630 matches
-
intrat în componența noii provincii create. Împăratul Traian a fortificat granița de est a Daciei pe linia Oltului, construind cunoscuta "Limes alutanus", format din castre și cetăți de o parte si de alta a râului Olt, de la Dunăre (din zona Islazului de astăzi) până în munții Boița. } Turnu este amintit între anii 1393-1394 prin cetatea cu același nume ridicată de către Mircea cel Bătrân la confluența fluviului Dunărea cu Oltul (numită așa după forma cetății). La anul 1417 cetatea Turnu a intrat sub
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
efervescenței revoluționare din acel an din Europa (Primăvara popoarelor). Tentativa revoluționară din Moldova de la sfârșitul lui martie a fost ucisă din fașă și a dus la revenirea trupelor țariste. Însă revoluția din Țara Românească a avut succes: după Proclamația de la Islaz din 21 iunie, în care se schița un nou cadru legal și o reformă funciară care punea capăt tuturor corvezilor (zilelor de muncă obligatorii), conspiratorii au reușit să-l detroneze pe Bibescu fără prea multă violență (între timp acesta dizolvase
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
de fiii lui Dragoș-Vodă (incorect, fiind vorba de Drăgoi, fiul Vasutcăi, strănepot marelui pan Drăgoi, n.n., de monahul Teodosie și de sora sa Eudochia mănăstirii Voroneț. ...Comuna posedă 959 hect. pământ arabil, 155 hect. fânațuri, 45 hect. grădini, 450 hect. islaz, 3 ari vii, 209 hect. pădure, 11 ari heleștee. Se găsesc 135 cai, 886 vite cornute, 731 oi, 709 porci, 116 stupi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgoiești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
iar cântăreț - iscusitul Mitiță Negreț). Această matcă patriarhală și-a pus adîncă pecete pe sufletul viitorului poet, iar opera lui o va mărturisi cu vădită înfiorare. Dobridorul pierdut între lanuri, salcâmi și sălcii plângătoare, "gura de rai" a Fântînii Suhatului (islazul unde pășteau oile și vitele), șipotul molcom al pârâului Balasan - toate acestea vor constitui un fond de inepuizabilă nostalgie, transparent în multe dintre poemele sale ("Nostalgie", "Chemare", "Tristețe", "Reverie", "Visare" etc.).” (Răzvan Codrescu, "Un interbelic uitat: Ilariu Dobridor", Blogurile ROST
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
km vest-sud-vest de satul Cotu Morii); situl de pe dealul crângului „Valea Șipoțelului”, la 1 km vest de satul Cuza Vodă și la 1 km nord de pădurea Cârlig; situl de la „Rufeni”, la 300 m sud de satul Vânători; situl „din Islaz”, aflat în estul satului Rediu Mitropoliei; situl de la intrarea în satul Moimești dinspre Iași; situl de pe „Dealul Viei-Curmătura”, la 700 m est de Popricani; situl din Grădina lui Anton, în marginea de est a aceluiași sat; și cele trei locuri
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
a anulat alegerile din 1 iunie. În urma deciziei BEC, au fost anulate alegerile pentru primar, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean, ele fiind refăcute în 15 iunie. Miza alegerilor de la Ștefănești ar fi cele 353 de hectare ale islazului comunal, care fac parte din zona metropolitană a Bucureștiului, vânate, conform unor surse, de deputatul PSD Gabriel Oprea, susținătorul lui Aurel Pârvu, și Gigi Becali, sustinatorul lui Anghel Rababoc, însă Gigi Becali neagă că oamenii din anturajul său ar fi
Alegeri locale în România, 2008 () [Corola-website/Science/311942_a_313271]
-
Caragiale este de 6178 ha, din care 254 ha intravilan și 5924 ha extravilan. După destinație, situația se prezintă astfel: Pădurile, pășunile și fânețele ocupă o suprafață de 4160 ha și reprezintă circa 67% din totalul suprafeței administrativ-teritoriale a comunei. Islazul ocupă o suprafață de circa 220 ha. Cea mai importantă resursă a solului este fondul forestier, în care predomina pădurile de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
după ce guvernul revoluționar a preluat puterea. Revoluționarii munteni își propuneau printre altele emanciparea clăcașilor și a evreilor, eliberarea robilor țigani, guvernarea în acord cu principiul separării puterilor în stat, limitarea puterii domnești și crearea unei gărzi naționale (vezi proclamația de la Islaz). Guvernul a încercat să implementeze aceste reforme democratice, dar adversarii revoluțiilor de la 1848, și anume marile imperii europene au intervenit. Astfel, la 13 septembrie 1848, trei puternice coloane militare otomane au pătruns în București, după arestarea fruntașilor revoluționari și zdrobirea
Bătălia din Dealul Spirii () [Corola-website/Science/313431_a_314760]
-
de locuitori în satele Dobrești și Furești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Dobrești se află situl arheologic de interes național de „la Movile”, aflat pe islazul din Dealul Satului, la est de Dobrești, la hotarul cu satul Furești, sit în care s-au descoperit un tumul și o așezare din Epoca Bronzului (cultura Tei). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
prima perioadă a epocii fierului. Într-un strat suprapus a fost descoperită o altă așezare, mai nouă, din secolul al X-lea. Prin hrisovul din 14 februarie 1587, Mihnea Turcitu voievodul Țării Românești dăruiește mănăstirii Sfânta Troiță jumătate din satul Islazul, jumătate din satul Hodopeni (azi Otopeni) cu mori și țigani, toate dăruite de Dobromir ban, jupânița Vilaia și fiul lor Mihai postelnicul. La 20 mai 1620, Maria, mare băneasă, dăruiește din nou mănăstirii Sfânta Troiță (numită mai târziu Radu Vodă
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
din curtea propriu-zisă și din Biserica „Sf. Gheorghe” (1492); și Biserica „Sfântul Dumitru” (1535). În rest, unsprezece alte obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat „Între Islazuri”, pe versantul nordic al dealului Miriște de la vest de satul Pârcovaci, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al VI-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XI-lea-al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu) și din secolul
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
Seacă, este atestată documentar, pentru prima dată, într-un hrisov din timpul lui Alexandru Vodă din anul 1453 prin care se confirmă stăpânirea logofătului Mihail asupra acestui sat. Se crede că singurele urme istorice ar fi cele cinci movile de pe islazul comunal, unde ar fi fost îngropați oștenii lui Ștefan cel Mare după bătălia de la Baia din 14 decembrie 1467. Locuitorii din Valea Moldovei au găsit urme de lănci, săgeți, bucăți de zale și monede vechi din epoci anterioare ceea ce dovedește
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
forma un dublu obstacol pentru atacator. Valul avea și lucrări făcute din piatră. Erau castre române construite și în interiorul provinciei: Apulum, Potaissa, Acidava, Praetorium, Palendava, Buridava, Germisara. Erau dispuse castrele unor trupe auxiliare care supravegheau ordinea internă la Castra Nova, Islaz, Teregonva, Dichiseni, Listevea, Rusidava, Desa, Romula. Drumurile au constituit importante căi de comunicație, nefiind largi, fiind alcătuite dintr-un strat gros de bolovăni și unul de prundiș, legate în ciment, iar deasupra erau plăcile de piatră de dimensiuni mari, legate
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
împresurat palatul lui Bibescu în data de 11 iunie 1848. În cadrul Frăției, Barbu Iscovescu l-a cunoscut și pe Niță Magheru, cel care s-a urcat pe o scară din fața prăvăliei lui Dionisie de pe Lipscani și a citit Proclamația de la Islaz în data de 11 iunie 1848. A participat activ la pregătirea și la desfășurarea Revoluției de la 1848 din Țara Românească. Barbu Iscovescu a îndeplinit mai multe misiuni pe care Nicolae Golescu i le-a trasat, acesta din urmă ocupând funcția
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
vechi urme de exploatare a sării din apa izvoarelor sărate. ◦IPOTESTI-REDI (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1971, într-o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris). ◦PROBOTA-MAGAZIE (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1972, într-o așezare neolitica (culturile Starcevo-Cris și Cucuteni A). ◦DANESTI-LA ISLAZ (jud. Vaslui) - cercetare arheologică întreprinsă în 1974, împreună cu Victor Spinei, într-o așezare cu vestigii din neolitic (cultură ceramicii liniare), Hallstatt și evul mediu timpuriu. ◦MIHOVENI-CAHLA MORII (jud.Suceava) - cercetări arheologice întreprinse, împreună cu Victoria Batariuc, în anii 1973, 1975 și
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
1876) a fost un preot, haiduc și revoluționar român. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia. S-a născut în Celei, azi devenit cartier al orașului Corabia, Olt. Este unul din organizatorii Marii adunări populare de la Islaz și conducătorul cetelor de haiduci. Ridică la luptă țăranii și devine unul dintre conducătorii armatei revoluționarilor. După înăbușirea revoluției de la 1848 este surghiunit, plecând în exil câțiva ani. Revine și este curator pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, apoi din
Popa Șapcă () [Corola-website/Science/300059_a_301388]
-
datând din sec. III-II î.H. S-au recuperat doar 15 exemplare, nouă dintre acestea aflându-se în prezent la Cabinetul de Numismatică al Academiei Române. În anul 2005 a fost descoperită, pe un deal din partea de nord a satului (pe islazul de oi al comunității, în apropierea unui mic lac de acumulare, locul numit ”La Dig”) urmele unei așezări aparținând culturii Tei (în aceasta regiune sunt puține așezări de acest tip). S-au găsit la suprafață și într-o râpă fusaiole
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
exportul grânelor, 37 dintre aceștia, printr-o petiție adresată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la data de 24 iunie / 6 iulie 1859, cereau clădirea unei noi schele în satul Corabia (considerat ca având și o poziție mai avantajoasă la Dunăre decât Islazul) și transformarea acestui sat în oraș liber. Se propunea pentru aceasta răscumpărarea a 1.000 pogoane pe care să se construiască casele noului oraș, iar numele noului oraș să fie Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul a aprobat, teoretic, construirea schelei și
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]
-
devenit străini prin căsătorie, proprietățile rurale ale absenteiștilor, pământul cultivabil al Domeniului Coroanei și Casei rurale . Au fost expropriate până în 1937 peste 5,8 milioane de hectare de pământ, din care 3,9 milioane teren cultivabil, 1 milion ha de islazuri, 0,6 milioane ha păduri, 0,06 milioane ha teren neproductiv. Reforma agrară a contribuit la extinderea și consolidarea proprietăților țărănești, de aseamenea a redus considerabil dependența țăranilor față de marii proprietari, s-au desființat și latifundiile, moșiile care dispuneau de
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
este un fost aerodrom militar de lângă Urziceni, actualmente dezafectat. În cel de-al Doilea Război Mondial, episodic, pe islazul comunei Alexeni au staționat formații de aviație germane care aveau misiunea să intercepteze avioanele de bombardament ale Aliaților ce se îndreptau către capitală sau zona Ploiești. După război, la 1950, s-a hotărât de comun acord cu liderii partidului comunist
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
grâu, porumb, orz, ovăz, etc), plante tehnice (floarea - soarelui, tutun), plante furajere, etc. Majoritatea terenurilor agricole cultivate cu cereale se găsesc pe laturile estică și vestică ale localității. Suprafața ocupată cu pășuni și vegetație ierboasă este reprezentată de fânețe și islazuri și este suficientă pentru animalele localității. Fondul forestier este foarte redus, localitatea neavând decât 78,91ha de pădure în partea de SE, care poartă numele de Braniște. Ea face obiectul unor valorificări economice multiple, fiind de un real folos sătenilor
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
a remarcat prin contribuția importantă la definitivarea bisericii din sat[5]. 2. D.Negreanu[6] era proprietarul Moșiei Valea Rusului, în suprafață de 1000 ha ; 3. Nicolescu Oscar[7] deținea Moșia Martoi, cu 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz; 4. Perlea George avea, în Valea Rusului, 1980 ha teren arabil și 20 ha islaz[8], 5. Peteu I., a cărui soție este înmormântată în curtea bisericii Valea Rusului[9], avea în proprietate 1970 ha teren arabil și 30 ha
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
era proprietarul Moșiei Valea Rusului, în suprafață de 1000 ha ; 3. Nicolescu Oscar[7] deținea Moșia Martoi, cu 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz; 4. Perlea George avea, în Valea Rusului, 1980 ha teren arabil și 20 ha islaz[8], 5. Peteu I., a cărui soție este înmormântată în curtea bisericii Valea Rusului[9], avea în proprietate 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz[10], arendat de către Carantino Cristina[11]. Nu sunt motive să se presupună că anterior
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
4. Perlea George avea, în Valea Rusului, 1980 ha teren arabil și 20 ha islaz[8], 5. Peteu I., a cărui soție este înmormântată în curtea bisericii Valea Rusului[9], avea în proprietate 1970 ha teren arabil și 30 ha islaz[10], arendat de către Carantino Cristina[11]. Nu sunt motive să se presupună că anterior anului 1906, situația ar fi putut fi diferită, puteau fi altele doar numele proprietarilor sau arendașilor, terenul însă, așa cum se specifică în Monografia Părintelui Ilarion, era
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
cursul Dunării, începând cu Orșova, locul de intrare a fluviului pe teritoriul României și terminând cu Sulina, punctul de vărsare a acestuia în mare. Printre reperele care marchează acest traseu se numără Porțile de Fier, Turnu Severin, Ostrovul Mare, Calafat, Islaz, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Brăila, Galați și Tulcea. Străbaterea acestor locuri îi permite autorului să rememoreze o serie de evenimente din trecutul lor care le-au marcat existența. El vorbește astfel despre Podul lui Traian construit de Apolodor din Damasc
România pitorească () [Corola-website/Science/326607_a_327936]