1,406 matches
-
încet coboară, Și toate păsările zboară și nu mor. La Ipotești, în România, El , Eminescu, ... Citește mai mult La Ipotești, la Casa cu istorii, Scrie Eminescu printre glorii...Despre Țara noastră, fără nume,Trist, îngenunchind l-al ei renume.La Ipotești, stau teii, podidițiDe lacrimi luminate de părinți,El, Eminescu geniul nepotrivirii,Pentru păcatele ne- omenirii.Scrie și astăzi, slova Să de aur,Acoperi- tu- ne- a cu tot cu lauriA noastră limba veche, cea română, Pe- altar crescând iubirea Să divină.La
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
stau teii, podidițiDe lacrimi luminate de părinți,El, Eminescu geniul nepotrivirii,Pentru păcatele ne- omenirii.Scrie și astăzi, slova Să de aur,Acoperi- tu- ne- a cu tot cu lauriA noastră limba veche, cea română, Pe- altar crescând iubirea Să divină.La Ipotești, zadarnic numai ElE mândru de - ale sale suferinți,Eliberându- ne de dușmanul mișel,Dreptatea și- a rostit- o printre Sfinți.La Eminescu, acasă, teii mă doboară,Cu un miros de sacru- mbietor,Si cerul către El încet coboară,Si toate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
sale suferinți,Eliberându- ne de dușmanul mișel,Dreptatea și- a rostit- o printre Sfinți.La Eminescu, acasă, teii mă doboară,Cu un miros de sacru- mbietor,Si cerul către El încet coboară,Si toate păsările zboară și nu mor.La Ipotești, în România, El , Eminescu,... XXVII. ABIA, DACĂ VOI FI PE MÂINE MAI UȘOARĂ..., de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016. Abia, dacă voi fi pe mâine mai ușoară- La trup, la gânduri, si la insomnii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
scriitor din lume încununat cu laurii recent înființatului premiu Nobel. A fost „vocea generației sale”, însă pentru cei de mai târziu va fi îndeosebi autorul unui singur poem, „Le Vase brisé”, „Vasul spart”. La 15 ianuarie 1850, se năștea la Ipotești Mihai Eminescu. Biografia lui este prea bine cunoscută pentru a o mai relua aici. Traiectoria lui antumă a fost scurtă, periplul prin viață anevoios și cu sfârșitul tragic pe care-l știm, la vârsta de numai 39 de ani. În timpul
AR FI PUTUT LUA MIHAI EMINESCU PREMIUL NOBEL? de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375488_a_376817]
-
cultural în afara țării, contează foarte mult cine e autorul și de unde vine. Iar felul în care suntem văzuți în lume nu s-a schimbat prea mult din vremea lui Eminescu. „Micul Larousse” din 1993 spune textual despre Eminescu: „écrivain roumain (Ipotești 1850 - Bucarest 1889). Auteur de nouvelles et de contes populaires, il est par son génie romantique, le grand poète national de la Roumanie.” („Autor de nuvele și povestiri populare, el este, prin geniul său romantic, marele poet național al românilor.”) Prezentarea
AR FI PUTUT LUA MIHAI EMINESCU PREMIUL NOBEL? de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375488_a_376817]
-
întors acasă. Eu sunt moldovean de fapt, de la Hlipiceni, care face parte din triunghiul Botoșanilor, nu al Bermudelor (râde). Vreau să-ți spun că acesta este triuinghiul măreț, pentru ca, de la Botoșani vine Nicolae Iorga, apoi la 20 de kilometri este Ipoteștii lui Mihai Eminescu și mai jos puțin sunt Livenii lui George Enescu. Este un triunghi decisiv pentru neamul românesc. Cine nu cunoaște acest colțișor de pământ românesc, de unde vin cei trei, nu cunoaște România, nu cunoaște spiritual divin lăsat de
DE VORBA CU DAN IORDACHESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344949_a_346278]
-
iau nectarul/ color desprinse/ din luceafăr// cunosc sclipirea// le ascund într-un cotlon știut de noi// nu dau nimănui// leg azi într-un colț de batistă/ puțin/ presar peste singurătatea amiezii/ și mă închid în teiul cărunțit// o schimb la Ipotești/ pe un poem” (la aniversare). De peste tot, ca o incantație a firii, răzbat strigătele inocente ale îngerilor, prinși în jocul copilăriei, dar atinși, din când în când, de regretul efemerității ei. În acest joc secund cu timpul, apar elementele inerente
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > IPOTEȘTII MITICI Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 894 din 12 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Ipoteștii mitici Sunt locuri pe Pământ care nu și-au schimbat înfățișarea din clipa când s-au așezat munții la locurile lor, iar mările
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > IPOTEȘTII MITICI Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 894 din 12 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Ipoteștii mitici Sunt locuri pe Pământ care nu și-au schimbat înfățișarea din clipa când s-au așezat munții la locurile lor, iar mările și oceanele și-au cunoscut hotarul-locuri ascunse, tainice, pe care nici nu le-ai bănui - dacă alții
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
și falnici, în mijlocul căreia se află lacul, cu oglinda să ce surâde cerului printr-un singur ochi, iar cerul îi răspunde prin irizări subțiri ce se ivesc printre splendorile frunzelor și florilor de nuferi-lacul cu nuferi -a lui Eminescu din Ipoteștii Botoșanilor. „Fiind băiet păduri cutreieram Și mă culcam ades lână izvor Dar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum sună apa-ncetișor. Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor” Șezut-a
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
crucii, pregătite parcă să îmbrățișeze cerul cu o putere mai mare decât i-ar îngădui corpul. Lângă această bisericuță, a fost ridicată biserica din cărămidă, mai încăpătoare, ce servește drept lăcaș de cult și închinăciune pentru locuitorii de azi ai Ipoteștilor. Această biserică a fost înălțata la inițiativa marelui istoric N. Iorga în perioada interbelică, fiind ornată la exterior cu un brâu de frize cu diverse reprezentări, printre care se află bourul, prezent în stema Moldovei, și stema regală a României
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
desprins din gândurile poetului pe care-l simt aproape însoțindu-ne, recunoscându-ne, răsplătindu-ne pentru drumul lung, pe noi, cei trei care suntem acum în această clipă, aici, pe malul lacului cu nuferi galbeni înfloriți. Elena Armenescu Referință Bibliografică: Ipoteștii mitici / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 894, Anul III, 12 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
ani de zile a revistei EMINESCU și scrierea a zeci de articole dedicate Poetului Național, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu își arată dragostea nețărmurită față de Poet, despre care scrie: ”MIHAI EMINESCU este Biblia Neamului Românesc, atâta vreme cât soarele răsare pe cerimea de la Ipotești. “ Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Teatru ca mijloc de a promova adevărul literar despre Eminescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1192, Anul IV, 06 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile
TEATRU CA MIJLOC DE A PROMOVA ADEVĂRUL LITERAR DESPRE EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347751_a_349080]
-
noi o fotografie la Jan că nu se știe zilele omului!” „Dacă zici tu!” - fusese răspunsul Ralucăi, întors tot cu aceeași tandrețe, încântată de curtuazia lui. Dulcea lui mamă, îmbătrânise! Acum i se făcuse dor de ei, de casă, de Ipotești... Un strigăt cunoscut îl trezise din reveriile lui despre primele zile la Viena și-l aduse cu picioarele pe pământ: -Emineee! „Ăsta e pur și simplu, vită-ncălțată, de unde-mi vine el mie la ora asta?” -Emineee! Trăiască nația! - strigă tânărul
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
vreunui vapor rătăcit în noapte. Și ce de stele mai răsăriseră pe bolta albastră, pe Calea Laptelui, în creștetul capetelor lor; și ce miresme îmbătătoare bătute de vântul primăverii veneau din pădurile bătrâne ale Grizlingului... Noapte de feerie ca la Ipotești când își aștepta iubita sub salcâmul lor sfânt... -Domnule Eminescu, mă gândeam și eu așa... bunăoară matematicile lucrează cu cifre exacte; calculul meu, deși matematic, a depășit sfera cifrelor exacte... Dacă eu făceam acest drum aici la Viena și nu
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
nebănuită poftă de viață puse stăpânire pe el. Și totuși o întrebare puse stăpânire pe el: de unde apăruse această femeie să-i tulbure existența lui. Mai petrecuse o dramă de care-și aminti cu duioșie, era într-o vacanță la Ipotești și cunoscuse o copilă din sat, fata Alupului, pădurarul, cu care stătuse o vară împreună; se întâlneau la umbra unui vechi salcâm... Pe toamnă, înainte de a pleca la școală, trebuia să se întâlnească cu ea, dar a căzut ca un
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
dar a căzut ca un trăznet vestea că fata pădurarului a murit... Rămăsese cu imaginea ei pusă-n cosciug, îmbrăcată-n rochie de mireasă, era așa de frumoasă moartă!... După deziluzia pe care-o avusese cu moartea acelei copile de la Ipotești, Mihai își făcuse plan de călugărie și-i jurase lui Eros că indiferent cu ce săgeată plină de otrava dragostei va mai trage în el, o va respinge: Ea a murit.-Am îngropat-o-n zare. Sufletul ei de lume
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
Se știu puține lucruri despre acestă fată. Să fie fata din „Mortua est”? E greu de spus. Dar poetul, după moartea ei „Am sfărâmat arfa-și a mea cântare/ S-a înăsprit, s-a adâncit, s-a stins.” Iubita de la Ipotești apare în diferite ipostaze în poezia lui și nu se stinge nici în ciclul veronian. Augustin Z.N. Pop, eminescologul care și-a închinat toată viața lui Eminescu, făcând anchete pe teren cu privire la viața și opera lui, între 3 și
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
și nu se stinge nici în ciclul veronian. Augustin Z.N. Pop, eminescologul care și-a închinat toată viața lui Eminescu, făcând anchete pe teren cu privire la viața și opera lui, între 3 și 9 iulie 1955 s-a deplasat la Ipotești, obținând precizări utile despre familia Eminovicilor și despre copilăria și adolescența lui Eminescu, din amintirile sătenilor. (Vezi: „Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu”) Contemporanii poetului au știut că Eminescu a avut un fiu natural pe nume Mihail Lăzăreanu
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
-i rectifice identitatea, alăturându-i numele de Mihai, „fiul real al tatălui său”, renunțănd la Ilie. Având martori legali, avocatul Dumitru Mănăstireanu, cu discreție, prin depoziție orală și atestare scrisă, a susținut autenticitatea celor revendicate. Copilul s-a născut la Ipotești și a fost botezat de Henrieta. Mihai Eminescu s-a interesat de el când era elev la Pomârla, vizitându-l. Iată câteva rânduri din depoziția petentului: „ tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrânul
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
bărbatul fiind plecat mai mereu în pădure. Mai mult, familia stătea poartă în poartă cu familia Eminovocilor, făcându-și vizite reciproce. Dacă dăm nouă luni înapoi de la nașterea lui Mihai Lăzăreanu, descoperim că Mihai Eminescu fusese în octombrie 1886 pe la Ipotești, ceea ce ne întărește convingerea că întradevăr, omul nu mințea, era chir copilul lui Mihai. Mihai Lăzăreanu a devenit slujbaș fiscal la Botoșani, ducând o existență retrasă, fiind un om ciudat. A fost necăsătorit toată viața, a stat singur ca un
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
1882-04-09 Extenuat și bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și mai rău, că nu îi
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > GEORGETA NEDELCU - OMAGIU LUI EMINESCU Autor: Georgeta Nedelcu Publicat în: Ediția nr. 746 din 15 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului În data de 15 ianuarie 1850, la Ipotești - Botoșani, a venit pe lume Mihai Eminescu, poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cel mai important scriitor romantic din literatura romană, fiind supranumit și ,,Luceafărul poeziei romanești”. Mihai Eminescu este cel
OMAGIU LUI EMINESCU de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348837_a_350166]
-
românești. Cuvinte pe care le păstrez în inimă încă din anii adolescenței întrucât îi defineau, până-n cea mai adâncă fibră, condiția geniului pe pământ. Scris a fost ca Rădăcina lui Eminescu să-și tragă seva din Țara de Sus, din Ipotești, un ținut magic, acoperit de coline, păduri și ape albastre precum Infinitul. Un loc devenit sacru prin „rodirea” acestui geniu. Dincolo de „neliniștile metafizice” care-i bântuiau Spiritul, cu întrebări existențiale, Eminescu rămâne un romantic. Setea de iubire, de iubire absolută
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348849_a_350178]
-
miniștri români, miniștri și iubitele lor, din secolele XIX și XX. Iubitele lui Eminescu sunt însă nemuritoare, începând cu acea adolescentă, Casandra a Lupului, de care s-a îndrăgostit Eminescu, adolescent fiind. Iubita care a murit la nouăsprezece ani la Ipotești. Iar despre Veronica Micle ce să mai spunem. Va rămâne imaginea și simbolul iubirii în cultura română cât va exista acest neam ș și căt va fi i cultura creată de români. De ce? Pentru că geniul, asemenea legendarului Midas, din mitologia
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]