3,057 matches
-
Cultura Timisiensis. Nominalizații acestui an sunt actorii Traian Buzoianu, Dukász Péter, Isolde Cobeț și Horia Ionescu, soprana Mariana Șarba, muzicologul Ioan Tomi, scriitorul Ion Arieșanu, plasticienii Leon și Xenia Vreme. Pentru prima dată, Trofeul Pro Cultura va premia și secțiunea istoriografie locală, prima nominalizare fiind cea a lui Ioan Szekernyés, precum și un segment al tinerilor artiști, nominalizați pentru această categorie fiind actorii Claudia Ieremia, Tokai Andrea, Boris Gaza, Simona Wettel, tenorul Giorgio Nemeti, plasticiana Nora Demetrescu și scriitorul Radu Pavel Gheo
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
Brânzeu, prof. Horia Musteți despre „Andrei Mocioni, om politic și mecena al culturii române în sec. al XIX-lea“, prof. Ionel Cionchin despre „Vincențiu Babeș, lider al Partidului Național Român“, drd. Tiberiu Ciobanu despre „Contribuția lui Vasile Maniu la dezvoltarea istoriografiei române“, publicistul Aurel Turcuș despre „Aportul lui Petru Broșteanu la afirmarea publicisticii culturale românești în Banat“ și Constantin C. Gomboș despre „Istoricul Victor Motogna: viața și opera“. Reggae la Papillon l În cadrul seratelor organizate de Fundația Rubin În cadrul proiectului Mica
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
activitatea didactică și socială. Ca rezultat al cercetării istorice amintim capitolele „Parohia în istoria și spiritualitatea creștină - ortodoxă românească”, „Misiunea parohiei prin activități social - filantropice și educaționale” și „Patriarhul Nicodim și învățământul seminarial nemțean”. Ceea ce oferă însă o perspectivă autentică istoriografiei bisericești rămâne experiența împărtășirii harului în viața omului în mod personal, dar și comunitar. De aceea, subliniază Preasfințitul Părinte Episcop Emilian: „Pe parcursul celor zece capitole, am creionat drumul persoanei umane de la cunoaștere (a lui Dumnezeu, a Bisericii și a lucrării
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
fost membru în numeroase societăți științifice din țară și străinătate. „Avem nevoie de astfel de modele cu o deschidere culturală de renascentist” - preciza, în contextul aniversării centenarului, doamna Manuela Cernat. „A fost nu doar un mare critic de film, întemeietorul istoriografiei filmului românesc, ctitorul unor instituții ale cinematografiei noastre, dar a și susținut o serie de conferințe publice. A fost și doctor în medicină, psiholog și psihiatru, autor de scenarii, regizor și producător de filme și cronicar literar”. „Uzina de basme
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
această misiune, Episcopul Melchisedec mergea să trateze cu Rusia ”asupra jurisdicțiunii consulare, regularizarea datoriilor de război și liniștirea spiritelor legate de secularizarea averilor mănăstirești...”, în spațiul românesc. Teologul, istoricul și cărturarul Melchisedec Ștefănescu este și un reprezentant de seamă al ”istoriografiei romantice românești”, publicând documente slavone, inscripții și însemnări din bisericile din Moldova. Vin în susținerea acestor considerații câteva dintre lucrările sale istorice: Cronica Hușilor și a Episcopiei (1869), Lipovenismul, adică schismaticii și ereticii rusești (1871, tradusă și în grecește), Cronica
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
cunoscute realizările de valoare ale acestui neam nici cele din trecut, nici cele de azi!! Descifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus în mod firesc la cercetarea operei celui care alcătuise programul Marii rugăciuni: călugărul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia românească, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei modești cronicari ai vremii alături de Eftimie și Azarie. Analizarea operei sale în amplul studiu din 1985, intitulat O surprinzătoare personalitate a evului mediu românesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Am scris însumi în tinerețe o replică istorică la teoriile revizioniste, în 1944, sub titlul Teoria imigrației, tradusă și în limba franceză, care a rămas fără replică, a fost înmormântată cu bună știință. Nici n-a fost înregistrată nicăieri de istoriografia maghiară. N-am prea făcut caz nici noi de ea. O reeditez acum în funcție de noua recidivă și la un nou nivel. Nu cu iluzia că acum ar fi mai convingătoare, ci pentru propria-mi conștiință de istoric, implicat în temă
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
din perioada interbelică -în primul rând de către Gh. I. Brătianu - asupra istoriei Vicinei au făcut ca aceasta faimoasa așezare danubiana, împreună cu problemele sale, să intre rapid în circuitul științific internațional, ocupând, ulterior, un loc dintre cele mai însemnate în preocupările istoriografiei românești și europene. Concluziile lui Brătianu, bazate pe documente emise la Peră sau Caffa, subliniază, într-o primă instanță, intensitatea neașteptată a relațiilor comerciale în care este implicată Vicina. Astfel, în vara anului 1281, un singur notar genovez din Peră
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
al Mediteranei, până la Gibraltar (vizat și el detaliat În planurile macedoneanului), și restul Indiei, respectiv, Gangele cu obiectivul maxim, atingerea „oceanului exterior” - formulare misterioasă, prezentă În textele autorilor antici, a cărei semnificație reală nu a fost Încă descifrată mulțumitor de istoriografia modernă. De patru ani este căsătorit cu Roxana, fiica nobilului ahemenid Oxyarthes, redutabilul adversar care condusese rezistența de la Sogdiana. Roxana este Însărcinată, ceea ce Îl umple de bucurie atât pe tatăl care urmează a fi, cât și pe regele care speră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
profesat la Universitatea de Medicină și Farmacie din București, fiind un specialist de vârf, de reputație națională și europeană, în domeniul Chirurgiei. Lucrarea Profesorului Pompiliu Comșa, structurată judicios în mai multe capitole, vine să acopere un gol demult resimțit în Istoriografia locală și națională, care se adresează nu numai specialiștilor în Istoria, Cultura, Economia locală rurală și națională, ci publicului larg. Rețin atenția cititorului capitole cum sunt: I. Istoria acestor locuri (Plimbare de-a lungul istoriei comunei); II. Situl eneolitic de la
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
iobagilor secui: «Am luat sub ocrotirea noastră pe locuitorii din Târgu-Mureș - se arată într-un document emis de domnitor, la Alba-Iulia, 3 noiembrie 1599 - fiindcă le cunoaștem credința arătată față de noi.» Odată cu începutul secolului al XIX-lea se perpetuează în istoriografia târgumureșeană informația legată de prezența unei capele ortodoxe ridicate de Mihai Viteazul în incinta fostei Mănăstiri Franciscane din Cetatea orașului. În 1809, preotul reformat Nemes Gábor, într-un memoriu dedicat Bisericii Reformate din Cetate, amintește de acest mic paraclis pictat
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
Articolele Autorului Dr. Mite Măneanu BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA În acest an se împlinesc 685 de ani de la victoria istorică de la Posada obținută de oastea lui Basarab I asupra armatei regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, eveniment considerat de istoriografia românească ca reper esențial în apariția și evoluția neîntreruptă a statalității românești. Cum evenimentele politico-militare care au precedat acest eveniment istoric ( inclusiv cele din anul 1330)au implicat în mod hotărâtor Severinul cu Cetatea și Banatul său, este firesc să
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
decisiv în coagularea și impulsionarea demersurilor dedicate începuturilor statalității românești. Minimalizarea rolului hotărâtor al SEVERINULUI( Șara Severinului, Banatul și Cetatea Severinului)în procesul de întemeiere și definire a Statului Medieval Țara Românească este după părerea noastră o scădere majoră a istoriografiei românești. Este cunoscută această ” apreciere”cvasimajoritară a istoricilor români din sec. XIX-XX deranjați de adevărul că Banatul de Severin și Cetatea Segerinului împreună cu celelalte: Orșova, Mehadia și probabil Grădețul, iar mai târziu în vremea fraților Corvin și altor vestiți comandanți
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
adversarul istoric maghiar” a fost și este ignorată, încă de istoricii români(vezi notele 38-41 de la finalul lucrării) care nici nu observă (sau o fac parțial) că de peste un secol regiunea Porților de Fier și Severinul au căpătat relevanță în istoriografia maghiară și nu numai, mai ales pentru perioada evului mediu(inclusiv în cadrul procesului de edificare și evoluție statală în această parte a Europei 1,dată fiind poziția geografică la interferența marilor drumuri comerciale și strategico-militare, la răscrucea unor interese politice
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
mediile cercetătorilor și a istoricilor cât și în rândurile preoților și a credincioșilor, mai cu seamă cei din Ardeal, care sunt interesați de felul în care s-a desfășurat unirea unei părți a românilor cu Biserica Romei. Cunoaștem faptul că istoriografia românească remarcă, într-un mod foarte limpede demersurile istoricilor români dintre cei mai reprezentativi, în elucidarea acestui fenomen cum ar fi Mitropolitul Andrei Șaguna, profesorii și istoricii Nicolae Densușianu, Ioan Micu Moldoveanu, Silviu Dragomir, Ioan Lupaș, Ștefan Lupșa și Pr.
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
mediile cercetătorilor și a istoricilor cât și în rândurile preoților și a credincioșilor, mai cu seamă cei din Ardeal, care sunt interesați de felul în care s-a desfășurat unirea unei părți a românilor cu Biserica Romei. Cunoaștem faptul că istoriografia românească remarcă, într-un mod foarte limpede demersurile istoricilor români dintre cei mai reprezentativi, în elucidarea acestui fenomen cum ar fi Mitropolitul Andrei Șaguna, profesorii și istoricii Nicolae Densușianu, Ioan Micu Moldoveanu, Silviu Dragomir, Ioan Lupaș, Ștefan Lupșa și Pr.
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
specializați pe istoria modernă nu s-au grăbit să le traducă și publice în țara noastră. Deranjează? Cercetarea acestor documente ar dezvălui negocierile secrete duse de Ionel IC Brătianu cu reprezentanții Rusiei țariste, între 1914 - 1916, care se pare că istoriografia contemporană axată pe o singură cale de interpretare, cea strict occidentală, le consideră delicate. Mi-a căzut în mână în format electronic, prin bunăvoința unui prieten basarabean, această culegere de documente în limba rusă și am fost surprins de comorile
ÎNȚELEGERI SECRETE RUSO-ROMÂNE DE ELIBERARE A CONSTANTINOPOLULI, ÎNTRE ANII 1914-1916, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367464_a_368793]
-
osârdie de aici. * Ecoul celui mai tragic război modern, ultima conflagrație mondială, încă nu și-a atenuat vibrațiile. La 22 iunie se împlinesc trei sferturi de veac de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, moment controversat în istoriografia românească. Perioada de după Revoluția declanșată în decembrie 1989 a creat premisele unei și mai accentuate dispute privind oportunitatea alierii României cu Germania lui Hitler, controversă exacerbată în mediul politic de pe malurile Dâmboviței și Bâcului. Mareșalul Antonescu e privit de basarabeni
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
își ia libertatea de a lărgi definiția istoriei printr-o persepectivă mai totalizantă, aceea de condiție ontologică a omului. Principalul său țel ori scop este decriptarea acelui sens care se află dincolo de istorie. El distinge trei sensuri fundamentale: sensul de istoriografie, adică un act pur descriptiv; sensul unei structuri sau comunități în care evenimentele întâmplate sunt circumscrise în limitele unui spațiu și timp cum ar fi istoria Ierusalimului; și cel de-al treilea sens poate fi considerat accepțiunea existențială a termenului
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
își ia libertatea de a lărgi definiția istoriei printr-o persepectivă mai totalizantă, aceea de condiție ontologică a omului. Principalul său țel ori scop este decriptarea acelui sens care se află dincolo de istorie. El distinge trei sensuri fundamentale: sensul de istoriografie, adică un act pur descriptiv; sensul unei structuri sau comunități în care evenimentele întâmplate sunt circumscrise în limitele unui spațiu și timp cum ar fi istoria Ierusalimului; și cel de-al treilea sens poate fi considerat accepțiunea existențială a termenului
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Revoluția din 1821, „care a restabilit statul românesc”, prin propulsarea idealului național, dar și prin baza sa socială - moșnenii -, rămâne un punct de înnodare a tradițiilor multiseculare ale românilor cu civilizația modernă realizată „pe albia ideii naționale”. În perioada când istoriografia românească contemporană căuta determinisme adecvate pentru evenimentele din 1821, istoricul Andrei Oțetea a subliniat că mișcarea, al cărui conducător a fost Tudor Vladimirescu, a fost, cu adevărat, o revoluția națională. Între argumentele invocate de Andrei Oțetea erau și cele care
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
jumătatea prahoveana a Sfanțului Constantin Brâncoveanu 10:15-10:30 Adriana GRIGORESCU: Constantin Vodă Brâncoveanu și Buzăul 10:30-10:45 Elenă ARMENESCU: Constantin Brâncoveanu -domn al culturii europene și sfânt orthodox 10:45-11:00 Prof. Mihai Popescu: Dacia și dacii în istoriografia universală 11:00-11:15 Nabila BECHARA-CUZA: Sfanțul Constantin Brâncoveanu - primul ctitor al cristalizării națiunii arabe 11:15-11:30 Gheorghe GAVRILA-COPIL: Luceafărul necenzurat 11:30-11:45 Constantin GUIU: Un principat valah în anii 1189-1190 11:45-12:00 Eugeniu LĂZĂRESCU: De la ritualul
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
Dar există și un al doilea motor al cărții, memorialistic și evocator: „Efectul Echinox” este [...] o reverie eseistică și memorialistică. În al doilea rând, este reconstituirea genezei unui fenomen literar, o geneză aproape voalată în oglinzile deformante ale criticii și istoriografiei prezentului”. O carte blând-caustică, deci, o pledoarie pentru spiritul Echinoxului: „iar dacă perspectiva mea asupra fenomenului echinoxist va lăsa cuiva impresia idilizării ori a mitizării, mă voi simți de-a dreptul flatat”. Încă din primul număr al revistei apărut din
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Întotdeauna este necesar a se ține cont de prezentarea sintetică, pe etape, a influenței creștinismului în societatea românească, de la nașterea sa până în vremurile moderne și contemporane. În timpurile moderne pot fi folosite izvoarele pe care ni le pune la dispoziție istoriografia actuală. Sursele sunt dintre cele mai diverse: arhive mai vechi sau mai noi, colecții de documente, istorie orală, culegeri legislative, lucrări anterioare vechi sau mai recente ce aprofundează unele domenii de interes pentru lucrarea de față. Arhivele se dovedesc întotdeauna
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
Cercetând activitatea Patriarhului Dositei II al Ierusalimului (1669-1707) aflase de intenția nerealizată a acestuia de a publica operele Sfântului Grigorie Palama († 1359) rămase inedite, și atenția tânărului istoric al Bisericii fusese atrasă de pasionanta polemică isihastă, extrem de negativ prezentată în istoriografia occidentală a epocii. De la Paris Doctorul Dumitru Stăniloae în vârstă de doar 26 de ani se întorcea la Sibiu cu fotografiile întregului corpus al scrierilor Sfântului Grigorie Palama cuprinse în codicele colecției Coislin nr. 98, 99 și 100. Un an
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]