684 matches
-
cea de interpretare a unor imagini. Conform lui Péretti, Legrand și Boniface (2001), acest exercițiu conceput de André Lévy presupune ca membrii unui grup să redacteze - la început individual, pentru ca apoi să continue în cadrul unui subgrup - o serie de legende/istorioare corespunzătoare unor imagini unice (fotografie ori desen complex prezentată lor). Avem aici în desfășurare patru faze: - în prima fază (cu o durată între 10 și 20 de minute) fiecare participant redactează în mod individual istorioara proprie; - pe intervalul a 20-30
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
subgrup - o serie de legende/istorioare corespunzătoare unor imagini unice (fotografie ori desen complex prezentată lor). Avem aici în desfășurare patru faze: - în prima fază (cu o durată între 10 și 20 de minute) fiecare participant redactează în mod individual istorioara proprie; - pe intervalul a 20-30 de minute, participanții se împart în grupuri de patru până la șase persoane, fiecare subgrup având drept sarcină redactarea unei istorioare comune ca explicație la imaginea originară (aici sunt puse în valoare abilitățile de negociere și
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu o durată între 10 și 20 de minute) fiecare participant redactează în mod individual istorioara proprie; - pe intervalul a 20-30 de minute, participanții se împart în grupuri de patru până la șase persoane, fiecare subgrup având drept sarcină redactarea unei istorioare comune ca explicație la imaginea originară (aici sunt puse în valoare abilitățile de negociere și de consens al percepțiilor inițiale); - a treia fază, desfășurată tot pe intervalul a 20-30 de minute, presupune ca aceste subgrupuri să se consulte și să
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Are o „tolbă” doldora de anecdote, în special din viața „oamenilor mari” și, scontând un efect de ilaritate, le plasează cu un surâs în colțul gurii, prin jurnalele unde activează, selectându-le apoi în broșuri. Dincolo de vorbe de duh, anecdote, istorioare hazlii, picanterii și alte nostimade răsar și informații ce pot interesa istoria literară. Printre scenele amuzante și rostirile cu șart, la care condeierul face urechea pâlnie, se deslușesc fizionomii, siluete care, preț de o clipă, capătă viață. Cele mai multe se regăsesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
zeu și, cultivând, în cetate, virtutea se înalță, în cele din urmă, la cer, sălaș al nemuririi. Ficțiunea lui Cicero este dependentă, evident, de imaginarul lui Platon. Filosoful grec, în lucrarea sa De re publica, pune pe Socrate să relateze istorioara lui Er despre pedepsele și recompensele din viața de dincolo bazate pe viciile și virtuțile din lumea noastră. Er, ucis într-o bătălie, revine în viață după 12 zile de la deces, și povestește ce a văzut în lumea cealaltă (vezi
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
religioase. Rostul unor astfel de scrieri este acela de a sensibiliza pe calea mai accesibilă a concretului la idei și precepte altfel prea aride. Toate mitologiile (și ulterior toată literatura de inspirație mitologică) se folosesc copios de alegorii, parabole, pilde. Istorioarele povestite au totdeauna un tîlc ascuns, iar descoperirea lui este mereu incitantă și seducătoare pentru cititor. Depășind nivelul literaturii mai curînd Îngust moralizatoare a fabulei, a proverbului și a zicalei, a maximei sau a sentinței, alegoria devine un fel de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din „Adevărul ilustrat”. Criticul vedea în scrisul tinerei femei calități rare, „în germene” un talent „care dacă se va dezvolta după cum făgăduiește... va fi una din podoabele cele mai frumoase ale literaturii noastre setoase de asemenea talente”. O parte din istorioarele de aici (La băi, Ziua tatei, Răsplata - o anecdotă plină de umor despre filotimia boierului Costache Negri) va acoperi parțial și sumarul cărții Din lumea celor mici. Încă din 1897 ziarul „Universul” îi încredințase rubrica specializată „Cronici feminine”, la care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
a jucat la Teatrul Național din București comedia Un singur amor. SCRIERI: Flori de primăvară, Berlin, [1880]; ed. 2, București, 1889; Șoimii de la Războieni, București, 1882; Die Affectenlehre Spinoza’s, Leipzig, 1887; Pui de lei, București, 1891; Tatăl nostru în câteva istorioare pe înțelesul tuturor, București, 1894; De la românii din Turcia Europeană, București, 1895; ed. îngr. Iustina Burci și Elena Camelia Zăbavă, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2003; Radu de la Afumați, București, 1897; Poezii, București, 1911. Repere bibliografice: Luciliu [Al. Macedonski], „Flori de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288423_a_289752]
-
simpla plăcere a jocului livresc. "El nu cunoaște nici o normă estetică; orice se potrivește cu orice. Realitatea cotidiană este împletită cu fantasticul cel mai neverosimil, cea mai grosolană snoavă este înțesată cu erudiție și ideile filozofico-morale izvorăsc din cuvinte și istorioare obscene"251. "Abstrăgătorul de chintesență" va deveni, în unele episoade, și personaj, de pildă în călătoria prin gura lui Pantagruel când se găsește în postura de martor al ciudatului microcosmos, menționând totodată că "e o cinste și o laudă pentru
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și disputa era cu privire la faptul că dacă trebuie sau nu inclus în lungimea fluviului și acest bazin. Neajungând la niciun acord în această privință, s-au gândit să-l întrebe, pe cine credeți?, pe Guzgă! Că aici este miza acestei istorioare. La masa de prânz a ieșit Mircea Marin, ca să vedeți că totuși închisoarea de acolo avea un efect negativ asupra oamenilor... Iese Marin la prânz, se prezintă regulamentar: "Domnu' sergent, sunt deținutul Mircea Marin și avem o neînțelegere". "Ce neînțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
romanilor, compilată după scrierile istorice germane și franceze de Damaschin T. Bojâncă (numai capitolele 1-4), Gr. Cuciureanu (capitolul 5), I. Maiorescu (semnând I. Trifu) și pictorul C. Lecca. Alte scrieri, despre Dimitrie Cantemir, Radu Șerban, Mihai Viteazul, precum și traducerea unor istorioare morale și Istoria lumii pe scurt îi aparțin lui Damaschin T. Bojâncă. Carcalechi este autorul articolelor-program și al dedicațiilor ce însoțeau unele numere. El scrie articole de istorie, care au un pronunțat caracter de popularizare, traduce din greacă și germană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285731_a_287060]
-
Istoria lumii pe scurt îi aparțin lui Damaschin T. Bojâncă. Carcalechi este autorul articolelor-program și al dedicațiilor ce însoțeau unele numere. El scrie articole de istorie, care au un pronunțat caracter de popularizare, traduce din greacă și germană povestiri și istorioare moralizatoare, redactează știri privind viața culturală din Principate, informații bibliografice (Izvorul cărților), liste cu prețul mărfurilor ș.a. Literatură originală s-a publicat puțină: fabula Guzganul de cetate și cel de câmp de Gh. Asachi, poezia Ruinurile Târgoviștii de V. Cârlova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285731_a_287060]
-
cu pantoful la evrei, români și la alte popoare, București, 1893; Evreii în literatura lor populară (sau Cum se judecă evreii înșiși), [București], 1898. Ediții: Practica și apropourile lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească, pref. edit., Craiova, 1883; Două istorioare prea frumoase din viața lui Cuza-Vodă, Craiova, 1884.Traduceri: Leopold Kompert, Christu și Leea, București, 1892; Max Nordau, Starea socială și economică a evreilor, București, 1910. Repere bibliografice: Gion [G. I. Ionnescu-Gion], „Poeziile populare colecția Alecsandri”, „Românul”, 1889, 5 aprilie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
că "e vremea petrecerilor", întâmpinați de Ancuța cea tânără care era "tot ca mă-sa de sprâncenată și de vicleană". La han, veni comisul Ioniță pe cal roib, pintenog de trei picioare, dar care se trăgea "dintr-o viță aleasă". Istorioara pe care o povestea comisul Ioniță se întâmplase pe vremea lui Mihai Vodă Sturza ; pe-atunci era tânăr și hangiță era "cealaltă Ancuță". Fiind gata de plecare, comisul a închinat oala cu vin în cinstea unui boier care tocmai venise
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
larmă în ulița Goliei, vede călăreți furioși ieșind pe poarta mănăstirii și află că Todiriță Cătană evadase, după ce și-a ros funia cu care fusese legat și coborâse pe ea de-a lungul turnului, atacând străjile. Despre erou circulau multe istorioare: luptase în războaie, stătea în picioare pe șa în goana calului, ridică un sac de orez numai cu o mână. Au fost trimiși mai mulți călăreți după fugar. În ziua următoare, coropcarul se îndrepta spre Iași, cu marfa în spinare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sinucidă. Deși preocuparea de a surprinde atmosfera de teroare există și aici, Roza și ceilalți nu mai reușește să impună figuri cu valoare de simbol, cum o făcuse romanul anterior. După o tăcere de doisprezece ani, D. revine cu o istorioară de dragoste, Taina stolnicesei (1958), a cărei acțiune, plasată în epoca lui Caragea Vodă, constituie pentru autor pretextul de a crea un cadru pitoresc. Scrisă dezinvolt, cu o anume ironie, dar și cu un umor deseori facil, cartea face concesii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
, I. C. (3.IX.1828, Sebeș - 1900, Budapesta), folclorist. Librar, editor și tipograf la Brașov și Sibiu, H., pe numele său adevărat Josef Carl Hintz, publică, probabil în 1875, Întâmplările lui Păcală. O istorioară veselă în 25 de capuri, o culegere de povești și snoave, unele traduse din colecția fraților Albert și Arthur Schott, Walachische Märchen, altele de proveniență neidentificată. Textele din Cântece de irozi la nașterea Domnului, împreunate cu câteva cântări naționale (1876
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
fraților Albert și Arthur Schott, Walachische Märchen, altele de proveniență neidentificată. Textele din Cântece de irozi la nașterea Domnului, împreunate cu câteva cântări naționale (1876) sunt strânse, după mărturia autorului, de la românii din Șcheii Brașovului. În 1877, pe lângă Cincizeci de istorioare morale pentru băieți și băiete, îi apare culegerea cea mai importantă, Proverbele românilor, care îl și face cunoscut. În prefață, H. enunță câteva observații despre vechimea și legătura speciei cu modul de viață al unui popor. Remarcând rolul rimei în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
Alte texte rămase în manuscris (cântece, colinde, anecdote, orații) sunt extrase din publicații, și nu culese de el. Tot lui H. i se mai atribuie și o traducere din limba germană: Pățaniile multcercatei Griselde (1876). Culegeri: Întâmplările lui Păcală. O istorioară veselă în 25 de capuri, Brașov, f.a.; Cântece de irozi la nașterea Domnului, împreunate cu câteva cântări naționale, ed. 2, Brașov, 1876; Cincizeci de istorioare morale pentru băieți și băiete, Sibiu, 1877; Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
și o traducere din limba germană: Pățaniile multcercatei Griselde (1876). Culegeri: Întâmplările lui Păcală. O istorioară veselă în 25 de capuri, Brașov, f.a.; Cântece de irozi la nașterea Domnului, împreunate cu câteva cântări naționale, ed. 2, Brașov, 1876; Cincizeci de istorioare morale pentru băieți și băiete, Sibiu, 1877; Proverbele românilor, Sibiu, 1877; ed. îngr. Constantin Negreanu și Ion Bratu, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985. Traduceri: [Autor neidentificat], Pățaniile multcercatei Griselde, Brașov, 1876. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
unei babe colțoase și despre o fată frumoasă și harnică a unui moșneag bun la suflet. Cuminți, cu mâinile la spate sau la piept, elevii stăteau smirnă și ascultau glasul domnului care citea cu o voce dulce și liniștită o istorioară sau o poveste. Și astăzi parcă mă văd în clăsuța mică de la școala veche și parcă aud vocea blândă și sfătoasă a domnului învățător Molocea, care sâmbăta, când aveam lectura, ne citea din Poveștile lui Creangă sau vreo istorioară pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o istorioară sau o poveste. Și astăzi parcă mă văd în clăsuța mică de la școala veche și parcă aud vocea blândă și sfătoasă a domnului învățător Molocea, care sâmbăta, când aveam lectura, ne citea din Poveștile lui Creangă sau vreo istorioară pe care apoi ni le explica și intervenea cu întrebări să vadă dacă am fost atenți. întreba pe fete: - Tu cu cine ai vrea să te asemeni, cu fata babei sau cu fata moșneagului? Răspunsul venea categoric că ar fi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pentru această nouă ipostază s-a folosit în literatura de specialitate termenul „intrarealitate”. Literatura de aventuri se înrudește cu fantasticul prin înclinația pentru senzațional. Se poate identifica această legătură în romanul politist. Unii creatori de literatură fantastică au scris și istorioare cu peripeții palpitante, dar spre deosebire de senzaționalul din cărțile de aventuri, în care se urmărește soarta eroului, insolitul fantastic țintește dincolo de destinul personajelor. În romanele polițiste eroul este un detectiv, înzestrat cu o inteligență deosebită, care dezleagă misterul crimelor obscure și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
precum: -uncția, structura, amplasarea etc. - Metoda bazată pe comparație utilizează ca operație de bază comparația, prin alăturarea a două sau mai multe -iințe, lucruri, -enomene pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele. - Metoda inițiată de o parabolă -olosește o istorioară alegorică, cu un cuprins moral sau religios, pildă, sau ca procedeu constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. - Metode bazate pe sinteză reprezentată de schemă. În mod obișnuit, limbajul -iind secvențial, eșalonat în timp, in-ormațiile se adaugă pe măsură ce
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
etice, considerate decisive pentru succesul în viață: Aventurile lui Goangă și Târlică (1925), „roman” care a circulat în numeroase ediții, Moș Alinte și Casandra (1942), Țuș-Țuș, romanul unui măgăruș (1943), Vreau s-ascult și eu povești (1943), precum și multe alte istorioare prelucrate de obicei după P.J. Stahl. I.-M., un autor industrios, exploatând abil scheme și cărți de mare audiență, pe care le „prelucrează”, este și traducător al unor scrieri în proză de Matilde Serao, Jules Sandeau, Hector Malot, Edmondo De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]