4,397 matches
-
Consiliului Uniii. Pentru că PNL din Basarabia, de exemplu, a declarat că oferă lista să pentru cei mai demni membri ai Consiliului Unirii, ca să obținem un vot pentru un grup de oameni nesantajabili, curați și principiali, ce nu se vînd contra ispitelor bănești. Toți alogenii neintegrați trebuie să învețe limba și să ne respecte istoria, tradițiile, să se adapteze și integreze în societate, să învețe, în primul rînd, limba. Gabriel Teodor Gherasim: Mulți copii și adulți au fost abuzați verbal și fizic
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
Mic ca să văd "Maestrul și Margareta", spectacolul Cătălinei Buzoianu în scenografia avangardistă a Liei Manțoc, ca să-l văd pe Woland-Dan Condurache într-un rol uriaș, uriaș, și pe Ștefan Iordache bîntuit de Maestrul său, și pe Valeria Seciu ca o ispită veșnică în Margareta, ca să văd alaiul lui Woland, și pe Koroviev, și pe Behemoth și Azazello, ca să-mi imaginez în fel și chip balul, magiile și vrăjitoriile, ca să fiu Margartea și să zbor - de atîtea ori, de atîtea ori - deasupra
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
împătimit de Bulgakov și de roman pînă la nemurire, fără dubiu și fără altă alegere pentru primul loc în top, cercetează și Moscova și cartea din perspectiva și atmosfera muzicii. Întîlnirile picante ale jazzman-ului, ochiul care vede o Moscovă cu ispitele ei de azi, aluziile și legăturile cu contextul muzical al perioadei scrierii romanului, animă tonul ludic al cărții, tonul introdus încă de la început, în Jurnalul ca un prolog, de Ruxandra Cesereanu. Woland și întregul lui alai coboară pe pămînt, la
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
nu mai puțin decât am învățat de la profesorii mei. Acum mă simt discipol al unora cărora mai ieri am încercat să le fiu maestru. Pentru mai mult, vă invit la http://funinf.cs.unibuc.ro/marcus. Cât de mare este ispita interdisciplinarității? Se poartă specializările înguste sau orizonturile largi? Dacă nu ai trăit intens o anumită specializare, orizontul larg nu este valorificabil și riști să rămâi un diletant. Dar, pe de altă parte, dacă nu dezvolți metabolismul disciplinei tale cu restul
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
a întâmplat și mie". Vor fi bănuit ei, oare, vreo clipă că în spatele chipului familiar pe care, printr-o stranie coincidență, îl vedeau în fiecare zi și care îi privea cu o oarecare insistență, s-ar fi putut ascunde nu ispita unui flirt, ci interesul profesional, rece, al agentului de filaj? Valul de dezvăluiri din ultimele săptămâni privind colaborările unora și altora cu fosta Securitate ridică, dincolo de aspectele morale, și o întrebare legitimă: în fond ce urmărea Securitatea, ce doreau șefii
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
În zilele noastre, oare câți arhiepiscopi cărora ne adresăm și de care vorbim respectuos cu ... Înalt Prea Sfinția Să sunt într-adevăr devotați slujitori ai Bisericii așa, cum a fost IPS Bartolomeu Anania? Câți Înalți Prea Sfințiile Lor, stau departe de ispitele lumești, sunt cinstiți și demni, exemplu de urmat pentru toți supușii lor cu sutana, până la credincioșii de rand? Aflăm cu tristețe și regret fapte surprinzătoare în care este implicat IPS Irineu Popa, mitropolitul Olteniei. Să sperăm că va regretă amestecul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu voi trăi niciodată în disprețul Cuvântului, în pleava uitării înnoptează poeții! Cât despre Moarte, nimic în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vreau să fiu obiectiv. Curând, întreprinderea a devenit una din cele trei pe țară în care eu eram cel mai bombardat "procurist". Controlam facturile. Nu știam, nu realizam cât era de important. Până într-o zi, când mi-a ieșit ispita în cale. Intrasem la "Șeful", adică la tatăl meu vitreg, Aurel, să-l întreb dacă trebuia să întocmesc cecul pentru niște ascensoare sosite de la Viena. Reprezentantul firmei aștepta în anticameră. Mai bine zis, fierbea... E drept că și zăbovisem nițel
File de istorie (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10576_a_11901]
-
în cea de a treia frază a textului de excelent romancier al lui Gh. Jurgea, reprodus mai jos: " Ce departe e de la gândul crud, venit nu se știe de unde, până în vârful peniței. E un drum lung, trudit, cu primejdii, cu ispite. E toată aventura faptei scrise! în mintea noastră, evenimentele, amintirile se înghesuie, se îmbrâncesc laolaltă. Hârtia însă ne silește să le așternem decisiv. După o orânduială mereu arbitrară. Nu trebuie să ne încredem în memorie. Ea e mereu gata să
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
valea/ cotropită de o ceață de marmoră" (Caspar David Friedrich: "Biserică în peisaj de iarnă"). Aceleași ape duale joacă și-n alte poeme. Proprie nu doar credinței febrile ce tinde a se detașa de trebuințele carnalității, a se feri de ispitele simțurilor, asceza e, în diverse grade, și o disciplină necesară verbului poetic, răsfrîngere, fie și reflexă, a Logosului: "Ceea ce se face aici vizibil, oferindu-se contemplației,/ este războiul ce se dă pe un front invizibil/ între două forțe aparent disproporționate
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
Logosului: "Ceea ce se face aici vizibil, oferindu-se contemplației,/ este războiul ce se dă pe un front invizibil/ între două forțe aparent disproporționate:/ pe de o parte, Ieronim (numai oase și duh)/ apărîndu-se din răsputeri, de cealaltă, grupul de tinere ispite/ (inflorescente învoalte)/, ale căror seducătoare veșminte și instrumente de cîntat/ au fost cu grijă alese/ ca să flateze simțurile, să submineze/ vigilența spiritului,/ spre a-l distrage de la lucrarea sa de căpetenie,/ cea de a asculta/ și a tălmăci/ Cuvîntul" (Francisco
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
ale căror seducătoare veșminte și instrumente de cîntat/ au fost cu grijă alese/ ca să flateze simțurile, să submineze/ vigilența spiritului,/ spre a-l distrage de la lucrarea sa de căpetenie,/ cea de a asculta/ și a tălmăci/ Cuvîntul" (Francisco de Zurbaran: "Ispitele Sfîntului Ieronim"). Dificultatea înțelegerii izvorîtă din imperfecțiunea umană nu e numai un fenomen al relației omului cu cele dumnezeiești, ci și unul al conștiinței noastre în genere, grevate nu o dată de relicte copilărești, de bizare șovăieli, tergiversări, distorsiuni: "Oricît am
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
rupt, făcut ferfeniță, de ce n-am urcat/ pînă în vîrf cu el?" (Nervi Ești ca o carte, predestinatăț). Dovadă că cercul neîmplinirii se închide pe deasupra accidentelor istorice considerate în parte. Dacă iubirea e impersonalizată, supusă "corecțiilor" relativității, înfățișîndu-se perfidă în ispita pe care o include (,O legătură de amor - vine, din cînd în cînd, zgîriind cu ghearele/tencuiala apartamentului, la etajul/ doi, se așază pe pervaz la fereastra închisă a sufrageriei și/ mă privește, parșivă, tăcută, de afară" - Mîini șO legătură
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
mișcări regresive ce înțelege a se dezbăra și de ultimele convenții "prețioase": "Gîlceavă, exces, dezlănțuire. Iad. Stă cu urechea ațintită,/ culcat în Iarbă. Delir. Vagi nostalgii - în procesul de descompunere/ a glucidelor. în fascicule. Erezii,/ anateme: vase lemnoase împietrite în fața/ Ispitei - unde/ se ascunde Muma Pădurii?" (Iad, mare propășire). Liviu Ioan Stoiciu: un tînăr transformat cîndva de Muma Pădurii într-o stană de piatră, reînviat de Zîna bună a harului poetic.
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
În zilele noastre, oare câți arhiepiscopi cărora ne adresăm și de care vorbim respectuos cu ... Înalt Prea Sfinția Să sunt într-adevăr devotați slujitori ai Bisericii așa, cum a fost IPS Bartolomeu Anania? Câți Înalți Prea Sfințiile Lor, stau departe de ispitele lumești, sunt cinstiți și demni, exemplu de urmat pentru toți supușii lor cu sutana, până la credincioșii de rand? Aflăm cu tristețe și regret fapte surprinzătoare în care este implicat IPS Irineu Popa, mitropolitul Olteniei. Să sperăm că va regretă amestecul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu voi trăi niciodată în disprețul Cuvântului, în pleava uitării înnoptează poeții! Cât despre Moarte, nimic în rostire și cutuma de foc. „Fedeli D’Amore” mașteaptă să vin! Cu Dante în frunte, cu Lucifer, travestita licornă! Praf și pulbere în ispitele minții, troienite poteci colbuite de Cântec! Numai ancoră Visului stă în luna pierdută, lumea necuvântătoarelor ispitind. Sclipiri de cabala se străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
duc la frumusețe, fac persoanele frumoase, deoarece permit propriului corp să trăiască din ce în ce mai mult ca și corp pnevmatic, spiritual, ca loc al iubirii<footnote Marko Ivan Rupnik, op. cit., p.23. footnote>. În timpul încercărilor de a ieși de sub influența malefică a ispitelor diavolești, care împing spre pofte urâte și spurcate<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi, Edit. Credința Strămoșească, Iași, 1999, p. 60. footnote>, Părinții sfătuiesc că pentru ca aceste imagini înșelătoare să nu se mai furișeze trebuie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Bacău, 1996, p. 414. footnote>, strecurând în mintea și sufletul omului otrava păcatului. Paza simțurilor, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul este un eficient mijloc de luptă împotriva desfrânării, căci aceste simțuri constituie căile sau porțile de intrare ale ispitelor, multe dintre ele legate de patimile trupești. Atunci când aceste porți sunt larg deschise, scăpate de sub supravegherea rațiunii și orientată spre o exacerbare sau o excitabilitate bolnavă a trupului, ele strecoară în minte și în suflet chipurile, imaginile, amintirile sau închipuirile
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 95. footnote>. Supravegherea comportamentului, a faptelor și gândurilor noastre, precum și a îmbrăcămintei, poate fi socotită un bun remediu împotriva patimii desfrânării. Un bun creștin se ferește, mai întâi de toate, de a fi o ispită, o sminteală, o cauză a căderii altora, după cum, în același timp, luptă cu putere împotriva unor astfel de conduite ale celorlalți. Un bun creștin trebuie să înlăture din ținuta sa și din gândirea sa ce este rău și neputincios, iar
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
evitarea convorbirilor prea familiare cu femeile, deoarece în fiecare femeie ni se recomandă să vedem o soră întru Domnul, potențială sau viitoare sfântă, mucenică, mărturisitoare, cuvioasă, trimisă de Dumnezeu să ne ajute în dificila lucrare de mântuire și nicidecum o ispită în calea acesteia. Un alt mijloc ar mai fi și ferirea de a spune sau a asculta glume imorale, indecente triviale, cu substrat erotic, întrucât acestea pot crea ispite sau pofte ascunse, ferirea de a privi tablouri, imagini, reprezentări, fotografii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
să ne ajute în dificila lucrare de mântuire și nicidecum o ispită în calea acesteia. Un alt mijloc ar mai fi și ferirea de a spune sau a asculta glume imorale, indecente triviale, cu substrat erotic, întrucât acestea pot crea ispite sau pofte ascunse, ferirea de a privi tablouri, imagini, reprezentări, fotografii, care pot pătrunde prin intermediul simțurilor, provocând ravagii în sufletul nostru, căci împotriva acestei patimi să lupți, nu stându-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sau un chip care ne-a răscolit patima, ori am încercat a ne război cu gândurile, folosind combaterea prin contrazicere<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 476. footnote>, când ar fi trebuit să ni le scoatem imediat din minte. Putem evita ispita luând aminte la sfatul Sfântului Simeon Noul Teolog, care scrie în Discursul despre nepătimire și viața virtuoasă, recomandând omorârea voii proprii, nu numai a celei din afară<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Catehezeă, p. 266. footnote>, dar și a celei
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și a celei dinăuntru, adică mișcarea inimii, ca de exemplu a nu privi pătimaș, a nu îmbrățișa pătimaș<footnote Ibidem. footnote>. În momentele în care ne amintim de o anumită persoană a cărei înfățișare ne răscolește simțurile putem alunga această ispită cu pomenirea povețelor Sfinților Părinți care sfătuiau să ne gândim că acel om este doar un mormânt văruit<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Mărgăritarele, colecția Ortodoxia Românească, Edit. Pelerinul Român, Oradea, 1994, p. 7. footnote>, flegmă, sânge și zeamă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
hrană putredă<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Puțul și împărțirea de grâuă, p. 159. footnote>, pământ este și cenușă<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Mărgăritareleă, p. 7. footnote>. Deci, asceții răsăriteni ne îndeamnă ca, în acele momente de ispită și atac, să medităm la soarta care așteaptă un trup omenesc, oricât de frumos ar fi el, după moarte: pământ și cenușă, viermi, putreziciune și urâciune. Frumusețea trupului - spune Sfântul Ioan Gură de Aur nu-i făcută din altceva decât
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
feciorieă, p. 33. footnote>, iar curăția în căsnicie înseamnă iubirea celuilalt în Dumnezeu și iubirea lui Dumnezeu în celălalt<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 485. footnote>. Un cuvânt foarte frumos al Sfinților Părinți spunea că, dacă în momentele în care ispita te îndeamnă a păcătui din cauza altei femei, în minte îți vei avea amintirea neîncetată a soției, niciodată nu vei păcătui<footnote Herma, Păstorul, Porunca IV, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, București, 1979
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]