26,130 matches
-
MONUMENT ISTORIC Din documentele existente în Arhivele Statului și la alte instituții, localitatea Ro- șiile ca formă de organizare administrativ-teritorială este atestată din prima jumăta te a secolului al XIV-lea. Documentul fundamental care întărește afirmația de mai sus, privind istoricul acestei localități, este „Documente privind Istoria României, veacu- rile XIII-XVI - indicile numelor de locuri; Editura Academiei - 1956. În anul 1560, satul Roșiile dispunea de o biserică construită din lemn - lăcaș de cul- tură și religie - realizată din inițiativa lui Voinea
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
sud. Fiind monument istoric, mănăstirea n-a fost renovată câtuși de puțin; de reparație capi- tală nici vorbă, deși s-au făcut numeroase demersuri la Ministerul culturii și Cultelor. Sin- gurul ministru al culturii care a promis că vine cu istorici, iconografi, pictori, reprezentanți ai BOR și alți specialiști a fost Marin Sorescu, poet, eseist, traducător, romancier, dramaturg, dar preocupat și de grafică și pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și străinătate. Ministru Culturii în cabinetul lui Nicolae Văcăroiu (25 nov.
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
tânăr, în plină putere de muncă, la numai 57 de ani, dând mâna, defi- nitiv, cu moartea. Asta e a doua istorioară. Moartea nu face minuni. Nu poate mântui și nici înălța suflete.Moartea, imparțială, osândeș- te veșnic sufletele tuturor. Istoricul Mănăstirii Pleșești extras din documentele vremii și completat cu date credibile, alese din legendele știute de bătrânii satului și nu numai prezentat în acest material rămâne un reper, un simbol al culturii din epoca premodernă pe aceste meleaguri și o
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
de copii, a trebuit să fie condamnat la moarte. Condamnarea lui Iisus la moarte este numită al treilea stadiu al suferințelor Mântuitorului. Al patrulea stadiu a fost punerea Sa la stâlpul infamiei și bătut. Biciuirea fiind cel mai oribil lucru. Istoricii susțin că neputința lui Iisus de a¬-și purta crucea, s-¬a datorat desigur, acestei crude pedepse. Prorocii din vechime, au spus: „Dar el era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre, pedeapsa care ne dă pacea a căzut
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
Neamuri războinice, pornite pe cuceriri și deci spre traiul din munca altora, ele disprețuiau legătura cu pământul. În vieața lor, rolul de căpetenie îl aveau creșterea vitelor, vânătoarea și războiul, care e tot un fel de vânătoare, dar de oameni. Istoricii, inclusiv cei români, nu se prea înțeleg între dânșii când e vorba de trecutul nostru. Intr’o privință totuși suntde acord cu toții, anume că aici, la noi, pe pământurile noastre, se face agricultură din vremuri imemoriale. Dar existența agriculturii presupune
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
În trecutul nostru n’avem niciun războiu de cucerire, ci numai de apărare. Am trăit mai mult în sate, la umbra evenimentelor făcătoare de istorie. Satele însă nu lasă documente pe care să le consulte și să le compulseze viitorii istorici. Satele apar și dispar, fără urme, după legi și îndemnuri necunoscute. În cuprinsul pământului românesc, tocmai în epoca de formație a neamului, poate că nici sate nu erau multe, ci mai ales cătune resfirate. Așa că n’avem și nici nu
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
experiența comunistă, ni se impuneca datorie morală analiza și înțelegerea acestei experiențe la dimensiunea de experiență mistică ce ne-a pus în ecuație relația cu Dumnezeu și ne-a demonstrat că, într-un mod criptic, dar constant, veșnicia irumpe în timpul istoric. Din punct de vedere creștin, singurul răspuns care îi poate fi dat comunismului este afirmarea a tot ceea ce el neagă: afirmarea libertății, a spiritualității, a existenței lui Dumnezeu și, prin această afirmare, intrarea în conflict direct cu comunismul. Omul creștin
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
reprezintă un reper de “consiliere” pentru Stat, așa după cum s-a întâmplat în epoca bizantină, nu îndreptățește o atitudine ignorantă față de opinia ei atunci când este dezbătută problema valorilor sau nonvalorilor societății de mâine. Aceasta este marea provocare a contextului social - istoric actual, atât pentru România care a ieșit din șabloanele unui model totalitarist, și care nu a adoptat încă, un model concret și eficient de relații Stat - Biserică, orientându-se doar oarecum mimetic după modelele altor state europene, cât și pentru
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_pr_stelian_gombos_1370257898.html [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
20.000 ai transilvaniei și 25.000 ai Țării Românești”. Despre această încercare unificatoare a priori a lui Petru Rareș s-a scris de istoriografia românească foarte puțin, fără să se atingă esența demersului domnului moldovean. Doar în anii `80, istoricul Ștefan S. Gorovei a publicat o monografie dedicată lui Petru Rareș la Editura Militară, care face pentru prima dată conexiunea dintre campania domului moldovean din 1529 în Ardeal și intenția de unire a celor două țări Moldova și Transilvania în
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
Duminicii Sfinților Români în Duminica a II-a după Rusalii. În ultima perioadă a vieții sale, la solicitarea Societății Naționale de Științe Istorice, a studiat posibilitatea canonizării lui Mihai Viteazul, fără, însă, a se pronunța, așteptând și răspunsul unor prestigioși istorici români. 1992 - 12 Martie: Este ales membru de onoare al Academiei Române, ulterior membru și al Academiei de Științe din Chișinău. 1996 - 15 Decembrie: Participă la ceremonia religioasă de la Kiev consacrată canonizării mitropolitului Petru Movilă. Participă la întrunirile științifice, religioase sau
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
părinții săi Georgeta și Gigel Caraiman, cărora le-a rămas recunoscător, autorul ne mărturisește în paginile volumului Arta de a trăi - Dialoguri cu trecutul - că nu poți avea parte de libertate decât fiind ,,sclavul” filosofiei pentru că filosofia este Legea Vieții. Istoricul Aulus Gellius (125 - cca. 180 d. Ch.), ne arată că atunci când literatura și învățăturile filosofiei pătrund într-un univers pervers și decăzut, ca într-un vas stricat și murdar - ele se schimbă, se transformă și dispar în timp. Filosoful Gellius
,,ARTA DE A TRĂI – DIALOGURI CU TRECUTUL” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424863255.html [Corola-blog/BlogPost/366014_a_367343]
-
Ortodoxia în America și problemele ei", "Traducători și traduceri în relațiile bisericești dintre Răsărit și Apus (sec. XI-XVI)", "Contribuții la istoria relațiilor ecumenice româno-anglicane". A tradus din limba engleză "Ortodoxie și naționalitate. Andrei Șaguna și românii din Transilvania: 1864-1873" a istoricului american Keith Hitchins și lucrarea "Pentru viața lumii" a Părintelui Profesor Alexander Schmemann. A participat ca delegat al Bisericii Ortodoxe Române la numeroase întruniri ecumenice: Nairobi (1975), Washington (1976), Oxford, Cambridge, New York (1978), Toronto (1981), Harare (1998), Damasc (2000), Geneva
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1351581019.html [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
condițiilor climatice sălbatice, distantelor enorme, a pornit deseori de la zero și a răzbit... creând în 200 de ani o societate prosperă și o țară respectată de alte națiuni! Revenind la Marele Potop Australian, și îl numesc așa deoarece - după spusele istoricilor și a arheologilor - aria potopului biblic se crede că ar fi fost mai mică decât cea a actualului diluviu australian. Desigur că trăind într-o era modernă nu mai este nevoie de o Arca a lui Noe, cu toate ca și aici
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Octavian Goga nu a scris o poezie intitulată Sărbătoare. Primul care i-a atribuit-o este Octavian Tăslăuanu, în amintirile lui despre revista „Luceafărul” (vezi: Octavian C. Tăslăuanu, Octavian Goga. Amintiri și contribuții la istoricul revistei Luceafărul . Partea I. Epoca budapestană, București, „Bucovina” I. E. Torouțiu, 1939, p. 38-39). Erau deja, la apariția cărții, 37 de ani de la fondarea revistei, o revistă care se edita în manieră destul de modernă - cam ca acum, publicațiile electronice, care nu
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 by http://confluente.ro/Octavian_goga_cel_mult_coautor_al_poeziei_sale_sarbatoare_.html [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
autori, surse bibliografice noi și multe, încât fără nici un fel rea intenție, din contră, cu sinceră părere de rău, acest volum de peste șapte sute de pagini depășește, din și în toate punctele de vedere, tot ce au scris scriitorii, politologii și istoricii români laolaltă după 1990. Din nou un cercetător străin ne dă o lecție de tenacitate științifică, curaj civic și ne prezintă adevărul istoric. Felicitări autorului! Pentru mine, pentru scrierea mea, „Cine tulbură liniștea Transilvaniei”, ce este o replică, o contracarare
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
în piuă și „rămâne cum ne-am înțeles”, adică noi nu știm nimic, voi aduceți degeaba tot felul de documente., mai schimbăm o vorbă și ne întoarcem la ale noastre! Ca să răspund unei afirmații alăturea cu drumul: este adevărat că „istoricii nu încheie tratate” , decât poate, când sunt ei înșiși politicieni sau oameni politici (vezi cazul M.R.U.Leuștean), dar ei sunt deținătorii unor informații, a unor documente care le-ar fi de folos decidenților politici dacă le-ar consulta. Ar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daca-istoria-se-va-repeta/ [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
nu numai de gafe și hotărâri neconforme cu mersul istoriei la români, dar ar înțelege mai corect acel „de ce”? trebuie sau nu făcut un anume lucru. Cândva, M.A.E. constituise la nivelul conducerii o comisie de consultare formată din istorici - din care am avut onoarea să fac parte. Se discutau multe și felurite probleme acolo, cu participarea celor din conducerea Ministerului, se lămureau o serie de necunoscute, eram întrebați despre aspecte mai puțin știute ale istoriei naționale și internaționale.. Nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daca-istoria-se-va-repeta/ [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
va desfășura între 31 iulie și 9 august, iar temele evenimentului din acest an sunt „Uniune vs. Secesiune”, „Papa Ioan Paul al II-lea”, „Hiroshima”, Genocidul Armean” și „Nicolae Ceaușescu”. Peste 40 de filme documentare și de ficțiune, dezbateri cu istorici sau martori ai evenimentelor, discuții cu actori și regizori, 11 concerte, expoziții și prezentări de carte sunt câteva dintre activitățile pregătite pentru publicul care va vizita Cetatea Râșnov la începutul lunii august. Pe 31 iulie, în deschiderea festivalului, va concerta
Ceaușescu, în prim plan, la Festivalul de Film Istoric by http://www.zilesinopti.ro/articole/9794/ceausescu-in-prim-plan-la-festivalul-de-film-istoric [Corola-blog/BlogPost/99072_a_100364]
-
Marina română,, Orizonturi marine, Telegraf, Thalatta, etc. I-a apărut în 2009 la Editura „Dobrogea” din Constanța cartea intitulată „Pagini din istoria adevărată a poporului român - predată și publicată” în a cărei prefață se menționează că „a intrat în rândul istoricilor cu carte”. Figurează la loc de cinste în volumul „Dicționar de personalități dobrogene”, apărut la editura EX PONTO din Constanța în anul 2008. La ultima ediția a Zilelor Rucărului din 2010 i-a fost conferită distincția de „Cetățean de onoare
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
să o vorbească. (...) Nu este vorba, deci, numai de o patrie exclusiv interioară, onirică.” (Mircea Eliade, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1990, p.43). Din perspectiva acestei afirmații, se poate vorbi de o prezență veșnic vie a patriei în imaginația istoricului religiilor, patrie pe care, prin această prezență, nu a părăsit-o niciodată. Limba română a devenit un substitut al patriei-cuib. Eliade motivează conștiința apartenenței la neamul românesc, dar și dorința sa de integrare în cultura poporului român: „Cred că nu
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
Eventuale riscuri există întotdeauna. Nu s-a inventat până acum creditul fără riscuri, nici pentru bancă, nici pentru client. Orice credit se bazează pe statistică și probabilitate, atât din partea băncii, cât și a clienților. Adică luând în considerare date din istoric trebuie să estimăm care e probabilitatea de exemplu să rămân fără job, să crească ROBOR, să crească cursul valutar, să am un accident, etc. Sau să apară lebăda neagră. Evident că soluția nu este imobilismul și înghețarea oricărei decizii sau
„Sincer, o familie cu venituri lunare sub 4.000 de lei nu ar trebui să ia un credit pe 30 de ani pentru casă”. Interviu cu Anca Bidian, Kiwi Finance by https://republica.ro/zsincer-o-familie-cu-venituri-lunare-sub-4-000-de-lei-nu-ar-trebui-sa-ia-un-credit-pe-30-de-ani-pentru [Corola-blog/BlogPost/338961_a_340290]
-
răspund luând, cu obstinație și ironie, apărarea sistemului. Cele mai multe sprâncene le ridică, în rândul celor care îi reprezintă pe pacienți, capitolul buclucaș din DES: sumarul pentru situații de urgență. DES este organizat pe cinci secțiuni: sumar pentru situații de urgență, istoric medical, antecedente declarate de pacient, documente medicale și date personale. Dacă, pentru celelalte patru capitole, pacientul trebuie să se autentifice în sistem și să ofere medicului acces explicit, introducând codul de parafă al acestuia, la sumarul pentru situații de urgență
Fratele mai mare te vrea sănătos și înrolat în sistem. Cu sau fără voia ta by https://republica.ro/fratele-mai-mare-te-vrea-sanatos-si-inrolat-in-sistem-cu-sau-fara-voia-ta [Corola-blog/BlogPost/338727_a_340056]
-
un plătitor de facturi ale marilor companii IT, care controlează asigurările sociale de sănătate De ce e DES un sistem discriminatoriu Odată ce medicul de familie i-a generat matricea de securitate, pacientul se poate conecta oricând pe platforma DES și vizualiza istoricul accesărilor, precum și al modificărilor făcute de medici în dosarul lor. Tot acolo poate da sau bloca accesul unui medic sau altul la conținutul întregului său DES. Ba chiar poate el însuși adăuga informații în secțiunea „Antecedente medicale”. Sigur, pacientul poate
Fratele mai mare te vrea sănătos și înrolat în sistem. Cu sau fără voia ta by https://republica.ro/fratele-mai-mare-te-vrea-sanatos-si-inrolat-in-sistem-cu-sau-fara-voia-ta [Corola-blog/BlogPost/338727_a_340056]
-
-a, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2011, 370 pag., format A5, hârtie offset, copertă policromă, plastifiată, 26 lei; Prima ediție a cărții a apărut în 1994. Actuala ediție este revăzută și îmbunătățită, fiind dedicată împlinirii a 140 de ani de la nașterea istoricului și savantului român. Lucrarea are o poveste interesantă, fiind respinsă de mai multe ori de către cenzură înainte de 1989, pentru simplul motiv că autorul era preot, dar în ciuda faptului că președintele Secției de Științe Istorice a Academiei Române îi semna referatul și
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
teoretice a gândirii istorice a lui Nicolae Iorga. O lucrare muncită cu pasiune și dăruire și, de asemenea, cu hărnicie de albină, culegând, autorul, din zecile de mii de pagini ale lui Nicolae Iorga și din alte mii ale altor istorici ceea ce se referea la subiect. Acest bogat material informativ a fost apoi organizat într-o structură corespunzătoare, potrivit problemei înfățișate( ... ). Al. N. Stănciulescu-Bârda și-a deschis cu grijă drumul printre numeroasele meandre, construind o carte bogată în informații, precum și în
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]