1,163 matches
-
al lor, răsfoindu-mi caietele de desen, moșul Iuțman plângea după sobă. Doar atât rămăsese de la băiatul lor, acele caiete pline de desene cu joiene bălțate!... Pe vremuri, treburile au mers bine pentru Iuțman. Era un vânător și un braconier iscusit. În timpul războiului, ca mulți alții, Iuțman pusese mâna pe câteva arme de vânătoare valoroase. Umbla prin păduri și vâna jderi pentru blănițele lor scumpe. Le vindea undeva prin Rădăuți, nu se știe cui. La câțiva ani după război s-a
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
deosebite, supranaturale. Ei/ele sunt fii/fiice de împărat deosebit de arătoși, respectiv de frumoase, care-și caută perechea în vederea căsătoriei și și-o găsesc în ființe asemuite cu florile preafrumoase, respectiv, în voinici viteji și harnici, ciobani pricepuți sau vânători iscusiți. În aceste cântece regăsim sentimentul dragostei și sentimentul respectului față de familie. Gazdelor colindate nu li se urează să aibă parte de bogății și avere multă, ci, în primul rând, de sănătate și voie bună. Dntre cântecele din casă, cel intitulat
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
el, nu știai care va fi reacția lui următoare. Era dominat de primul impuls. Era primul pentru, dar și primul contra. Era un om impulsiv.” Din această piatră neșlefuită, din această persoană ce ar fi descurajat și pe cel mai iscusit învățător, Domnul Isus Hristos a reușit să ridice un apostol. Pentru că „atâta timp cât suntem în mâna unui asemenea Hristos, El poate să facă din noi oameni extraordinari. Domnul poate să facă din Simon un Petru. Poate să ne facă stânci puternice la
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
în locul unde se afla, ci în cetatea de baștină a fiecăruia, adică în locul din care se trăgea. Prin această măsură, politica romană se mlădii după obiceiurile locale ale tradiționaliștilor iudei. Trimiterea lui Quirinius în Iudeea era o amabilitate, o tactică iscusită, ca să nu atingă nici mândria lui Irod, nici șovinismul poporului. Sfânta Fecioară cobora din David prin tatăl său Heli (Ioachim) și din Aaron prin mama sa Ana. Dar vitregia timpului și o mulțime de nenorociri personale pe care noi nu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
discutat despre arta domniei sale, cât și despre artă în general. În vara aceasta luna august, aflându-mă prin Botoșani, în urma unei vizite la Muzeul de Istorie, spre surpriza și bucuria mea, am avut să aflu, că Marius Petrescu din Dorohoi, iscusitul și tatlentatul fotograf, a fost prezent în luna iulie, tocmai la Veneția în Italia, cu o expoziție de artă fotografică, prin care au fost omagiați cei 131 de ani , de la nașterea marelui compozitor și care a purtat numele „ Ipostaze Enesciene
ARTA FOTOGRAFICĂ A LUI MARIUS PETRESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344559_a_345888]
-
foarte repede tata cu harul de Sus. Au rămas puternic legați de Biserică și de omenia lor înfloritoare. La noi era, așadar, doar clasa țăranilor-aristocrați, frumoși, viguroși, falnici, harnici, buni goapodari, culți, creștini evlavioși, dacoromâni autentici, cu preot-teolog, cu învățători iscusiți de Școală Normală, cu profesori cu grade didactice, cu Moașe, veterinar, brigadier silvic, toți școliți. Gospodarii de frunte, boiernașii satelor se lăudau cu odraslele lor ajunse la Facultățile cele mai de seamă de la București, Sibiu, Cluj, Brașov ori Timișoara. Mare
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
de oameni, și de țară, și de tot ce-i sfânt pe lume! Peste veacuri depărtate vor pluti a voastre nume, Și vor spune că sub soare n-au stat răi, călăi, bandiți, Nici atât de cruzi la suflet, nici atât de iscusiți. ȘI ACUM Dacă-n versurile sale, Alexandru le-a prezis... E normal ca șarlatanul să steie în boxă-chis! Cum au fost cârmacii țării pe cel timp de grea robie... Priviâi-i, la fel conduc și astăzi, într-o mare bășcălie! Referință
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Senryu > CORNELIU TRAIAN ATANASIU - ÎNCĂ O PANĂ ISCUSITĂ - VASILICA GRIGORAȘ Autor: Corneliu Traian Atanasiu Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Prefață la cartea „STAREA VREMII AZI” senryu, de Vasilica Grigoraș Două lucruri sînt importante pentru autorul de senryu: să aibă haz și
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
discuție, Vasilica Grigoraș își află locul între cei doar o mînă de autori cu talent evident pentru acest poem hîtru fără a fi veninos - senryu. --------------------------------------- Corneliu Traian ATANASIU 5 septembrie 2016 București Referință Bibliografică: Corneliu Traian ATANASIU - ÎNCĂ O PANĂ ISCUSITĂ - VASILICA GRIGORAȘ / Corneliu Traian Atanasiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Corneliu Traian Atanasiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
foc își unduie petala Peste păienjeniș de triste umbre S-alunge-mbrățișarea lor păgână. Colindă ca un lup flămând la stână Săgeata lunii-n gândurile sumbre Tăceri înmănuncheate în cuvinte Iubirii-i fac cărare-n lan de maci Din vis pribeag, un iscusit cârmaci, Logodnic în nepământești veșminte. Gânduri de jar, osânda depărtării Și patima desprinsă din strânsoare Un zâmbet rătăcit în rugi de floare Când versul crește-n inima-nserării. Cluj Napoca, 5 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Când versul crește-n inima-nserării
CÂND VERSUL CREŞTE-N INIMA-NSERĂRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361848_a_363177]
-
mâna în semn de salut, ea s-a întors într-o zvâcnitură, speriată, cu cârpele murdare în mâinile pline de praf alb. Îmbrăcămintea, lipită de pielea transpirată, îi etala trupul și toate formele păreau a fi modelate de cel mai iscusit sculptor. Sânii i se lipiseră de bluza umedă și ochii băiatului au țintuit mameloanele micuțe, atât de închise la culoare încât păreau două dude negre, micuțe și coapte, gata să cadă de pe crenguțele lor. Îl privea tăcută, cu ochii larg
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
și sisteme - O țesătură ireală, fastuoasă. Un fulg de nea și altul, altul, ca în joacă, Obrajii iarăși înfloriți precum bujorii, Pe străzi alai și la ferestre urătorii, Prin parcuri pomii încărcați de promoroacă. Succed senzații și imagini policrome În iscusită, măiestrită alternanță, Iar timpul nud nicicând nu are relevanță, Și viața însăși e un șir de axiome. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Carusel / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 376, Anul II, 11 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
CARUSEL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361926_a_363255]
-
Decretul din 1959. La el am văzut pentru prima dată Psaltirea, Ceaslovul și Acatistierul și tot el mi-a stârnit râvna pentru o viață duhovnicească îmbunătățită și m-a îndrumat să merg la mănăstirea Sihăstria din Moldova, unde sunt duhovnici iscusiți, eu fiind din Constanța. Zis și făcut. Am dispărut de acasă o săptămână, pe care am petrecut-o la mănăstirea Sihăstria. Am nimerit la spovedanie la Părintele Paisie Olaru. Dacă Părintele Paisie îmi spunea să rămân la mănăstire, rămâneam. Dar
FETIŢO, QUO VADIS? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362120_a_363449]
-
în cele patru zări. Socrul fotbalistului Adrian Ilie, Ioan Matei, așezat acum pe pământul bunicilor lui și al familiei Haba, apoi Lulu și Tică Grama, „ai Căuaciului”, Margareta și Alexandru Bogdan, alături de fiul lor Radu și nora Adriana, Sandu, vânătorul iscusit și mulți, mulți alții sunt cei pe care îi mai regăsesc acasă. Pretutindeni, aici și oriunde, am în amintire icoana învățătorilor Zinia și Zoachi Hărșan. Ei nu mai sunt, și nici casa și clădirea școlii. Au rămas numai un nuc
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
dorindu-i copilașului, tot ce e mai bun și mai frumos în viață. O zi obișnuită de vară este, în viziunea poetei, un tablou minunat pe care-l contemplă cu oarecare nostalgie. E ca un pastel, pictat de un artist iscusit: „Liniștea se sparge în bucăți fierbinți, / Semn de resemnare, de-așteptări cuminți. Șoapta adierii încă mai rezistă, / Freamătă pe-o frunză, și aceasta tristă” (Zi de vară). Vera Crăciun se înrudește în spirit cu poeta secolului trecut Magda Isanos, prin
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
și pâine Voi sunteți niște niște eroi Dar într-o zi și noi Noi în anul 2000 Când nu vom mai fi copii Vom face ce-am văzut cândva Toate visele îndrăznețe În fapte le vom preschimba Vom fi meșteri iscusiți Să vă facem fericiți Pe voi părinții ce veți fi La a doua tinerețe în 2000 Suntem copii însă vom ști Să facem țara ca primavara Și mâine va întineri Vom reuși că vă suntem copii Urmând povața Vom face
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
face viața Îndelungată și minunată Și-atuncea niște eroi Vom deveni și noi Noi în anul 2000 Când nu vom mai fi copii Vom face ce-am văzut cândva Toate visele îndrăznețe În fapte le vom preschimba Vom fi meșteri iscusiți Să vă facem fericiți Pe voi părinții ce veti fi La a doua tinerețe în 2000” De parcă ar putea fi auzit, învățătorul îngână: „Nu copii, nu vă așternem la drum ceea ce credeți voi, eroi nu suntem nici pe departe, vă
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
domnie și are un caracter monumental.Mănăstirea Curtea de Argeș este la rândul ei o capodoperă arhitectonică, unică la vremea respectivă, un imn dăltuit în piatră și marmoră, adresat Maicii Domnului căreia îi este închinată și pentru înălțarea căreia a chemat meșteri iscusiți din Ardeal, Serbia, Grecia, Venetia, Armenia si Constantinopol. A terminat construcția mănăstirii Dealu din Târgoviște, o altă valoroasă ctitorie de suflet care fusese începută de Radu cel Mare dar nu a mai putut-o termina din cauza morții sale survenită în
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
ale secolului trecut: „Să fim cu mare atenție cui și cum dăm Sfânta Împărtășanie, că mare răspundre avem în fața lui Dumnezeu. Nici prea rar, nici prea des. Să ținem seama, pe cât se poate, de sfintele canoane și de practica părinților iscusiți de astăzi” . Ca atare, în fiecare Sfântă Taină, Iisus Hristos ni se dăruiește cu o lucrare a Sa, în Euharistie, însă, ni se dăruiește cu Însuși Trupul și Sângele Său, deplin penetrate de Dhul Lui și prin care ne spiritualizează
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
în locul unde se afla, ci în cetatea de baștină a fiecăruia, adică în locul din care se trăgea. Prin această măsură, politica romană se mlădii după obiceiurile locale ale tradiționaliștilor iudei. Trimiterea lui Quirinius în Iudeea era o amabilitate, o tactică iscusită, ca să nu atingă nici mândria lui Irod, nici șovinismul poporului. Sfânta Fecioară cobora din David prin tatăl său Heli (Ioachim) și din Aaron prin mama sa Ana. Dar vitregia timpului și o mulțime de nenorociri personale pe care noi nu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
irezistibil, cu forța inteligenței ce merge drept la țintă, să ne îmbogățim necontenit prin implicarea în dezbaterea miturilor lumii, care ne înlesnește totodată descoperirea propriei noastre dimensiuni mitice”. -------------------------------------------------- * Andreea Olaru Cervatiuc, Don Quijote punte între mituri, Mituri antice și medievale în Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha, Prefață de Andrei Ionescu, Editura Floare albastră, 2006, București. Leon ISTRATE august 2012 Referință Bibliografică: Leon ISTRATE - O CONTRIBUȚIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ / Leon Istrate : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 603, Anul II, 25 august
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
Bisericii noastre în a doua jumătate a veacului al XX-lea. „Măiestria corăbierului se vede în vreme de furtună, și nu pe timp senin“, spunea Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constan¬ti¬no¬po¬lu-lui. A fost un corăbier iscusit, care a condus cu înțelepciune corabia, mai ales în vreme de furtuni și vijelii. În zbuciumata-i viață a prins prea pu¬țină vreme senină. I-am fost alături la 5 decembrie 1998, însoțindu-l pe drumul către Împărăția cerurilor
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
său. Uneori, fără cuvinte. Câți oameni, atâtea voci care ilustrează sentimentele în mod sincer, curat. Aici nu încap minciuni, falsuri, mistificări. Se poate lesne constata la această tânără poetă un stil deja format, o siguranță a rostirii, expresivitate, nuanțare, folosirea iscusită și generoasă a mijloacelor de expresie artistică. Versurile curg limpede ca un „râu în lumina care-n suflet sapă” ( Am nevoie de tine). Doar iubind poeta se simte adânc cufundată în veghea divină. Și ca o contrapondere a liricii feminine
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
p.56) Așa cum Oltul își adună afluenții, fii și nepoți, ca un Păstor grijuliu turmele sale, mânându-i spre Dunărea albastră, învolburând Marea cea mare, cu răzvrătirea neatârnării, așa cântecul Mariei și-a adunat mlădițele mângâind cerul și-nseninând pământul. Vremea iscusiților Conducători ai Neamului a înfrățit în clipa milostivă durerile cu bucuria, dimineața cu nunta, visurile cu curcubeiele, lacrimile cu fecioarele, dorul cu jalea, legea cu sărbătorile, azurul cu poveștile, rugile sacre cu răzvrătirile sfinte, codrii cu feciorii, apele cu cântecele
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
răzvrătirile sfinte, codrii cu feciorii, apele cu cântecele lor, Oltul cu Nistrul, Mureșul cu Cerna, Crișul cu Jiul, Târnavele cu Prutul, Argeșul cu Siretul, Ialomița cu Bistrița, Dunărea cu Marea, Glia cu Crucea, Răstignirea cu Învierea, Jertfa cu mântuirea: „Mult iscusita vremii slovă/ Nu spune clipa milostivă/ ce ne-a-nfrățit pe veci necazul/ și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața/ Ce-a săvârșit a noastră nuntă,/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îți sărutăm unda căruntă.// În cetățuia ta de apă/ Dorm cântecele noastre
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]