642 matches
-
prima jumătate a secolului a XIX-lea, moment în care idealul unirii tuturor românilor într-o singură formațiune politică începe gradual să se profileze, programul unionist căpătând accente sporite spre momentul revoluționar 1848. "Îngerul mântuirii" naționale, invocat în Proclamația de la Islaz din 1848, s-a întrupat în unirea Moldovei și Țării Românești din deceniul următor. Ulterior acestui moment al triumfului ideii naționale, nu mai rămânea decât ca și Transilvania să fie încorporată structurii politice românești, un obiectiv care, deși cu siguranță
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
redactat de revoluționarii moldoveni V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină asemenea revendicări unioniste, Proclamația de la Islaz, documentul-program al pașoptiștilor munteni, lansa o nouă concepție despre națiune, în care etnicitatea constituia singurul criteriu de apartenență (Hitchins, 1998, p. 296). În Transilvania, acțiunile revoluționarilor români au fost precipitate de decizia Dietei de la Cluj de a vota unirea cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
începute în perioada regulamentară (post 1831- 1832), departe de a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările de universalizare a învățământului public de masă. Proclamația de la Islaz, redactată și citită public de Ion Heliade Rădulescu, "decretă o învățătură pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale de la 1848 în capulŭ căreia s'a aflatŭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestei judecăți a istoriei, ci a și triumfat lingvistic și politic, mai întâi parțial, în 1821, când a fost recâștigat dreptul pământesc, iar mai apoi deplin, în 1878, când "îngerul mântuirii naționale" despre care vorbea Heliade Rădulescu în Proclamația de la Islaz s-a pogorât asupra românității la Grivița, Plevna, Vidin și Smîrdan. Spiritualitatea. Pe planul spiritualității românești, ideea diriguitoare sub specia căreia se organizează valențele spirituale ale poporului român este cea de creștinator al barbarilor. Premisa necesară a acesteia este, desigur
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași, Blaj, Brașov, Islaz, Cernăuți și Lugoj [...] au fost "declarațiile de război" ale forțelor novatoarea (sic!) ale națiunii române împotriva forțelor conservatoare, națiune care în timpul revoluției de la 1848 și-a afirmat hotărârea pentru unitate și independență națională" (p. 52). Deși nu mai degajă același
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ghica c) Grigore Alexandru Ghica d) Gheorghe Bibescu 7) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Cererea “puterea legiuitoare încredințată unei obștești Adunări în care să fie reprezentate toate interesele nației” a fost exprimată în: a) Proclamația de la Islaz b) Hotărârile Adunărilor ad- hoc din Moldova c) Petițiunea națională d) Principiile noastre pentru reformarea patriei 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Domnul era numit de țar și de sultan pe timp de 7 ani potrivit
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Proclamația de la Islaz propunea în Țara Românească un fel de regim republican; prin Convenția de la Paris din 1857 se prevedea egalitatea cetățenilor în fața legii. 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Sandu Sturdza d) Barbu Știrbei 7) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Document al revoluției de la 1848 care a jucat rol de constituție a fost: a) Petiția Proclamațiune b) Principiile noastre pentru reformarea patriei c) Proclamația de la Islaz d) Petițiunea Națională 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Domnul Moldovei numit prin Convenția de la Balta- Liman a fost: a) Grigore Alexandru Ghica b) Grigore Dimitrie Ghica c) Alexandru Dimitrie Ghica d) Barbu Știrbei 9) Marcați
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Problema agrară a constituit principala problemă socială a revoluției de la 1848; în Proclamația de la Islaz se solicita emanciparea și împroprietărirea țăranilor cu plata unei despăgubiri. 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
o pază (ar trebui pusă o pază pentru fiecare!) făcută de activiști ecologiști, oamenii nu vor respecta măsurile luate și vor continua să arunce la întâmplare, otrăvind apele și pământul. Să nu așteptăm să vină străinii să ne curețe luncile, islazurile și apele! Nu ar fi de mirare ca nu peste mult timp străinii să ne impună în forță cât de curați, de ecologici să fim. Până la venirea acestora, fiecare poate să micșoreze cantitatea de deșeuri, dacă la cele care ard
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în vite și în pământ (aceasta nu însemna că nu au vite sau pământ); d. colibașii aveau casă (bordeiul, coliba, de unde vine și numele) și grădină. La fel ca celelalte categorii de țărani, aveau aceleași drepturi la toloacă și la islazul satului. Această categorie făcea numai 6 zile de clacă pe an <footnote Ibidem. footnote>. La alți autori, pe lângă categoriile amintite, sunt menționați chiriașii, zilierii sau haluparii, care erau un fel de proletari agricoli <footnote Bucovina în primele însemnări geografice, istorice
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
trânti pe băiat cu burta la pământ”. Încărcătura emoțională a enunțului provine Însă din situațiile anterioare În care cei doi s-au Întâlnit; Bisisica era „o oaie care mergea În fruntea celorlalte și totdeauna tîra Întreg cîrdul În goană spre islaz și nu se mai oprea .... Niculae era silit să alerge și el... Când ajungeau pe miriște, băiatul cădea istovit ... și plângea În neștire. Uneori o prindea cu ajutorul altor băieți și o bătea cu cruzime...” (Moromeții, vol. I, p. 9). Contextul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Cârlova: Vie-vă copii, aminte Că Europa însăși simte În ce cale ați intrat. Ideea are în această chemare o cadență marțială, eroică. Momentul revoluționar 1848 este pus și el, în toate provinciile românești, sub semnul aceluiași imperativ. proclamația de la Islaz conține acel apel: Ofițeri români! Camarazii voștri din Europa v-au dat exemple. Europa luminată e cu ochii deschiși asupra voastră. proclamația partidului Național din Moldova are și ea în vedere Europa care vă privește. În Transilvania, peste munți, Avram
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
7 linie (infanterie). Pentru faptele sale pe câmpul de luptă a fost decorat cu: Medalia militară de aur, pentru fapte de curaj și devotament săvârșite în zilele de 4, 10, 15, 20 și 27 mai 1877, cu ocazia bombardamentelor de la Islaz, Bechet și Corabia (Decret nr. 1377), ordinul Steaua României cl. V-a în grad de cavaler (Decret A-533/ 21.03.1878), Crucea Sf. Stanislas cl. III-a, Crucea Trecerii Dunării și Apărătorii Independenței și Crucea comemorativă rusă. Ca o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
județul Brașov. 140. Tranc Alexandru, născut la 15 august 1952 în localitatea Siad, județul Arad, România, fiul lui Tranc Alexandru și Cotuna Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Dreierschutzengasse 10/24, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Islaz nr. 51, județul Timiș. 141. Tranc Georgeta Valeria, născută la 1 o- aprilie 1959 în Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Trica Gheorghe Iosif și Calina, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Dreierschutzengasse 10/24, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
Timiș. 141. Tranc Georgeta Valeria, născută la 1 o- aprilie 1959 în Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Trica Gheorghe Iosif și Calina, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Dreierschutzengasse 10/24, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Islaz nr. 51, județul Timiș. 142. Suciu Jeni Gabriela, născută la 20 iunie 1968 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ciucă Ioan și Olga, cu domiciliul actual în Suedia, 29160 Kristianstad, Hasselvagen 39, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str.
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
prima jumătate a secolului a XIX-lea, moment în care idealul unirii tuturor românilor într-o singură formațiune politică începe gradual să se profileze, programul unionist căpătând accente sporite spre momentul revoluționar 1848. "Îngerul mântuirii" naționale, invocat în Proclamația de la Islaz din 1848, s-a întrupat în unirea Moldovei și Țării Românești din deceniul următor. Ulterior acestui moment al triumfului ideii naționale, nu mai rămânea decât ca și Transilvania să fie încorporată structurii politice românești, un obiectiv care, deși cu siguranță
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
redactat de revoluționarii moldoveni V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină asemenea revendicări unioniste, Proclamația de la Islaz, documentul-program al pașoptiștilor munteni, lansa o nouă concepție despre națiune, în care etnicitatea constituia singurul criteriu de apartenență (Hitchins, 1998, p. 296). În Transilvania, acțiunile revoluționarilor români au fost precipitate de decizia Dietei de la Cluj de a vota unirea cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
începute în perioada regulamentară (post 1831- 1832), departe de a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările de universalizare a învățământului public de masă. Proclamația de la Islaz, redactată și citită public de Ion Heliade Rădulescu, "decretă o învățătură pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale de la 1848 în capulŭ căreia s'a aflatŭ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestei judecăți a istoriei, ci a și triumfat lingvistic și politic, mai întâi parțial, în 1821, când a fost recâștigat dreptul pământesc, iar mai apoi deplin, în 1878, când "îngerul mântuirii naționale" despre care vorbea Heliade Rădulescu în Proclamația de la Islaz s-a pogorât asupra românității la Grivița, Plevna, Vidin și Smîrdan. Spiritualitatea. Pe planul spiritualității românești, ideea diriguitoare sub specia căreia se organizează valențele spirituale ale poporului român este cea de creștinator al barbarilor. Premisa necesară a acesteia este, desigur
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românesc îmboldită de ideea mitică a unității) Același manual, expresie a naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași, Blaj, Brașov, Islaz, Cernăuți și Lugoj [...] au fost "declarațiile de război" ale forțelor novatoarea (sic!) ale națiunii române împotriva forțelor conservatoare, națiune care în timpul revoluției de la 1848 și-a afirmat hotărârea pentru unitate și independență națională" (p. 52). Deși nu mai degajă același
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
băieții, lucrurile se schimbă... Se strigă "vrem lumină să-nvățăm, apă caldă să ne spălăm și mâncare să mâncăm". Coloana numără câteva mii de studenți acum, iar în Piața Unirii, tabloul începe să semene cu celebra imagine a Proclamației de la Islaz, să capete un aer revoluționar. Câțiva studenți se cațără pe statuia lui Alexandru Ioan Cuza, e prea mult vacarm, n-aud ce se strigă, se cântă, în continuare Deșteaptă-te, române!. Plec cu tramvaiul în "Tudor", unde vreau să ajung
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu spun nimic pentru că se tem. Balta Lată a luat-o la vale prin pîrîul Ghireni și a ajuns în Iazul din Jos, de fapt o pajiște imensă și inundabilă, după ce vreo trei kilometri a curs destul de gălăgios. Aici, pe islaz, s-a oprit și tot aici era paradisul pescarilor amatori. În aceste situații, peștele se poate prinde ușor cu mîna și copchilăraia satului avea o distracție în plus. Apa, rece ca gheața, nu impresiona pe nimeni și, din acest motiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ovăsului, floarea soarelui, porumbul, cartofii, fasolea, legume și zarzavat - strict necesare nevoilor familiei. dar paralel era și curățatul, cotorâtul, hărăgitul, legatul și săpatul la vie. De asemeni ocuparea de animale : de căutat ciobani pricepuți, pentru a da oile, vitele la islaz etc. Toate acestea presupunea cheltuirea și a unor sume de bani. vinul și țuica au constituit sursa principală pentru acoperi multe nevoi. Pe când România era grânarul Europei nu erau atâtea « descoperiri științifice » și atâta publicitate în ziare, în presă, despre
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
grade de rudenie?! Sora lui, Margheta, de fapt botezată Maria, mai mare ca mine cu nouă ani, îmi este de asemeni nepoată ! - Da, într-adevăr așa este! Dar să-ți povestesc despre el. Eram nedespărțiți la școală, nedespărțiți și pe islaz, cu vitele la păscut, dar și în zilele de sărbătoare când încingeam câte un joc de-a mijoarca, haiducii și vardiștii și altele. Ceea ce mă fascina la el era fluieratul. Fluieratul din gură. Când se apuca să fluiere, ziceai că
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]