2,638 matches
-
rog, nu-mi cereți să-mi apăr ideea cu care m-am molipsit din foaia aia de hârtie la vârsta de douăzeci și trei de ani, fiindcă nu mai sunt așa de dornic precum odinioară să dau o explicație rațională iraționalului. Ba chiar țin să recunosc fără ocolișuri: concluzia mea era cumplit de eronată și întreaga mea carieră s-a întemeiat pe o premisă lipsită de temei. Pe o premisă idioată. Pe o premisă nebunească. Să ne închipuim că găseam o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
la străzile povârnite și la cârpele colorate. La urma urmelor, Își spuse el, le voi vedea iarăși pe toate. Mă vor duce cu mașina de la Închisoare la tribunal. Și aceasta a fost și clipa În care și-a amintit cu irațională melancolie, că În locul berăriei fuseseră construite apartamente. Coral și Myatt stăteau față-n față la masa la care serveau micul dejun cu imensa ușurare de-a se simți ca doi străini. La cină fuseseră doi vechi prieteni care nu aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
scris. Bineînțeles că așa este și viața. Viața, cu șansele ei minime și ridicole ca un lucru să se întâmple într-adevăr. Și, mai mult decât atât, fără să vrem, ex post facto, vom asocia vreun motiv dubios acestor experiențe iraționale și acestor idei confuze. În zilele noastre, aceste motive sunt adesea artificiale, aproape teatrale. Niște prelungiri onctuoase, reflexive, ale creierului unui levantin puturos, amator de matineuri. Dar, acestea fiind spuse, trebuie să recunoaștem că inspirație este cuvântul care definește cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
kitschului. Și totuși, vin la Săpânța artiști, scriitori, critici, șefi de stat ca să se entuziasmeze intelectual în fața filosofiei și artei populare din Cimitirul Vesel. De vreo sută și ceva de ani încoace, cam de pe când a început să bântuie moda iraționalului născător de artă, ne stăpânește obsesia că tot ce e popular, ancestral, născut din masa neinstruită, musai să aibă profunzimi în fața cărora intelectualul e dator să se simtă umilit. Încărcăm deci prostul gust, vulgaritatea declarată onest cu felurite „isme”, născute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
realitate sub care omul geme, incapabil de a se mișca, ei vor înțelege istoria și poate i se vor integra. Românii n-au aproape nici o înțelegere pentru istorie, căreia-i substituie concepția destinului. Și ce este ideea de destin? Logica iraționalului. Suntem un popor prea bun, prea cumsecade și prea așezat. Nu pot iubi decât o Românie în delir. [...] Se spune adesea despre câte o țară rămasă la periferie: n-a avut oameni la înălțimea evenimentelor. Sau cazul României: la evenimente
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fapt chiar pentru mine, dar dintr-o greșeală de număr, sau dintr-un contact greșit a sunat la un vecin, cu atât mai mult cu cât în casa aceea nu răspunde nimeni, iar telefonul continuă să sune; atunci, conform logicii iraționale pe care mi-o provoacă întotdeauna acel țârâit, mă gândesc: poate e într-adevăr pentru mine, poate vecinul e acasă, dar nu răspunde, căci știe, poate chiar și cel ce sună știe, că a chemat un număr greșit, dar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
desprinseră de torent și coborâră spre picioare. Apa care-mi înconjura cizmele era și ea maro ca turba și însuflețită, am observat. Nici o graniță. Râul era aici, mă strângea, mă trăgea de picioare și de glezne cu o durere minunată, irațională. O forță a voinței exercitată prin presiune. Râul voia să mă tragă jos, să mă sfărâme și să mă facă la loc ca parte a inutilei și stupid de puternicei și pasionatei sale porniri de a schimba și a șterge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
contextul, are valoare economic.... A exagera cu aceast... grij... conduce la o atitudine strâmb... de genul: cu cat folosim mai puțin din fondurile disponibile, cu atat mai bine, pentru a nu m...ri cererea agregat... prea mult. Așa cum o utilizare irațional... a resurselor cost..., tot astfel o subtilizare negândit... a lor anuleaz... oportunit...ți de dezvoltare. Excesele pot fi în sus, ca și în jos. Concilierea între o judecat... macro lucid... (nu unilateral... și neaxat... exclusiv pe termen scurt) și nevoia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
pentru societatea româneasc.... Avem nevoie de șosele (autostr...zi și drumuri), de poduri, de o amenajare a teritoriului care s... protejeze cet...tenii împotriva ravagiilor naturii dezl...nțuite (efecte ale schimb...rii climei, ale carentelor infrastructurii și ale deforest...rilor iraționale și criminale din ultimii 15 ani). Modernizarea rural... are o nevoie acut... de asemenea fonduri. Vorbeam mai sus de programare bugetar... multianual.... Aceasta este de neconceput f...r... includerea fondurilor structurale și de coeziune. O politic... bugetar... cu valent... strategic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
armate. Cu toate acestea, cruzimea lui nestăpînită și lipsa lui de omenie, împreună cu crimele lui nenumărate nu ne îngăduie să-l preamărim între oamenii desăvîrșiți". Fapta curajoasă și primejdioasă, dovedită într-o împrejurare, nu scuză cruzimea gratuită, desfășurată fără necesitate, irațională. Să recitim o frază definitorie pentru concepția umanistului realist care a scris De principatibus, spre a convinge că machiavelismul nu e totuna cu gîndirea lui Machiavelli, că etica lui nu e "morala" principilor supuși determinismului istoric: "Desigur că nu putem
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și atotcuprinzător! III Origen Interpretarea logion-ului se află în De principiis 1,1,3. Iată contextul teologic: Dumnezeu-Tatăl este „atoatețiitorul”, adică El penetrează toate entitățile universului, atât ființele animate, cât și inanimatele, atât pe cele raționale, cât și pe cele iraționale (alogoi). Puterea (dynamis) Fiului, în schimb, nu atinge decât ființele raționale, catehumeni și păgâni, fără discriminare. Iar Duhul Sfânt nu se împărtășește decât creștinilor, adică acelor ființe raționale care s-au „înfruptat” din taina botezului. Așadar, după teoria misterică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o anumită organizare ierarhică a lumii cerești și pământești. Păcatul este cu atât mai mare cu cât distanța dintre om și cer este mai mică. Păcatul împotriva Tatălui pare cel mai puțin grav, întrucât distanța dintre Tată și creatură (inclusiv irațională) este uriașă, de neimaginat. Sensul teoriei origeniene trebuie descifrat nu plecând de la structura, ca să zicem așa, a Sfintei Treimi (am comite un anacronism), ci plecând de la noțiunea de „cunoaștere spirituală” (gnosis) sau de la strategia de inițiere în misterul divin. Gravitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
am comite un anacronism), ci plecând de la noțiunea de „cunoaștere spirituală” (gnosis) sau de la strategia de inițiere în misterul divin. Gravitatea păcatului se probează la Origen în funcție de conștientizarea sau posibilitatea ființei de a conștientiza păcatul. O pisică, ființă animată, dar irațională, nu poate păcătui împotriva Fiului sau a Duhului, postura ei ontologică fiind foarte modestă în raport cu ființa umană. La fel, păgânul netrecut prin taina majoră a botezului nu are capacitatea „gnostică” necesară pentru a-și asuma păcatul comis față de Fiul. Numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și ridică obiecții la teoria predecesorilor săi plecând tocmai de la învățătura trinitară: „Este limpede că Fiul, fiind în Tatăl, este și în cei în care este și Tatăl (adică, ne reamintim, în creaturile animate și inanimate, în cele raționale și iraționale) și că Duhul Sfânt nu este absent, căci sfânta, preafericita și desăvârșita Treime este nedespărțită”. El îl amendează pe Origen printr-o piruetă ingenioasă: teoria din Peri archon se situa, am văzut, pe plan gnoseologic (deși nu rupt de ontologie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
spiritualitate a condus la distrugerea multor oameni și națiuni. Efortul meu vizează o credință ce poate fi înțeleasă nu atât în baza unor demonstrații riguroase, cât mai ales prin motivații bine argumentate. Astfel, credința mea nu este nici raționalistă, nici irațională, este rațională. Așadar, ceea ce cred cuprinde mai mult decât o profesiune de credință în sensul tradițional. Înseamnă convingerile și atitudinile de fond care au fost și sunt importante pentru viața mea. De asemenea, îmi doresc să poată fi de ajutor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și pericole. Fără exagerări în urcare, dar nici cu temeri în coborâre. Este bine ca omul să își facă o imagine realistă despre sine însuși și să renunțe la idealizarea propriei persoane pretinzând prea mult de la sine. Nu este însă irațională încrederea în apă fără demonstrații, în ciuda numeroaselor exemple? Nu, eu experimentez raționalitatea a ceea ce fac chiar în momentul în care înot. La fel și încrederea mea în viață nu este deloc irațională sau de neexplicat. Desigur, perspectiva mea pozitivă în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pretinzând prea mult de la sine. Nu este însă irațională încrederea în apă fără demonstrații, în ciuda numeroaselor exemple? Nu, eu experimentez raționalitatea a ceea ce fac chiar în momentul în care înot. La fel și încrederea mea în viață nu este deloc irațională sau de neexplicat. Desigur, perspectiva mea pozitivă în principiu, comportamentul meu de fond antinihilist și constructiv în raport cu viața și realitatea în general nu se pot dovedi din afară în mod obiectiv. Nu se poate dovedi de la început ca evident sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
gânditor critic precum Karl Popper, filozof și epistemolog britanic de origine austriacă, nu poate decât să pună raționalitatea rațiunii ca premiză la raționalismul său critic: "credința în rațiune", cum spune în Revolution oder Reform?, 1971. Filozofii raționaliști ar putea considera irațională o astfel de încredere în rațiune; același Popper vorbește de o "decizie irațională". Dar în acest mod recunosc evidentă baza irațională a raționalismului lor. Eu nu consider irațional acest act de a se încrede al rațiunii, o încredere de fond
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
poate decât să pună raționalitatea rațiunii ca premiză la raționalismul său critic: "credința în rațiune", cum spune în Revolution oder Reform?, 1971. Filozofii raționaliști ar putea considera irațională o astfel de încredere în rațiune; același Popper vorbește de o "decizie irațională". Dar în acest mod recunosc evidentă baza irațională a raționalismului lor. Eu nu consider irațional acest act de a se încrede al rațiunii, o încredere de fond în raport cu ea însăși. Într-adevăr, încrederea în rațiune nu se poate demonstra inițial
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
la raționalismul său critic: "credința în rațiune", cum spune în Revolution oder Reform?, 1971. Filozofii raționaliști ar putea considera irațională o astfel de încredere în rațiune; același Popper vorbește de o "decizie irațională". Dar în acest mod recunosc evidentă baza irațională a raționalismului lor. Eu nu consider irațional acest act de a se încrede al rațiunii, o încredere de fond în raport cu ea însăși. Într-adevăr, încrederea în rațiune nu se poate demonstra inițial, dar devine comprehensibilă în actul experimentării ei: în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
evident pericolul economiei și al tehnologiei lipsite de sens. Economiști, directori de bancă, analiști și agențiile de rating, jurnaliști și politicieni au răspândit credința oarbă că economia ar fi previzibilă și controlabilă științific, fără să se îngrijească deloc de factorii iraționali și de pericolele sau efectele colaterale posibile în orice moment. Am făcut deja demonstrația cum toate extrapolările matematice și modelele economico-sociale nu sunt capabile să prevadă cu certitudine dezvoltarea economică, dimpotrivă, toate calculele se bazau pe supoziții dictate mai mult
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
au împovărat raportul dintre religie și știință, înveninându-l. Cum aș putea să nu înțeleg faptul că multe persoane, în fața a numeroase decrete romane și pamflete protestante, refuză credința într-o autoritate, în Biblie, într-o Biserică ce le apare irațională, antifilozofică, ostilă științei? De asemenea, mulți credincioși astăzi înțeleg foarte bine că argumentul Dumnezeu nu poate avea nici un rol în știință dacă aceasta trebuie să țină cont cu precizie și exactitate de metodele sale. Chestiuni binecunoscute ca fiind dificile din
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
trebui să fie clar că încrederea de fond și încrederea în Dumnezeu evidențiază o structură asemănătoare. Nu privesc doar rațiunea, ci omul în totalitatea sa; privesc corpul și spiritul, rațiunea și instinctul. Încrederea în Dumnezeu transcende rațiunea fără a fi irațională. Poate fi justificată rațional împotriva criticii raționale: nu cu probe imperative, dar cu motive convingătoare. Pentru această încredere Biblia folosește cuvântul credință: "Credința este garanția realităților sperate, dovada realităților care nu se văd" (Evr., 11, 1). În ce cred eu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
la care asistasem din 1929 până în 1933. Scrisesem în Etica mondială pentru politica și economia mondială: era suficientă o minimă observare din partea președintelui de la Federal Reserve. În primele zile ale lunii decembrie din 1996, Alan Greenspan afirmase că o exuberanță irațională (irrational exuberance) condusese la supraevaluarea piețelor financiare. Fusese de ajuns pentru a provoca panică între investitori și a-i determina să vândă acțiunile pe piața de acțiuni din Asia, Europa și America. Astfel avea loc prăbușirea prețurilor Bursei. Încă de pe
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pot opera la multiple niveluri: cultural, când procreerea și maternitatea sunt percepute ca fiind "naturale" și centrale pentru identitatea umană; ideologic, când "mandatul" maternității devine o obligație patriotică, etnică sau eugenică; psihologic, când procreerea se identifică cu deciziile raționale sau iraționale, aspirațiile, emoțiile femeii sau cuplului și la nivelul politicii demografice, când statul intervine, direct sau indirect, în încercarea de a reglementa dinamica fertilității și de a influența cauzele și consecințele sale355. În prezent, în România, nu mai putem vorbi despre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]