1,396 matches
-
veleități de emanație științifică, nu arareori susținută frenetic de diverse canale de televiziune cu audiență sau de cotidiene cu mare tiraj, care acreditează, mai ales în perimetrul capitalei țării, ierarhii valorice îndoielnice sau de-a dreptul false. Cum coordonarea producției istoriografice de către instituțiile cu responsabilități în acest sens se află în suferință, asistăm adesea la suprapuneri de preocupă ri, direcționate excesiv spre subiecte cotate „la modă”, în vreme ce alte teme rămân întrun prelungit con de umbră. În această ipostază, cititorul cu mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
În viață, mișcarea de rezistență anticomunistă este alocată În bună parte memoriei. Este vorba despre un trecut care prin netrecerea lui devine inconfortabil, dar și imprescriptibil din punct de vedere etic și, prin urmare, e cenzorial din punct de vedere istoriografic. El produce tensiuni etice și istoriografice deopotrivă. Contiguitatea dintre memorie și mișcarea de rezistență armată anticomunistă poate fi evidențiată pe mai multe direcții interpretative și analitice. În primul rând, există o Întreținere „biologică” a memoriei acestui fenomen prin faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
este alocată În bună parte memoriei. Este vorba despre un trecut care prin netrecerea lui devine inconfortabil, dar și imprescriptibil din punct de vedere etic și, prin urmare, e cenzorial din punct de vedere istoriografic. El produce tensiuni etice și istoriografice deopotrivă. Contiguitatea dintre memorie și mișcarea de rezistență armată anticomunistă poate fi evidențiată pe mai multe direcții interpretative și analitice. În primul rând, există o Întreținere „biologică” a memoriei acestui fenomen prin faptul că martorii și participanții sunt surse de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mit, fapt ce demonstrează că mișcarea de rezistență anticomunistă a avut un puternic impact În conștiința colectivă circumscrisă zonelor de activitate ale grupurilor. Degajările imaginarului popular din reconstituirea prin releul oralității a mișcării de rezistență rămâne În sarcina unor Întreprinderi istoriografice care ar trebui să-și asocieze particularitățile metodologice și interpretative centrate pe raportul dintre memorie și istorie. Acest raport este În fapt o confruntare dintre memorie și istorie care În mod firesc angajează o serie de dualități și contradicții detectabile
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe raportul dintre memorie și istorie. Acest raport este În fapt o confruntare dintre memorie și istorie care În mod firesc angajează o serie de dualități și contradicții detectabile pe mai multe direcții analitice. Astfel, există o confruntare Între discursul istoriografic oficial, ideologizat, ce a indus timp de aproape 50 de ani o imagine negativă, de condamnare În virtutea luptei de clasă și a pericolelor reprezentate de „dușmanii orânduirii socialiste”, și discursul memorialistic și memorizator. Discursul de tip oficial - dincolo de structurarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sus, ascuns de discursul triumfalist al istoriografiei comuniste, În sensul că socialismul victorios a Învins „dușmanii ordinii publice și ai cuceririlor revoluționare”. Era un dușman nepersonalizat, nespecificat, transpus maniheist la nivelul răului care a fost Învins de binele comunist. Sintezele istoriografice care reconstituiau drumul parcurs de instaurarea democrației populare, socialiste ascund În mod intenționat fenomenul rezistenței, el fiind doar intuit În măsura În care noua armată, noua miliție și noua Securitate, organizate În 1948-1949 după model sovietic, au avut drept scop „reprimarea comploturilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În 1945-1965, Înregistrîndu-se În 35 de ziare și reviste, apărute În 1990-1994, Între 250 și 400 de articole pe an. Dacă la Început dominau o formă și o tonalitate foiletonistice, ulterior aceste articole Îmbracă o formă mai apropiată de exigențele istoriografice, În care sunt aduse ca surse ale istoriei atât mărturiile orale, cât și cele arhivistice. Purtând Însemnele traziției, fapt ce presupune o serie de metamorfoze și corecții și În planul discursului istoriografic, În planul eticii profesionale, recuperarea istoriografică a rezistenței
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
articole Îmbracă o formă mai apropiată de exigențele istoriografice, În care sunt aduse ca surse ale istoriei atât mărturiile orale, cât și cele arhivistice. Purtând Însemnele traziției, fapt ce presupune o serie de metamorfoze și corecții și În planul discursului istoriografic, În planul eticii profesionale, recuperarea istoriografică a rezistenței anticomuniste nu a fost la Început un subiect agreat În mediile academice (institute de cercetare, universități), ea realizându-se cu predilecție În cadrul unor societăți și organizații din zona societății civile: Academia Civică
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de exigențele istoriografice, În care sunt aduse ca surse ale istoriei atât mărturiile orale, cât și cele arhivistice. Purtând Însemnele traziției, fapt ce presupune o serie de metamorfoze și corecții și În planul discursului istoriografic, În planul eticii profesionale, recuperarea istoriografică a rezistenței anticomuniste nu a fost la Început un subiect agreat În mediile academice (institute de cercetare, universități), ea realizându-se cu predilecție În cadrul unor societăți și organizații din zona societății civile: Academia Civică, Fundația Memoria etc. Mefiențele față de un
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
subiect agreat În mediile academice (institute de cercetare, universități), ea realizându-se cu predilecție În cadrul unor societăți și organizații din zona societății civile: Academia Civică, Fundația Memoria etc. Mefiențele față de un asemenea subiect Încorporau și tarele unei mentalități din lumea istoriografică puternic contaminată și marcată de ideologia comunistă, mai ales În ceea ce privește segmentul istoricilor specialiști În istorie contemporană. Această problematică a rezistenței anticomuniste devine subiectul unor cercetări sistematice, instituționalizate În cadrul Academiei prin Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului și În cadrul Institutului de Istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai ales În ceea ce privește segmentul istoricilor specialiști În istorie contemporană. Această problematică a rezistenței anticomuniste devine subiectul unor cercetări sistematice, instituționalizate În cadrul Academiei prin Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului și În cadrul Institutului de Istorie Orală al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Reconstituirea istoriografică și, În paralel, recuperarea memoriei colective, componentă a conștiinței istorice privind rezistența anticomunistă, au beneficiat de elaborarea sau articularea unui discurs public asupra acestui fenomen din istoria noastră, „Memorialul durerii”, În plan mediatic, sau locuri ale memoriei (monumente, statui, cruci
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și de mare credibilitate și acuratețe asupra rezistenței armate anticomuniste. Parcursul marcat de transferurile succesive ale amintirii În memorie și ale memoriei În istorie 66 va profila și valida valențele unei „noi istorii” În perioada postcomunistă În România. Impostarea istorică (istoriografică) a rezistenței armate anticomuniste În discursul public este motivată Însă prevalent etic. Bibliografietc " Bibliografie" Banu, F., „Epilog optzecist la mișcarea de rezistență armată din anii ’50”, În Mișcarea de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys, București, 2003. Bejenaru, L.M., „Să
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nou15. În seria de eroi În descendența cărora se plasează Ceaușescu preluându-le competențele mitologice 16 se află și ștefan cel Mare, care cumulează practic două funcții simbolice, cea de conducător invincibil și cea de constructor-ctitor. Victoriile sale, transmite vulgata istoriografică naționalistă, au ca expresie simbolică, arhitectonică ctitoriile, mănăstirile 17. Orice proiect (sau construcție În sens larg) coordonat de către Ceaușescu și realizat la indicațiile sale devine ctitorie. Termenul aduce Însă ceva din mai vechiul context de Întrebuințare, contextul religios, investit acum
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
afirmat inginerul, geologul (ori "montanistul"), economistul, proiectantul, ecologistul, hidrologul, dascălul și/sau întreprinzătorul Mihalic de Hodocin, acoperind cronologic deceniile premergătoare constituirii statului național român modern, reclamă încă sondaje și analize parțiale, spre o mai corectă percepție și poziționare în plan istoriografic, iar protagoniștii ei, acei "oameni ai începutului de drum", prin conduita și faptele lor, îndeamnă la răbdare și prudență pe cei grăbiți a le surprinde și a le cuprinde întreg ansamblul manifestărilor, în speranța deșartă a epuizării resurselor informative și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
congeneri. Cartea se adresează, deopotrivă, specialiștilor, nu doar istorici, economiști, geologi, ingineri sau tehnicieni, ci și cititorilor de rând, dornici a cunoaște varii aspecte, îndeletniciri, ipostaze, năzuințe și caractere deloc singulare pentru o epocă agitată a istoriei naționale, insuficient focalizate istoriografic de-a lungul timpului și rămase, prin urmare, mai puțin cunoscute generațiilor de azi. Or, lumea de ieri, percepută îndeobște la nivelul și prin mijlocirea elitelor implicate în travaliul modernizării sau al europenizării societății românești și al construcției naționale, merită
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru întreaga generație pașoptistă. Fără a mai stărui asupra limitelor sau a binefacerilor primului așezământ constituțional românesc, situat în orizontul modernității undeva la granița dintre premisă și consecință ale acesteia, Regulamentul Organic a constituit și continuă să fie o temă istoriografică, pe cât de generoasă și de incitantă, pe atât de controversată și expusă prejudecăților. Acestea din urmă se poate lesne observa că își au sorgintea în reacția bine motivată a contemporanilor, care, diferențiat totuși, au supralicitat până la absolutizare rolul jucat de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
răspicat al Adunării muntene față de introducerea articolului adițional și, mai cu seamă, prin "ceremonia" incinerării din 6 septembrie 1848 a celor două simboluri ale oprimării naționale și sociale, Regulamentul și Arhondologia 16, pare să fi influențat decisiv și unilateral discursul istoriografic, îndreptat cu vădită predilecție către excesiva-i politizare. Dincolo însă de orice controversă, pe oricare segment sau etapă ale aceluiași proces, se impune concluzia echilibrată și deplin îndreptățită a marelui istoric A. D. Xenopol, cuprinsă în binecunoscuta-i sinteză de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
puțin dincolo de punctul la care s-a ajuns în anii '70 datorită contribuțiilor unui grup extraordinar de oameni de știință americani, în principal, și germani emigrați în Statele Unite 5. Interesant este că ceea ce ar putea să pară sfârșitul unei perioade istoriografice a devenit aproape un topos în istoriografia recentă prin conectarea unor teme ale istorigrafiei Renașterii din America cu politica culturală nord-americană de după cel de-al Doilea Război Mondial. Recunoscând în același timp puternicele motive de legitimare culturală prezente desigur în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
devenit aproape un topos în istoriografia recentă prin conectarea unor teme ale istorigrafiei Renașterii din America cu politica culturală nord-americană de după cel de-al Doilea Război Mondial. Recunoscând în același timp puternicele motive de legitimare culturală prezente desigur în producția istoriografica americană a acestor decenii 6, pare evident totuși că a acuză într-un anumit sens de ideologie americană specifică sfârșitului de secol XX întreaga producție a acestei școli de istoriografie a Renașterii italiene, riscă mai curând să eclipseze decât să
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care s-a ocupat într-un mod deosebit de serios de probleme metodologice, filosofice și chiar politice care s-au menținut în istoriografia actuala. Scopul acestui studiu este de a reconstrui din interior motivele ce au condus la dezvoltarea acestei școli istoriografice, explicând în același timp interesul deosebit de puternic, până acum prea puțin explorat, mărturisit de istoricii istoriei americane pentru istoriografia republicilor italiene. * * * Cel care a deschis cu mare energie calea către studiile de gandire politică republicana în funcție de contextul politic și cultural
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
energiilor pe găsirea unor temeiuri textuale și formale de definire a unui corpus literar al libri di famiglia 4. Totuși, în acest proces de delimitare a unui grup de texte ar fi util să luăm în considerare și o dezbatere istoriografica asupra familiei patriciene florentine cu impact semnificativ asupra interpretării condițiilor sub care au fost scrise libri di famiglia, deoarece preponderenta libri di famiglia existente au fost scrise în casele clasei mijlocii și superioare florentine. Acestea par să fi oferit un
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de cetate în canonul literaturii de specialitate autohtone, demers de care este legat numele lui Alexandru Duțu. Imaginile și imaginarul, sensibilitatea și sensibilul sunt teme care s-au regăsit frecvent în studiile sale. Așadar, seria se gaseste sub înrâurirea tradițiilor istoriografice reprezentate de Roger Chartier și Alexandru Duțu. Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de analiză care erau cele ale istoriei socio-economice, marcând în același timp o deplasare a chestionarului, antropologia istorică, practicată de specialiști precum Jacques Le Goff sau Nathan Wachtel, a putut să ocupe avanscena istoriografica și să constituie un raspuns eficace la provocarea lansată de științele sociale. În sfârșit, istoria culturală a devenit dominantă astăzi, dar nu este deloc simplă o definire a acesteia în specificitatea ei. Oare trebuie să o definim pornind de la obiecte
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
of the Society for Renaissance Studies, IX, 1991, pp. 10-23; Idem, The Italian Renaissance, Made în the UȘA, în Imagined histories: American historians interpret the past, (ed.) Idem și G. Wood, Princeton University Press, Princeton,1998, pp. 263-294. Printre contribuțiile istoriografice cele mai valoroase ce privesc tema "vieții civice" le regăsim pe cele ale lui Quentin Skinner care a încercat să demonstreze originile non-aristotelice ale tradiției civice din Italia (cf. Q. Skinner, "Ambrogio Lorenzetti: the artist aș political philosopher", Proceedings of
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de), Patronage, Art, and Society în Renaissance Italy, Canberra, Oxford UP, 1987; Ch. Klapisch-Zuber, Parenti, amici, e vicini: îl territorio urbano di una famiglia mercantile nel XV secolo, Quaderni storici, 33, 1976, pp. 953-982. Excepții la această tendință de abordare istoriografica se găsește în D. V. Kent, The Rise of the Medici. Faction în Florența, 1426-1434, Oxford, Oxford University Press, 1978; Idem, The Dynamic of Power în Cosimo de' Medici's Florența, în Patronage, Art, and Society, ed. cît., pp. 63-77
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]