1,394 matches
-
și colectiv, istoria și carențele istoriografice etc. Într-un cuvânt, istoria înțeleasă ca un segment al științelor umane, „silită să intre în dialog cu tot ce ține, lato sensu, de sfera antropologiei”. Răspunsurile pe care Alexandru Zub le dă interogațiilor istoriografice sunt consecințe logice ale investigațiilor istoriste ale fiecărui semn de întrebare decupat dintr-un întreg niciodată static și, deci, schimbător. Miron Costin socotea - observă Al. Zub - că istoria reflectă imaginile trecutului în mod corect „ca într-o oglindă”, fără ca el
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Zub sunt de „veșnică actualitate”, astăzi mai arzătoare ca oricând. Istoricul, fiind și el o ființă „supusă vieții”, s-a născut am putea zice forțând nota - odată cu el și întrebarea: cum se poate împăca subiectivismul său, inerentul militantism pe tărâm istoriografic cu exigența primordială a adevărului ? Alexandru Zub se plasează pe o linie de împăcare întâlnită acolo - spune el - „unde militantismul se exercită, după formula maioresciană, «în marginile adevărului» în limitele mai sus schițate”. Neîndoielnic că terenul tematic predilect al lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fiind considerat „dosarul unei reabilitări”. Concepută după modelul consacrat, lucrarea tratează distinct viața și opera eruditului profesor ardelean. Reexaminarea contribuțiilor lui Aron Densușianu în critica și istoria literară are semnificația unui recurs și a unei restituiri, căci corectează o imagine istoriografică în mare parte nedreaptă. A. constată, pe baza unei lecturi atente și în contextul epocii, merite reale ale incomodului contemporan și coleg de generație al lui Maiorescu, Hasdeu, Odobescu. Prin Istoria limbei și literaturei române, „una dintre primele sinteze cu
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
lucrare anterioară "Istoriei bisericești" a lui Eusebius (secolul IV), nu se face mențiune la o tradiție certă privitoare la vestirea Evangheliei de către Apostolul Andrei în Scythia. Ca pentru a întări această concluzie, istoricul D. M. Pippidi a făcut o analiză istoriografică și filologică fragmentului din Eusebiu, în care este menționat Apostolul Andrei în Scythia, din care rezultă fără echivoc că "șubredă și izolată, tradiția păstrată de Eusebiu despre o misiune a apostolului Andrei în părțile dunărene nu rezistă criticii".14 După
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Andrei: sfințirea de apostolul Andrei a primului episcop de Constantinopol, legendarul Stachys. Această legendă a sfințirii acestuia a avut drept rezultat reluarea legendei despre misiunea Sf. Andrei în Scythia. Tradiția scythică revine, din secolul VIII, constant în scrierile ecleziastice sau istoriografice bizantine, Sf. Andrei ar fi hirotonit ca episcop, la Odessos (Varna), pe Ampliat, însă Zeiller a arătat că nota din Sinaxarul Bisericii din Constantinopol este nulă, lipsită de orice valoare. În continuare, inspirați de literatura apocrifă și cultă, Simeon Metaphrastul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ales pentru că se preta, mai mult decât oricare alte divinități păgâne, la o creștinare aproape totală".52 Eliade adaugă că destinul lui Zalmoxis este paradoxal: dispărut la daco-romani, a supraviețuit departe de patria sa, în tradițiile goților și în erudiția istoriografică, foarte mitologizată, a Occidentului. La rândul său, după ce precizează că lipsesc mărturiile dăinuirii lui Zalmoxis, după 275, Panaitescu arată că poporul de la Dunăre și Carpați împărtășea încă din preistorie credințe proprii, ca toate popoarele europene înainte de creștinism istoricul vrea să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nu mai vorbim"), și Polonia, și Cehia! Apărute târziu pe harta politică a Europei, țările române sunt și rămân state mici, iar domnii lor sunt vasali ai regilor Ungariei și Poloniei.4 Țara Românească-"prima libertate românească" După aceste considerații istoriografice, să urmărim concret împrejurările închegării celui dintâi stat medieval. Ca să înțelegem mai bine contextul nașterii lui, trebuie să analizăm influența factorilor externi, impactul prezenței Hoardei de Aur și a regatului arpadian în această zonă. După 1241, centrul stăpânirii mongole din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui Miron Costin, București, 1976; Petrescu, Configurații, 55-73; Simuț, Diferența, 6-11; Scarlat, Ist. poeziei, I, 93-95, 127-132, 137-139; Manolescu, Istoria, I, 50-58; Mazilu, Recitind, I, passim, II, 95-105, 152-166; Dumitru Velciu, Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, București, 1995; Elvira Sorohan, Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești, Iași, 1995; Dan Horia Mazilu, Literatura română barocă în context european, București, 1996, 229-252; Sorohan, Introducere, 181-214, 333-351; Dicț. analitic, II, 365-368, IV, 395-397; Dicț. esențial, 204-208; Mihai Mitu, Integrala
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
însă Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui, apărută în 1943, studiu literar ce a provocat din partea lui D. Caracostea o neașteptată replică polemică și care a fost și continuă să fie considerat de unii cercetători avizați drept un demers istoriografic comandat de Ion Petrovici (atunci ministrul Instrucțiunii Publice), nemulțumit de modul în care G. Călinescu privise contribuțiile literare ale acestuia în Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Imediat după august 1944 C. ocupă postul de director al Teatrului Municipal
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
scrutarea și istoriografia maghiară a neglijat până acuma a da atențiune deplină raporturilor de stat și relațiunilor Coroanei Ungariei către foastele ei țări vasale (Bosnia, Serbia, Bulgaria, Țara Românească și Moldova). Secțiunea istorică a Academiei Maghiare de Știință precum și Societatea Istoriografică ar afla multe probleme interesante, politicește chiar însemnate, a căror soluțiune abia s-a 'ncercat pîn' acum în mică parte. Dar să ne întoarcem la faimosul toast al d-lui Grădișteanu. Am zis mai sus că nu vedem în el
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mile, De la division du travail sociale, PUF, Paris, 1960. Eminescu, Mihai, Scrieri politice ș( literare, ed. Ion scurtu, Editura Minerva, Bucuresti, 1905. Eminescu, Mihai, Opere, ed. I. Crețu, Ed. Cultura Rom(nească, București, 1938-1939. Eminescu, Mihai, Publicistică. Referiri istorice ș( istoriografice, Editura Cartea Moldovenească, Chișinău, 1990. Eminescu, Mihai, Opere Politice, vol. I, Editura Timpul, Iaș(, 1997. Eminescu, Mihai, Opere politice, vol. II, Editura Timpul, Iași, 1998. Etzioni, Amitai, The Essential Communitarian Reader, Rowman & Littlefield Publishers, Lanham, Boulder, New York, Oxford, 1998. Etzioni
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ipotetic pentru început, tirania ca fiind „matricea” guvernărilor rele și, respectiv, ca fiind cea care se ascunde sub toate denumirile de forme politice decăzute (absolutism, autocrație, autoritarism, cezarism, rațiune de stat, despotism, dictatură, totalitarism etc.), aceasta ar deveni o categorie istoriografică, un modul de cercetare, formă de bază a guvernărilor contemporane privatoare de libertate, iar secolul XX ar deveni astfel caracterizat de tirania totalitară. În „vulgata” teoriei totalitarismului, mai ales prin textele lui C.J. Friedrich, Z.K. Brzezinski sau H. Arendt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
filozofiei lui Platon doar admițând că ea rămâne esențialmente o filosofie a imaginii. Regele-filosof nu fantasmează și nu propune o falsă imagine, obținând astfel, ca efect direct, un șantaj discret al conștiințelor. El acreditează însă la nivelul imaginii o metaficțiune istoriografică menită să legitimeze puterea statului, a cărui întrupare se socotește. Platon reușește în Dialogurile sale o ștergere a granițelor dintre pictural și lingvistic așezând conținutul informațional pe diverse niveluri de retorism. Regele-filosof este comparat cu adevăratul cârmaci, cu „medicul, care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1 - De la disperare culturală la renaștere națională 47 Politica românească Înainte de 1918: naționalism, liberalism și modernizare instituțională 48 Educația medicală și instituțiile publice de Îngrijire a sănătății, Înainte de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1 - De la disperare culturală la renaștere națională 47 Politica românească Înainte de 1918: naționalism, liberalism și modernizare instituțională 48 Educația medicală și instituțiile publice de Îngrijire a sănătății, Înainte de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cel al asistenței sociale suscită un interes la fel de mare astăzi ca și acum un secol, datorită În special publicității create pe marginea unor cărți ca The Bell Curve și, recent, a clonării genetice 9. Se poate observa că aceste cercetări istoriografice s-au deplasat treptat de la abordări care Încercau să delimiteze eugenia (ca demers pseudoștiințific) de curentul central al științei Înspre demersuri care Își propun să explice succesul de care s-a bucurat această teorie printre medici, biologi, profesioniști de prestigiu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
agravarea fără precedent a problemelor sociale cu care se confruntau națiunile industrializate la sfârșitul secolului al XIX-lea și nu o modalitate radicală de reconfigurare a relației dintre indivizi și comunitate și dintre interesele publice și cele private 13. Lucrările istoriografice și-au definit, de asemenea, propriile norme și așteptări referitoare la anumite aspecte ale ideilor și mișcărilor eugeniste. Așa cum argumentează Nancy Lee Stepan, În istoriografia de până acum, ideile eugeniste lamarckiene au fost identificate de multe ori cu politica stângii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
alternative, precum și datorită prezenței unei culturi politice a individualismului, eforturile eugeniștilor de a modifica legislația și de extinde responsabilitățile statului În domeniul sănătății publice și al asigurării bunăstării generale nu au avut succes În aceste țări24. Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelicătc " Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică" Analiza mea folosește discuția despre mișcarea eugenistă și ca modalitate de a reexamina antagonismul dintre forțele tradiționaliste și cele moderniste din România interbelică. Istoriografia despre Europa de Est a acordat o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
individualismului, eforturile eugeniștilor de a modifica legislația și de extinde responsabilitățile statului În domeniul sănătății publice și al asigurării bunăstării generale nu au avut succes În aceste țări24. Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelicătc " Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică" Analiza mea folosește discuția despre mișcarea eugenistă și ca modalitate de a reexamina antagonismul dintre forțele tradiționaliste și cele moderniste din România interbelică. Istoriografia despre Europa de Est a acordat o importanță deosebită dezbaterilor polarizate care au avut loc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În același timp, Însuși acest rezultat a constituit punctul de plecare pentru controversele declanșate după 1918, ce puneau În discuție modul de manifestare a progresului și măsura În care schimbările prin care trecea România puteau fi considerate progresive. Numeroase lucrări istoriografice și-au Îndreptat atenția asupra acestui subiect, prezentând Înfruntarea dintre „moderniști” și „tradiționaliști” În cercurile literare, filosofice și În cele politice afiliate acestora 35. Cu toate acestea, până acum nu a fost realizată nici o cercetare asupra modului În care dezbaterea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
caracteristicile cele mai importante ale acestor analize (asupra cărora istoricii au insistat prea puțin) era Însă tendința de a distinge intelectualii ca grup de clasa de mijloc. Dificultatea de a preciza poziția socială a intelectualilor se reflectă În numeroase analize istoriografice și teoretice ale structurării claselor În secolele al XIX-lea și XX3. Cu toate acestea, putem considera că intelectualii români din acea perioadă aparțineau clasei de mijloc dacă luăm În considerare preferințele, nivelul de educație și șansele la o poziție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Într-un paragraf mic, separat de textul principal, sau chiar absentă. Rezultatul este că manualele școlare În România păstrează și glorifică memoria colectivă a românilor. Relativa tăcere ce s-a păstrat În jurul acestui subiect, poate neintenționată, are legătură cu practicile istoriografice ale erei comuniste, care tratau problema deportărilor ca tabu. Deoarece comunitățile germane din România tind să devină din ce În ce mai puțin numeroase, este esențial ca această bucățică de istorie a României să fie inclusă În manualele de profil. Etnicii germani au o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și aflarea multor lucruri noi. Pe scurt, este o carte care a meritat să fie făcută și care merită să fie citită. Ruxandra Moașa Nazare MIRELA-LUMINIȚA MURGESCU și SIMION CÎLȚIA (coordonatori), Exerciții Întru cunoaștere. Societate și mentalități În noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. Ilustrația de pe copertă, În care se pot recunoaște un compas, o busolă și, probabil, un astrolab, instrumente cu care navigatorii de odinioară Îndreptau mersul corăbiilor, a fost aleasă pentru a confirma ambiția celor doi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu numai un efort individual, ci și o Încurajare a formelor instituționalizate de dezbatere profesională prin concentrarea asupra canalelor de comunicare din interiorul breslei istoricilor (pp. 47-49). SÎnt necesare serii de dezbateri publice Începînd de la firul ierbii, adică de la producția istoriografică deja existentă (p. 50). CÎt privește dialogul interdisciplinar (p. 55), dezvoltarea capacității de integrare precum și de dialog și de comunicare a istoricilor În exteriorul disciplinei este crucială și este condiționată de „coerența interioară [care] este absolut necesară În demersul oricărui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
profesionalitate pentru istorici (p. 71) și Însușirea „unui grund de cunoștințe de cultură generală despre trecutul omenirii, care să-i Îngăduie o orientare rapidă În raport cu diferitele evenimente, fenomene și procese istorice” (p. 72). Mai mult, „controlul de calitate al productelor istoriografice” trebuie menținut cu ajutorul unui „comitet de disciplină care să fie capabil să judece cu discernămînt diversele situații concrete și să adopte măsuri care să consolideze coerența breslei istoricilor” (p. 99). Sunt importante „instituirea și respectarea unui set minimal de reguli
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]