26,665 matches
-
evaluare individuală nu e legitimă" (p. 9). Dar cum am putea aproxima, baremi, o mișcare literară, o tendință artistică, fără o prealabilă critică aplicată a individualităților ce le direcționează? De fapt, Ion Mircea oscilează între condiția criticului și cea a istoricului literar. Comentariile la textele poetice selectate (nu întotdeauna fericit) arată, de fiecare dată, o bună situare a autorilor în paradigmele de care aparțin și o corectă raportare a creației lor la modelele dominante într-o epocă, ca și la contramodelele
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
al comunei Răchițele, din Munții Apuseni, iar după instaurarea comunismului a devenit conducătorul unui grup de partizani. Volumul are un evident caracter polemic; el a apărut ca replică la o altă carte, Suferința nu se dă la frați, scrisă de istoricii clujeni Cosmin Budeancă și Cornel Jurju și apărută în 2002. Răchițeanu și Boc îi acuză pe cei doi istorici că i-au creat lui Șușman o imagine de erou, fără a consemna fărădelegile pe care acesta le-ar fi comis
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
un evident caracter polemic; el a apărut ca replică la o altă carte, Suferința nu se dă la frați, scrisă de istoricii clujeni Cosmin Budeancă și Cornel Jurju și apărută în 2002. Răchițeanu și Boc îi acuză pe cei doi istorici că i-au creat lui Șușman o imagine de erou, fără a consemna fărădelegile pe care acesta le-ar fi comis, atât în perioada în care a ocupat funcția de primar, cât și după fuga sa în munți. Lucrarea de
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
fără a consemna fărădelegile pe care acesta le-ar fi comis, atât în perioada în care a ocupat funcția de primar, cât și după fuga sa în munți. Lucrarea de față pornește de la aceleași fapte pe care le relataseră și istoricii clujeni în volumul din 2002: Teodor Șușman, om înstărit, a fost îndepărtat de comuniști din funcția de primar și anchetat pentru vânzarea unor bunuri pe care refuzase să le predea statului. Convins că regimul comunist va fi răsturnat în curând
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
liberalizare au fost benefice și pentru învățământ, dar nota generală era menținerea acestui domeniu sub stricta supraveghere a partidului, deoarece el trebuia să contribuie decisiv la formarea omului de tip nou. Nu vreau să se creadă că absolutizez, căci vorba istoricului latin Tacitus, chiar și în cele mai negre perioade, când indivizi lipsiți de caracter și personalitate sunt propulsați în fruntea societății, nu "lipsesc și splendide exemple de conduită". Au fost și în comunism dascăli din generația de după război care și-
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
opinie a lui Alexandru Lahovary, ,}ăranii, partea cea mai numerousă și mai interesantă a poporului românesc", autoarea își declară opțiunea de a prezenta România prin istoria ei și prin civilizația ei tradițională, prin cultura țăranului român. Face mai întâi un istoric al poporului român, prezintă o serie de evenimente și figuri reprezentative (Ștefan Cel Mare, Mihai Viteazul, Războiul pentru Independență, cu cântece populare despre Carol I), unele rășluiri din hotarele țării, reflectate în cântecul popular, ca în acesta: ,Frunză verde măr
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
studiile liceale și universitare la Iași, unde a fost, din 1895, profesoară de istorie și apoi, din 1902, directoare la Externatul de Fete din Iași, devenit, din 1905, Liceul ,Oltea Doamna", instituție de învățământ pe care o va prezenta în Istoricul Externatului de Fete din Iași (Iași, 1907). A fost o militantă pentru drepturile femeilor, editând în această direcție revista Unirea femeilor române (1909-1916). S-a stins din viață în 1931, la Iași. Din câteva scrisori, către N. Iorga și G.
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
Calea a Șoputlui), relațiile interumane (Carti câtrâ unâ oaspitâ), gradele de rudenie (Nipoțl'i alu papu Mita). Textele se constituie astfel într-o microenciclopedie despre universul aromânesc, de larg interes pentru diverse categorii de cercetători, de la lingviști și filologi până la istorici, sociologi, antropologi. Lecția 25, Oamini armâni cu anami, reliefează, în acest sens, în subtext, relația de profunzime dintre cultura (daco-)română și spiritualitatea aromânească, afirmată în cele mai variate domenii, mai ales în spațiul românesc, ca o contribuție majoră la
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
de cultură că ar fi fost informatori ai fostei Securități. Zvonul circulă pe principiul martorului absent, dar indubitabil: "Mi-a spus cineva de absolută încredere că..." CNSAS, care ar trebui să știe dacă așa stau lucrurile, tace mîlc. În schimb, istoricul Stejărel Olaru a declarat recent într-o emisiune tv că a descoperit în arhivele sus-numitei instituții dovezi clare asupra colaborării cu Securitatea, ca informatori, a trei ziariști. Istoricul n-a dat nume. Declarația sa a venit după ce în ziarul "Ziua
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
ar trebui să știe dacă așa stau lucrurile, tace mîlc. În schimb, istoricul Stejărel Olaru a declarat recent într-o emisiune tv că a descoperit în arhivele sus-numitei instituții dovezi clare asupra colaborării cu Securitatea, ca informatori, a trei ziariști. Istoricul n-a dat nume. Declarația sa a venit după ce în ziarul "Ziua" a apărut o listă de vreo 200 de verificabili la CNSAS, propusă de Civic Media, în numele căreia semnează Victor Roncea. Pentru a spori suspansul istoricul a precizat - dacă pot
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
informatori, a trei ziariști. Istoricul n-a dat nume. Declarația sa a venit după ce în ziarul "Ziua" a apărut o listă de vreo 200 de verificabili la CNSAS, propusă de Civic Media, în numele căreia semnează Victor Roncea. Pentru a spori suspansul istoricul a precizat - dacă pot spune așa - că unul dintre ziariștii descoperiți de el nu se află pe lista apărută în "Ziua". Dacă Stejărel Olaru are dovezi clare despre trei ziariști că au făcut poliție politică sau că au fost informatori
Liste cu presupuși by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10443_a_11768]
-
Ion Simuț Am impresia că s-a discutat infinit mai mult despre omul politic, ideologul și istoricul Nicolae Iorga decât despre scriitor. Și mi se pare profund nedrept. Opera scriitorului Nicolae Iorga are valențe nebănuite și încă insuficient lămurite. Funcționează în sfera literaturii iorghiste și o rivalitate internă. Scriitorul (poet, prozator, dramaturg) este eclipsat de istoricul literar
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
și istoricul Nicolae Iorga decât despre scriitor. Și mi se pare profund nedrept. Opera scriitorului Nicolae Iorga are valențe nebănuite și încă insuficient lămurite. Funcționează în sfera literaturii iorghiste și o rivalitate internă. Scriitorul (poet, prozator, dramaturg) este eclipsat de istoricul literar de erudiție fabuloasă și de criticul literar de direcție sămănătoristă, foarte limitat în receptivitatea lui estetică, refractar modernității. Lăsând la o parte concurența firească dintre aceste domenii, în principal dintre literatură și istoriografie, întrebarea legitimă ar fi: unde să
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
și în arhive, din cărți și documente, pentru călător viziunea ia naștere din reconstituirea peisajului, mișcarea personajelor și organizarea tuturor elementelor de viață sesizată în direct într-un tablou pitoresc, debordând de adevărul prins la fața locului. Imaginația și erudiția istoricului sunt înlocuite de observația incisivă și de plasticitatea expresiei unui călător avid de lumea concretă. Evadat din bibliotecă, istoricul se transformă într-un călător liber, interesat de oameni vii, nu de fantasme ale trecutului. Memoria este consultată degajat, ca un
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
tuturor elementelor de viață sesizată în direct într-un tablou pitoresc, debordând de adevărul prins la fața locului. Imaginația și erudiția istoricului sunt înlocuite de observația incisivă și de plasticitatea expresiei unui călător avid de lumea concretă. Evadat din bibliotecă, istoricul se transformă într-un călător liber, interesat de oameni vii, nu de fantasme ale trecutului. Memoria este consultată degajat, ca un fișier visat, ceea ce ne amintește din când în când, pe parcursul notelor de călătorie, că însemnările sunt ale unui istoric
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
istoricul se transformă într-un călător liber, interesat de oameni vii, nu de fantasme ale trecutului. Memoria este consultată degajat, ca un fișier visat, ceea ce ne amintește din când în când, pe parcursul notelor de călătorie, că însemnările sunt ale unui istoric ce și-a abandonat numai temporar instrumentele de bibliotecă, devenind un prozator de factură aparte. E, fără îndoială, tot un istoric pe care memoria și referințele nu-l părăsesc, dar un istoric ce și-a schimbat obiectul de studiu, înlocuind
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
un fișier visat, ceea ce ne amintește din când în când, pe parcursul notelor de călătorie, că însemnările sunt ale unui istoric ce și-a abandonat numai temporar instrumentele de bibliotecă, devenind un prozator de factură aparte. E, fără îndoială, tot un istoric pe care memoria și referințele nu-l părăsesc, dar un istoric ce și-a schimbat obiectul de studiu, înlocuind trecutul cu prezentul, confortul bibliotecii cu disconfortul gărilor, hotelurilor, trăsurilor și al capriciilor meteorologice. Nicăieri nu se văd mai bine aceste
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
notelor de călătorie, că însemnările sunt ale unui istoric ce și-a abandonat numai temporar instrumentele de bibliotecă, devenind un prozator de factură aparte. E, fără îndoială, tot un istoric pe care memoria și referințele nu-l părăsesc, dar un istoric ce și-a schimbat obiectul de studiu, înlocuind trecutul cu prezentul, confortul bibliotecii cu disconfortul gărilor, hotelurilor, trăsurilor și al capriciilor meteorologice. Nicăieri nu se văd mai bine aceste lucruri (libertățile și calitățile prozatorului Nicolae Iorga) decât în volumul din
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
voi analiza în cronica viitoare. Revin acum la condiția prozatorului Nicolae Iorga. Neamul romănesc în Basarabia e o carte de tinerețe, dacă, în 1905, la 34 de ani, îl mai putem considera tânăr pe atât de precocele, prolificul și prestigiosul istoric, deja autorul a cel puțin cincisprezece cărți, care va deveni în scurtă vreme, în 1910, membru activ al Academiei Române. Naționalismul militantului politic și documentația istoricului de profesie se văd, dar nu deranjează notele de călătorie, în sensul că nu copleșesc
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
34 de ani, îl mai putem considera tânăr pe atât de precocele, prolificul și prestigiosul istoric, deja autorul a cel puțin cincisprezece cărți, care va deveni în scurtă vreme, în 1910, membru activ al Academiei Române. Naționalismul militantului politic și documentația istoricului de profesie se văd, dar nu deranjează notele de călătorie, în sensul că nu copleșesc pagina. Călătorul vine dinspre Bucovina, după ce trecuse prin Ardeal, și-a vizat pașaportul la consulatul rus din Cernăuți și nu-și face probleme în legătură cu tulburările
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
mult: chiar pentru cele românești, Banatul nu are o individualitate care merită prea multă atenție" (p. 5). În lucrările mai vechi de istorie literară, Banatul este privit ca o componentă a literaturii transilvane, fapt remarcat încă din anul 1940 de istoricul Ion Dimitrie Suciu, care, pentru a demonstra că lucrurile stau altfel, scrie studiul Literatura bănățeană de la început până la Unire, 1582-1918. Indirect, se poate deduce de aici dublul scop al lucrării lui Cornel Ungureanu: să repună în corelație istoriografia românească despre
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
conferințe ținute în marile centre universitare și prin importante studii publicate în reviste de mare prestigiu. Iar contactele internaționale l-ar fi stimulat să scrie mai multe studii și mai bine fundamentate despre scriitori străini. Ce-l împiedică pe un istoric al literaturii române să prezinte fenomenul românesc în context european și să-și publice studiul într-o revistă de literatură comparată? Evident cantitatea nu trebuie să fie un criteriu prevalent și nici nu este într-o viață universitară normală. Ferdinand
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
Daniel Cristea-Enache Există încă o imagine deformată asupra istoricului literar, văzut, minimalizator și caricatural, ca un șoarece de bibliotecă devorând cărți și executând fișe de lectură. Cu cât numărul acestora e mai mare, tinzând spre maldărul de informații adunate sârguincios, cu atât profilul istoricului pare mai prăfuit, fără aderență
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
încă o imagine deformată asupra istoricului literar, văzut, minimalizator și caricatural, ca un șoarece de bibliotecă devorând cărți și executând fișe de lectură. Cu cât numărul acestora e mai mare, tinzând spre maldărul de informații adunate sârguincios, cu atât profilul istoricului pare mai prăfuit, fără aderență la realitatea înconjurătoare și la spiritul viu al literaturii. Erudit la modul inutil și doct până la plictis: așa ne apare, multora dintre noi, cercetătorul bibliotecilor și arhivelor, condamnat parcă la abundența detaliilor într-o specializare
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
o specializare îngustă și la o factologie uscată în tomurile pe care le scrie. Nu neg că există destui asemenea cercetători, onești (și folositori într-o cultură), dar lipsiți tocmai de sarea și piperul domeniului investigat. Totuși, portretul adevărat al istoricului literar este altul. Lecturile întinse și minuțioasa documentare sunt numai primul nivel al muncii sale, pragul de la care viziunea sintetică se înalță pentru a relaționa și compartimenta, încadra și explica literatura unei epoci. Informația brută, nesistematizată, este accesibilă tuturor, și
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]