat să se înrădăcineze, să se constituie într-o realitate ontologică neafectată de «starea de creatură». Acesta este sensul frazei scripturistice: a se naște «de sus» (Ioan 3, 37). Este exact posibilitatea pe care hristologia patristică se străduiește
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
da dimensiunea antinomică a înțelegerii creștine a unui Dumnezeu Treimic. Era vorba de introducere a unei distincții între două sinonime, care prin aceasta nu au încetat a avea o dimensiune de echivalență deși au descris aspecte diferite: ouoia și unooxaoiq. Ipostasul este tot ceea ce este ouoia, el primește toate atributele, sau toate negațiile, care pot fi afirmate în privința „supraesenței”, dar rămâne ireductibil față de ouoia. Această ireductibilitate nu poate să fie exprimată sau înțeleasă decât din perspectiva relației celor Trei Ipostase, care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
unooxaoiq. Ipostasul este tot ceea ce este ouoia, el primește toate atributele, sau toate negațiile, care pot fi afirmate în privința „supraesenței”, dar rămâne ireductibil față de ouoia. Această ireductibilitate nu poate să fie exprimată sau înțeleasă decât din perspectiva relației celor Trei Ipostase, care mai corect este să fie numite nu Trei, ci Triunitate. Așa cum precizează Vladimir Lossky, a vorbi despre trei ipostase înseamnă până la urmă să se facă o abstracțiune nepermisă, căci dacă s-ar dori generalizarea și conceptualizarea sintagmei „ipostas divin
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dar rămâne ireductibil față de ouoia. Această ireductibilitate nu poate să fie exprimată sau înțeleasă decât din perspectiva relației celor Trei Ipostase, care mai corect este să fie numite nu Trei, ci Triunitate. Așa cum precizează Vladimir Lossky, a vorbi despre trei ipostase înseamnă până la urmă să se facă o abstracțiune nepermisă, căci dacă s-ar dori generalizarea și conceptualizarea sintagmei „ipostas divin”, ar trebui să se afirme că singura definiție comună ar fi neputința unei definiri comune a celor trei ipostase. Asemănarea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Trei Ipostase, care mai corect este să fie numite nu Trei, ci Triunitate. Așa cum precizează Vladimir Lossky, a vorbi despre trei ipostase înseamnă până la urmă să se facă o abstracțiune nepermisă, căci dacă s-ar dori generalizarea și conceptualizarea sintagmei „ipostas divin”, ar trebui să se afirme că singura definiție comună ar fi neputința unei definiri comune a celor trei ipostase. Asemănarea lor constă în aceea că nu au nici o asemănare, trebuie să se vorbească de un caracter absolut al diferenței
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
trei ipostase înseamnă până la urmă să se facă o abstracțiune nepermisă, căci dacă s-ar dori generalizarea și conceptualizarea sintagmei „ipostas divin”, ar trebui să se afirme că singura definiție comună ar fi neputința unei definiri comune a celor trei ipostase. Asemănarea lor constă în aceea că nu au nici o asemănare, trebuie să se vorbească de un caracter absolut al diferenței ce implică o absolută identitate, în afară de care nu se poate indica într-un mod propriu ceea ce trebuie înțeles prin Tri-
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Credem într-o singură ființă, într-o singură Dumnezeire, într-o singură putere, într-o singură voință, într-o singură activitate, într-un singur principiu, într-o singură stăpânie, într-o singură domnie, într-o singură împărăție, cunoscută în trei ipostase desăvârșite, dar adorată într-o singură închinăciune, mărturisită și adorată de toată făptura rațională. Ipostasele sunt unite fără să se amestece și despărțite fără să se despartă, lucru care pare și absurd.” Și ceva mai jos: „Spunem că fiecare din
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
singură voință, într-o singură activitate, într-un singur principiu, într-o singură stăpânie, într-o singură domnie, într-o singură împărăție, cunoscută în trei ipostase desăvârșite, dar adorată într-o singură închinăciune, mărturisită și adorată de toată făptura rațională. Ipostasele sunt unite fără să se amestece și despărțite fără să se despartă, lucru care pare și absurd.” Și ceva mai jos: „Spunem că fiecare din cele trei ipostase are o ipostasă desăvârșită, ca să nu admitem o fire compusă desăvârșită din
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]