1,263 matches
-
67, Max Planck Institute for Social Anthropology, Halle/Saale, http://www.eth.mpg.de Henderson, Jason. 2002. Building the Rural Economy with High-Growth Entrepreneurs. În Economic Revue, vol. 87, 3, pp. 45-70. Herseni, Traian. 1985a. Structura ocupațională a populației, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1985b. Forme specializate de gospodărie, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
87, 3, pp. 45-70. Herseni, Traian. 1985a. Structura ocupațională a populației, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1985b. Forme specializate de gospodărie, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1997. Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din Țara Oltului (Făgăraș). București: Editura "Grai și suflet Cultura
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1971. Arhitectura populară în România. București: Editura Meridiane. Ionescu, Ion. 1998. Sociologii constructiviste. Iași: Editura Polirom. Iordan, Iorgu. 1963. Toponimia românească. București: Editura Academiei R.P.R. Iorga, Nicolae. 1989 [1915]. Istoria românilor din Ardeal și Ungaria. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel. 1981. Cercetări etno-sociologice în Țara Oltului în perioada interbelică: despre relații sociale intersătești, în Aluta. Studii și comunicări, Muzeul Județean Covasna, Sf. Gheorghe. Irimie, Cornel și Popa, Constantin. 1985. Păstoritul. Organizare, producție, valorificare, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Iorga, Nicolae. 1989 [1915]. Istoria românilor din Ardeal și Ungaria. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel. 1981. Cercetări etno-sociologice în Țara Oltului în perioada interbelică: despre relații sociale intersătești, în Aluta. Studii și comunicări, Muzeul Județean Covasna, Sf. Gheorghe. Irimie, Cornel și Popa, Constantin. 1985. Păstoritul. Organizare, producție, valorificare, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae, Petrescu, Paul (coord.). 1985. Mărginenii Sibiului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel. 1981. Cercetări etno-sociologice în Țara Oltului în perioada interbelică: despre relații sociale intersătești, în Aluta. Studii și comunicări, Muzeul Județean Covasna, Sf. Gheorghe. Irimie, Cornel și Popa, Constantin. 1985. Păstoritul. Organizare, producție, valorificare, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae, Petrescu, Paul (coord.). 1985. Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Jarvis
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Aluta. Studii și comunicări, Muzeul Județean Covasna, Sf. Gheorghe. Irimie, Cornel și Popa, Constantin. 1985. Păstoritul. Organizare, producție, valorificare, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae, Petrescu, Paul (coord.). 1985. Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Jarvis, Darryl. 1998. Postmodernism: a Critical Typology. în Politics and Society, vol. 26, 1, pp. 95-142. Jenkins, Richard. 1996. Social Identity
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Noua Europă 2000-2002, pp. 287-305. Nisbet, Robert, A. 1967. The Sociological Tradition. London: Heinemann. Nistor, Nicolae și Marinescu-Frăsinei, Mircea. 1990. Sibiul și ținutul în lumina istoriei (vol II). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Nistor, Nicolae și Racovițan, Mihai. 1985. Considerații istorice, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Nodia, Ghia. 1996. How Different Are Postcommunist Transitions?, în Journal of Democracy, vol. 7, 4, pp.15-29. Orchard, Vivienne. 2002. Culture
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Generalized Trust: A Multilevel Model Across 31 Countries, Social Forces, 86, 1, pp: 47-76. Părean, Ioan. 2005. Legende din Mărginimea Sibiului. Sibiu: Editura Psihomedia. Pătrașcu, Gheorghe. 1984. Arhitectura și tehnica populară. București: Editura Tehnică. Petrescu, Paul. 1985. Arhitectura populară, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Poledna, Rudolf, Ruegg, François și Rus, Călin (coord.). 2002. Interculturalitate cercetări și perspective românești. Cluj: Presa Universitară Clujeană. Pop, Lucian și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Clujeană. Pop, Lucian și Rughiniș, Cosima. 2000. Capital social și dezvoltare comunitară. Studiu de caz, în Zamfir, Elena și Preda, Marian (coord.). Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz. București: Editura Expert. Popa, Constantin. 1985. Agricultura. Forme de agricultură, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Popa, Ioan. 1996. Țara Secașelor monografie folclorică. Centrul Județean al Creației Populare Alba, Alba Iulia. Popescu, Critian, Tiberiu, 2000. Istoria mentalității
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
15, 2, pp. 225-249. Zamfir, Cătălin. 2004. O analiză critică a tranziției. Ce va fi "după". Iași: Editura Polirom. Zani, Bruna și Palmonari, Augusto (coord). 2003. Manual de psihologia comunității. Iași: Editura Polirom. Zderciuc, Boris. 1985. Așezări și gospodării, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ziólkowski, Marek. 1998. Despre pluralitatea prezentului (între tradiție, moștenire a socialismului, modernitate, postmodernitate), în Neculau, Adrian și Ferréol, Gilles. Psihosociologia schimbării
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2004) 42 Toponimia Mărginimii Sibiului, din care face parte și Tălmăcelul, cuprinzând un inventar de aproximativ două mii de nume, evidențiază și legătura oamenilor cu locul în care trăiesc, și pentru modul în care s-a făcut popularea și înstăpânirea teritoriului (Irimie, Dunăre, Petrescu, 1985) 43 Mărginimea Sibiului este alcătuită din sate de tip aglomerat, formate prin evoluție naturală. Există însă mari diferențe între localitățile Mărginimii, datorită relieful extrem de variat. 44 VRA Tălmăcel = 2,6, față de VRA Ludoș = -2,6 45 Datele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
urmată imediat de un atac evitat la rîndul său... Kitaro Nishida, Într-un articol publicat În Stanford Encyclopedia of Philosophy; traducerea aparține autorului. Random, op. cit. Nadoulek, op. cit. Am Încercat să descriem un exemplu de astfel de ritm În utilizarea tehnicilor irimi În aikido În P. Fayard, La Maîtrise de l’interaction, Zéro Heure, Paris, 2000. Nadoulek, op. cit. Mai exact, a arbaletrierului, a arbaletei și a săgeții de arbaletă. Fayard (2004), op. cit. Nadoulek, op. cit. Același fenomen afectează expansiunea economică absolut fulgerătoare a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Industry. Acest organism ministerial juca rolul unui daymyo În definirea orientărilor de dezvoltare strategică a Japoniei, În special, publicînd cu regularitate viziuni decenale ce indicau direcțiile de urmat pentru Întreprinderile nipone. Analiza acestei strategii, cu referire la o tehnică aikido (irimi nage) a fost dezvoltată de Fayard și Moinet, „Quand le réseau est stratégie: le cas du technoglobalisme japonais”, Échanges, Institut français de gestion, 1994. E. Luttwak, Le Paradoxe de la stratégie, Odile Jacob, Paris, 1989. Interviu al autorului cu Matsutaro Morita
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Nicolae Manolescu, „Poetica matematică”, CNT, 1970, 37; Ov. S. Crohmălniceanu, „Poetica matematică”, RL, 1970, 42; Sorin Stati, Un record dublu: „Poetica matematică”, RMB, 1970, 8086; Lucian Raicu, „Poetica matematică”, FLC, 1970, 803; Alexandra Indrieș, Rigurosul inefabil, O, 1970, 11; Dumitru Irimia, „Poetica matematică”, CL, 1970, 8; Nichita Stănescu, Matematica poetică, ARG, 1971, 1; Vasile Florescu, Poetica matematică?, VR, 1971, 2; Carmen Vlad, „Poetica matematică”, CLG, 1971, 1; Cezar Radu, „Poetica matematică”, „Progresele științei”, 1972, 1; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 173; Dinu Flămând, „Timpul
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
855-856, Ist. lit. (1982), 941; Ciopraga, Lit. rom., 213-214; Andrei Ciurunga, „Limba noastră-i graiul pâinii”, LCF, 1983, 11; Z. Ornea, A. Mateevici, RL, 1990, 9; Iurie Colesnic, Doina dorurilor noastre. Itinerar-memorial liric, Chișinău, 1990; Colesnic, Basarabia, I, 238-253; D. Irimia, A. Mateevici-autorul celui mai profund poem închinat limbii române, DL, 1996, 4; Păcurariu, Dicț. teolog., 253-254; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 85-89; Dicț. scriit. rom., III, 127-128; Alexie Mateevici. Genealogii. Iconografie. Evocări, îngr. Vlad Chiriac, Chișinău, 2003. M.C.
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
frecvențe joase, minimalizatoare față de ideea „înaltă” de literatură: jurnalul de tinerețe al naratorului, o scrisoare a părinților naratorului adresată acestuia, confesiunile soției naratorului. Însuși actul scrierii romanului este persiflat prin procedeul punerii în abis; în acest scop, cadrul asimilează personajele Irimie Ionescu, primar, și Ilarie Obrașca, doctor, ambii din Guguieni, cei care scriu la două mâini un roman similar celui care îi cuprinde. O amplă secțiune, intitulată Versurile celui ce povestește toate lucrurile în acest roman și având o evidentă tentă
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
, Negoiță (30.IX.1933, Ploiești - 19.II.2000, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Anei (n. Grama) și al lui Negoiță Irimie, cizmar. Începe școala primară la Ploiești, apoi, familia mutându-se la Blaj, va termina aici liceul (1950). Între 1952 și 1956 urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj. Funcționează ca redactor la „Tribuna” (din 1957) și este în același
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
Cluj-Napoca, 1978; Strada cu un singur număr, Cluj-Napoca, 1983; Patria limbii române, București, 1985; Desen după natură, Cluj-Napoca, 1988; Turmele albe, zăpezile, Cluj-Napoca, 1993; Bazar sentimental, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Ion Oarcăsu, Prezențe lirice, București, 1968, 174-179; Nicolae Manolescu, Negoiță Irimie, RL, 1972, 26; Piru, Poezia, II, 211-213; Miron Scorobete, Purtătorul blazonului poeziei, CNT, 1985, 11; Poantă, Radiografii, II, 108-109; Tașcu, Poezia, 148-152; Mohy Alex., Tudor Dumitru Savu, Fănuș Neagu, M. Țoca, N. Irimie - 60, TR, 1993, 39; Miron Scorobete, Generația
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
lirice, București, 1968, 174-179; Nicolae Manolescu, Negoiță Irimie, RL, 1972, 26; Piru, Poezia, II, 211-213; Miron Scorobete, Purtătorul blazonului poeziei, CNT, 1985, 11; Poantă, Radiografii, II, 108-109; Tașcu, Poezia, 148-152; Mohy Alex., Tudor Dumitru Savu, Fănuș Neagu, M. Țoca, N. Irimie - 60, TR, 1993, 39; Miron Scorobete, Generația noastră, TR, 1995, 15; Dicț. scriit. rom., II, 635-637; Poantă, Dicț. poeți, 106-108. M.Pp.
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
, Dumitru (21.X.1939, Roman), stilistician. Este fiul Mariei (n. Ciubotaru) și al lui Neculai Irimia, muncitor la Arsenal Roman. În 1956 a absolvit Liceul „Roman Vodă” din Roman, iar în 1962 Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția limba și literatura română. În 1976 își ia doctoratul cu teza Limbajul poetic
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
Facultății de Limba și Literatura Română a Universității bucureștene. Începe să scrie în paginile revistei școlare „Preocupări literare și artistice” (1934), iar debutul editorial este volumul de studii critice Oameni și cărți, apărut în 1946. A mai folosit pseudonimele Sorin Irimie și Monica Șerbănescu. Critic și teoretician al literaturii, cu activitate începută încă din perioada interbelică, prin publicarea sporadică în presa de stânga („Era nouă”, unde se află adevăratul lui debut, în 1936, și „Cuvântul liber”) a unor articole consacrate psihanalizei
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
GAVRIL, Mihai (pseudonim al lui Gavril Mihai Bâr; 8.XI.1922, Gherla), poet și traducător. Este fiul Teresiei (n. Dițu) și al lui Irimie Bâr, țărani. Urmează liceul la Gherla și Aiud, apoi o școală de subingineri la Cluj. Refugiat la Mediaș după Dictatul de la Viena, recrutat în armată, pleacă la București, unde își continuă specializarea tehnică, dar e trimis pe front (1942-1945). După
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
The Freedom to Pull the Trigger, ed. bilingvă, pref. Lucian Raicu, București, 1996. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, „Romanian Poems”, TBR, 1983, 237; Andreea Deciu, Să nu ne pierdem simțul umorului, RL, 1994, 1; Dicț. scriit. rom., II, 197-198; Mihaela Anghelescu Irimia, Profesorul „fără profesor”, RL, 2002, 41; Anda Maxim, Domnului Profesor cu dragoste, RL, 2002, 41; Monica Bottez, O prezență spirituală, RL, 2002, 41; Monica Pillat, Eleganța unui fel de a fi, RL, 2002, 41. D.G.
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
, Florin (14.IV.1943, Iași), critic și istoric literar. Este fiul Margaretei Faifer (n. Irimia), medic, și al lui Laurențiu Faifer, conferențiar universitar. În 1961 a absolvit Liceul „C. Negruzzi”, iar în 1966, Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, fiind repartizat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” (sectorul de istorie
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
Arșavir Acterian, Neliniștile lui Nastratin. Pagini de jurnal (1967-1982), pref. edit., Iași, 2000; I. L. Caragiale, Teatru și proză, pref. edit., Iași, 2000 (în colaborare cu Valeriu P. Stancu); Irina Andone, „Farmec dureros”. Poetica eminesciană a contrariilor, pref. edit., postfață Dumitru Irimia, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Liviu Leonte, Dramaturgia ca literatură, CRC, 1983, 43; Andrei Corbea, Teatrul ca literatură, VST, 1984, 13; Teodor Pracsiu, Clepsidrele Thaliei, Iași, 1985, 133-135
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]