453 matches
-
1980. 78. Episcopul Melchisedec, Viața și scrierile lui Grigore Țamblac, Academia Română, București, 1884. 79. Nicolae Iorga, Studii asupra Evului Mediu românesc, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. 80. Moses Schwarzfeld, „Anecdote populare române cu privire la evrei. Cercetare critică”, În Anuar pentru israeliți, XII, 1889, pp. 127-143. 81. Picu Pătruț, Miniaturi și poezie, Editura Arta Grafică, București, 1985, p. 124. Dat fiind că În acest volum textul a fost cenzurat, am completat versurile lipsă folosind manuscrisul lui Picu Pătruț Stihos adecă Viers, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
H. Stahl, Editura Paideia, București, 1997. 109. Moses Schwarzfeld, „Excursiuni critice asupra istoriei evreilor În România”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an II, București, 1888, pp. 17-122. 110. Moses Schwarzfeld, „Literatura populară israelită ca element etnico-psihologic”, În Anuar pentru israeliți, XII, 1889 ; apud 237, pp. 79-87. 111. Mai multe proverbe germane susțin că „Evreii aduc În lume folos, precum șoarecele În făină” sau „precum șoarecii În hambar” (3, p. 70). Această asociere apare În unele poeme din perioada inter belică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
I, 59). 193. Nicolae Iorga, „Istoria evreilor În Țerile noastre”, În Analele Academiei Române, Memoriile Secției Istorice, tom XXXVI, București, 1913. 194. Iuliu Barasch, „Evreii În Cracovia, Galiția, Bucovina, Moldova și Valachia. Impresii de călătorie din anii 1841-1842”, În Anuar pentru israeliți, XVI, 1894, pp. 45-181. 195. Dumitru Vitcu, „Emanciparea evreilor români În gândirea și practica politică kogălniceniană”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. II, Editura Hasefer, București, 1997, pp. 125-151. 196. Israel Șapira, „Istoricul comunității din Ploești, după isvoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
traducere din franceză de Georgeta Penelea Filitti, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. 316. Nicolae A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială, ilustrată, ediția a II-a, Iași, 1914. 317. Wilhelm Schwarzfeld, „Legende și credințe populare”, În Anuar pentru israeliți, XVIII, 1896. 318. Rabinul Güter Jüd nu este doar un simplu personaj al unei snoave populare românești, ci și subiectul unor legende cu caracter istoric. Conform tradiției, Înainte de a Începe războiul Împotriva Rusiei, Împăratul Franței, Napoleon I, a mers la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
of Jewish Religious Movements, The University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1987. 320. B.P. Hasdeu, Industria națională, industria streină și industria ovreiască față cu principiul concurenței, București, 1866. 321. Elias Schwarzfeld, „Din istoria evreilor În România”, În Anuar pentru israeliți, XIX, 1898. 322. Elias Schwarzfeld, „Evreii din Moldova sub Reglementul Organic. Studiu istoric”, În Anuar pentru israeliți, XIV, 1891, pp. 191-223. 323. Dimitrie P. Lupașcu, Medicina babelor. Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbesci, Academia Română, București, 1890. 324
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
națională, industria streină și industria ovreiască față cu principiul concurenței, București, 1866. 321. Elias Schwarzfeld, „Din istoria evreilor În România”, În Anuar pentru israeliți, XIX, 1898. 322. Elias Schwarzfeld, „Evreii din Moldova sub Reglementul Organic. Studiu istoric”, În Anuar pentru israeliți, XIV, 1891, pp. 191-223. 323. Dimitrie P. Lupașcu, Medicina babelor. Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbesci, Academia Română, București, 1890. 324. Chiar și copiii evrei au preluat credința că țiganii ar fura copii cu sacul. Iată ce notează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei se găseau În târgurile și orașele În care evreii trăiau În mase compacte (611, p. 67 ; 619, p. 121). 619. I. Ludo, În jurul unei obsesii, Adam, București, 1936. 620. Dr. M. Roth, „Memoriu asupra cauzei mortalităților”, În Anuar pentru israeliți, IV, 1881. 621. Ronald Modras, The Catholic Church and Antisemitism : Poland, 1933-1939, Harwood Academic Publishers, 1994. 622. Corneliu Zelea Codreanu, Scrisori studențești din Închisoare, 9 octombrie 1923 - 30 martie 1924, Iași, 1925. 623. William Korey, Russian Antisemitism, Pamyat, and the
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu poate fi altul decât d-ul Brătianu care a făcut faimoasele circulări, faimoasele persecuțiuni”. Carp sublinia că persecutarea evreilor din Moldova a Început În urma unei circulare trimisă de Brătianu la toate prefecturile de județ În care se propunea „oprirea israeliților de a fi arendași de moșie, de a se opri israeliților așezarea prin comunele rurale, de a se face Întreprinzători de hanuri, cârciumi și arendași de moșie...Acea circulară, atunci aplicată de toți prefecții, a produs În Europa o senzație
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
în derivă politică / 391 România în fața provocărilor / 395 Un simpozion interesant / 403 Despre Obama, cu sinceritate / 407 Basmele UE cu energia / 411 Rusia în NATO? / 415 Încă o lecție americană / 419 Criza și unirea / 423 China, miracol și paradox / 427 Israeliți și filisteni / 431 Gazul de luptă / 435 Israelul mai vrea un front? / 439 O victorie netă a poporului / 443 Retragerea / 447 Franța se întoarce / 453 O dinastie comunistă / 457 Vaticanul, musulmanii și iudeii / 463 Restabilirea zonelor de influență? / 471 G-8
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
fără ură și părtinire a fenomenului chinez, făcută direct, la fața locului, ar putea limpezi multe din nedumeririle noastre. În mod sigur, însă, ar îmbogăți literatura socială și politică a timpului nostru cu concepte și reprezentări noi. 8 ianuarie 2009 Israeliți și filisteni Războiul din Gaza temă de care nu mă voi ocupa pentru că se ocupă destui mi-a readus în minte o problemă mai generală, cea a cauzelor războaielor. Istoria lui homo sapiens mă refer la cea despre care avem
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
o are Israelul este de a lupta când balanța militară este favorabilă încercând prin aceasta să impună pacea în condițiile alese de el. Benjamin Netanyahu, în una din primele noastre întâlniri când eram ambii în funcție, mi-a mărturisit că ,,israeliții știu că, fără pace, poate vor trebui să se lupte. Dar ei cred că oricum vor trebui să se lupte, și mai degrabă ar face-o cu o Autoritate palestiniană slabă decât cu un stat palestinian mai puternic recunoscut internațional
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
Poate fi interpretat de asemenea ca o suveranitate sectară dreptul unui grup subnațional de a fi autonom în cadrul regiunii sale. Rămâne, oricum, un principiu mai larg acceptat decât oricare altul. Ce înseamnă respectul pentru suveranitate în Orientul Mijlociu de astăzi? Pentru israeliți, înseamnă a fi în siguranță în interiorul granițelor lor. Pentru palestinieni, înseamnă a avea granițe care reflectă pretențiile lor istorice. Pentru libanezi, înseamnă protecția de bombardamentele israelite, în special în centrele aglomerate. Pentru Statele Unite, înseamnă un Iran care nu trimite arme
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
natură a permite plecarea din spital. Aceasta explică dinamica bolnavilor și activitatea care, cum am spus, avea un caracter spitalicesc, relativ dinamic. Repartiția pe naționalități a bolnavilor asistați demonstrează predominanța elementului autohton, pe lângă 50 de români existenți fiind încă 5 israeliți și câte un francez, german, polonez și armean. Printre rânduri, bănuim că exista de pe atunci un efectiv de bolnavi, câțiva desigur, de elită sau, în orice caz, mai înstăriți. Peste câțiva ani, plata diferențiată a devenit curentă, unii fiind asistați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
exemplu, Jonathan Z. Smith, Drudgery Divine, Chicago, 1990, p. 45. Nae Ionescu, Roza vânturilor, București, 1990, p. 287. Și totuși, accesul în era „Sfântului Duh” se va face, după Gioacchino, după multe eforturi și suferințe ale Bisericii, în mod asemănător israeliților care străbat deșertul, apoi traversează Iordanul pentru a ajunge în Pământul Făgăduinței. Rousseau, op.cit. Joseph de Maistre, Considérations sur la France, Paris-Lyon, 1858, p. 64: „Il y a dans la révolution française un caractère satanique qui la distingue de tout
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întreagă.” Almanahul era un mozaic de informații: calendar bisericesc, cu toate cele ale sale, răspunsuri la „Ce e calendarul?” - calendarul lunar întrebuințat numai de mahomedani, calendarul solar folosit de egipteni și perși, calendarul lunisolar utilizat de creștini, budiști și de israeliți, îndemnuri pentru alungarea sectelor și păstrarea credinței strămoșești, date istorice și literare, proză și versuri, vorbe înțelepte, proverbe și zicători, strigăte de joc etc., toate trecute prin filtrul autorului Ierimia Nechita, Cernăuți. Indiferent că era literatură, poezie folclorică, articole de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziarelor europene. Când a fost cunoscută în România, ura împotriva evreilor a început să crească. Unul din cele mai principale ziare franceze: Le Constitutionnel scria la 8 februarie 1870: „Priimirăm zilele acestea o scrisoare de la d. A. Cremieux relativă la situațiunea israeliților în România. D. Crémieux, fidel generoasei misiuni ce a împlinit în curs de mulți ani, apără cauza și interesele coreligionarilor săi din Principatele Danubiene. El este în rolul său și opiniunea publică din 60. Sinagoga din strada Sf. Vineri era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
va fi totdauna cu dânsul, pre cât timp va căuta să susțină principiile de libertate religioasă și de egalitate a cetățenilor înaintea legii, contra spiritului de netoleranță. Însă când vine d. Crémieux să ne ceară intervențiunea puterilor streine în cestiunea israeliților români, cată să ne înțelegem. Francia și celelalte puteri mari pot să proceadă pre calea consilielor; aceste consilie vor fi totdeuna, suntem siguri, în sensul progresului și al libertății confesionale. Dară aaceste consilie nu pot fi decât absolut confidențiali și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București“64. În aceeași cestiune ziarul parizian La Patrie scria tot în ziua de 8 februarie 1870 un articol din care reproducem următoarele rânduri: „Noi am fost totdauna de părere că cea mai bună propagandă ce ar putea face apărătorii israeliților în favoarea coreligionarilor lor din România ar fi să civilizeze pre acești din urmă, să-i pună în nivelul exigențelor moderne și să ia astfel românilor dreptul de a reclama în contra invaziunii unei rase străine. Ar fi mai bine, credem, a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
da tot ajutorul de care vor avea trebuință d-nii M. Armand Lévy din Paris și M. Antonin Lévy68, mare rabin predicator la București, cari merg în partea României de peste Milcov, pentru a studia la fața locului starea de cultură a israeliților și plângerea locuitorilor contra lor spre a-și forma o cunoștință deplină și conștiincioasă. Ministru, M. Kogălniceanu“69 De îndată ce a fost cunoscută această scrisoare o mare agitație se pornește în toată țara. Un deputat moldovean, Ioan Codrescu din Bârlad, membru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a cerut audiență spunând că e rabinul Lévy. Acest domn a venit la mine și s-a adresat astfel: Sunt însărcinat de Alianța israelită să-ți fac întrebarea care e politica ce d-ta ești hotărât să păzești în cestiunea israeliților?». La această întrebare - iertați-mi espresiunea - am pus mânele în bozunar și am răspuns: Nu cunosc Alianța israelită (Aplauze unanime). Ea nu face parte din acele puteri garante care au dreptul... (Aplauze zgomotoase).“72 98 bucureștii de altădată 70. Interpelarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Capitalei, Ulița Franceză, Podul Mogoșoaiei, ulița Lipscanilor, toate colțurile, toate pozițiile frumoase sunt în mâinile ovreilor...“ (MOF, nr. cit., p. 1308). O zi mai târziu, la 17/29 decembrie 1869, în numele guvernului, Mihail Kogălniceanu va face însă precizarea finală: „În privința israeliților noi îndeosebi am luat toate măsurile reclamate de umanitate și permise de legile țării spre a asigura viața, onoarea și averile jidovilor și în timp de aproape 13 luni, nici un act violent nu a venit să dea o dezmințire cugetărilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 iunie 1875“, MOF., nr. 161, 24 iulie/5 august 1875, p. 3641). Trăiască Carol I, domnul constituțional al liberei și autonomei Românii! În zilele de la 29 și 30 iuniu [1875], toți românii creștini și chiar israeliții pământeni, dacă au simțiminte românești, trebuie să puie vestminte de doliu și să suspine. Comitele Andrássy este domn, suveran absolut al robitei Românii! La 28 și 29 iuniu 1875 au vorbit în Cameră câți au putut dobândi cuvântul din adevărații
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
solicitându-i ca aceasta să recomande rezolvarea „cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre stime,] Delegații societății «Românizarea»: Ioseph Stern, I. Margulici, Armini Iaslovici.“ A doua: „D-lui redactor al ziarului Unirea democratică: În urma necalificatelor calomnii aduse asupra României și tuturor românilor, în general, de către ziarele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A. Ghebauer: 115 Sapienței (strada): 215 Snagov (Znagov) (plasa, județul Ilfov): 258 Societatea de tragere (dare) la semn: 110 Societatea Filarmonică Română: 104, 262 spitalul: Brâncovenesc 183; Colentina 178; Colțea 20, 178, 261, 270; de copii 174, 178; Filantropia 178; israelit 178; materni tate 178; Mărcuța (ospiciu) 178; Pantelimon 178, 197, 198; penitenciarului 178 Splaiul Independenței: 50 Stadt Pesth (Orașul Pesta) (cafeneaua; grădina; café-chantant-ul; hotelul): 118, 138 statuia: lui I.C. Brătianu 127; Anei Davila 270; lui Gh. Lazăr 124; lui Mihai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
continuă cu alte evenimente paradigmatice relatate tot în Biblie. În sinteză, ele ar fi următoarele: instalarea lui iacov și a fiilor lui în Egipt; persecuția declanșată, câteva secole mai târziu, de către un faraon care a ordonat exterminarea primilor născuți ai israeliților; peripețiile lui Moise (miraculos salvat de masacru și crescut la curtea faraonului) după uciderea unui soldat egiptean care copleșea sub lovituri pe unul dintre frații săi, în special fuga sa în deșertul Madian, apariția „tufișului arzător” (prima sa întâlnire cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]