2,990 matches
-
și în timp ce amestec în vreo oală. Cum fac naveta, sunt mult în mașină sau prin trenuri (2-3 ore pe zi), am mereu laptopul în geantă și profit de timpul ăsta. Colegii de la bancă mă ajută mult. Am colegi vorbitori de italiană și, când e nevoie de programări în clinici din Italia sau de cazare pentru pacienți, sună ei. Alții mă ajută ajută când ambalez și expediez plicuri/colete și toți mă suportă vorbind lângă ei despre boli, spitale, durere. M-au
Un text în care nu vor cânta privighetori și se va da cu telefonul de pământ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20190_a_21515]
-
bază de lapte și am intrat la “diversificare” (asta se întâmplă pe la 6 luni, nu?) și până-n ziua de azi, am mâncat tot felul de chestii. Am experimentat bucătării, de la japoneză la franțuzească, de la mexicană la chinezească, de la libaneză la italiană, de la grecească la indiană, de la coreeană la thailandeză. Nu sunt multe, dar nici puține, iar de unele (cum ar fi cea italiană și cea grecească) chiar m-am îndrăgostit. Rămân însă mai legată de mâncărurile copilăriei mele decât mulți oameni
Mâncare românească să fie, dar s-o putem mânca și noi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20822_a_22147]
-
tot felul de chestii. Am experimentat bucătării, de la japoneză la franțuzească, de la mexicană la chinezească, de la libaneză la italiană, de la grecească la indiană, de la coreeană la thailandeză. Nu sunt multe, dar nici puține, iar de unele (cum ar fi cea italiană și cea grecească) chiar m-am îndrăgostit. Rămân însă mai legată de mâncărurile copilăriei mele decât mulți oameni din generația mea. Îmi plac ardeii umpluți, îmi plac ciorbele de legume sau de văcuță, chifteluțele, gogoșile și scovergile pe care le
Mâncare românească să fie, dar s-o putem mânca și noi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20822_a_22147]
-
Și... nu-mi spui nimic despre soția ta? — Facem naveta: București-Roma sau Roma-București! E greu, dar în curând ne vom stabili unde rămânem. — Cred că voi pleca eu la Roma. Mi-am găsit ceva de lucru. Am terminat de învățat italiana! Sunt mândru de mine! râse românul cu dor de Italia. Nu-i spuse nimic Deliei despre bănuiala ce o aveau despre femeia care s-a introdus în locuința ei. Referință Bibliografică: Să nu uiți trandafirii continuare / Viorica Gusbeth : Confluențe Literare
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384233_a_385562]
-
prindă și câte o erupție a vulcanului Etna, așa că au ce povesti. Ce limbă trebuie să știe un turist pentru a se putea descurca în Malta? Malteza este o limbă arabă la origine. În Malta, majoritatea localnicilor știu engleza sau italiana. Iar în cazul când un turist nu știe nici una dintre acestea, nu e problemă, pentru că asigurăm asistența turistică cu ghizi specializați, care însoțesc turistul începând de la București, de la aeroport, timp de 24 de ore din 24 pe toată durata sejurului
Interviu cu Mark Neville Farrugia, directorul Malta Travel [Corola-blog/BlogPost/99774_a_101066]
-
Opinii Ca în fiecare an în această perioadă suntem „vizitați” (“invadați” ar spune alții) de persoanele care sunt plecate la muncă în străinătate. Am discutat despre acea “doamnă” care nu mai știe limba română și vorbește doar în italiana în supermarket deși vede că domnișoara de la casă se uită ciudat la ea. M-am întrebat cum poți uita atât de repede limba în care ai vorbit 20, 30 de ani însă răspunsul nu l-am găsit nici măcar după două
Vin rudele! [Corola-blog/BlogPost/99987_a_101279]
-
noi credem în tine, în capacitățile tale! Ești inteligentă, ești bună și ești puternică, că tu ne-ai încurajat mereu pe noi! Te vei descurca în străinătate chiar dacă nu ai mai fost plecată niciodată. Tu ai deja cunoștințe suficiente de italiană ca să te descurci acolo și înveți ușor. Nu te mai lăsa convinsă de ce spune tata! El te manipulează, învață să te prețuiești.Tu valorezi mult și fără tine noi eram pierduți, demult. Pleacă! Era exact ceea ce în sinea mea simțeam
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
mi-a vorbit despre persoanele care profită de noii veniți, pentru a-i excroca profitând că nu cunosc limba țării, nu au unde locui, sunt vulnerabili și plătesc pentru a fi ajutați. Eu mă felicitam, că înaintea plecării, învățasem ceva italiană și speram să-mi fie de folos. Acest lucru,mai târziu s-a dovedit adevărat. Mi-am notat cu scrupulozitate fiecare detaliu ce l-am considerat demn de a-mi fi util. Începusem să cred că pot controla situația și
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
Pescara am coborât cu valiza. Era într-o duminică, pe la ora 17. M-am îndreptat către ieșirea din autogară am traversat strada conform instrucțiunilor ce le primisem, am intrat în hotel și la recepție am cerut o cameră într-o italiană cam trasă de păr, din cauza accentului meu, însă am reușit să mă fac înțeleasă. Am plătit pentru 2 zile hotelul pentru a avea o mică reducere de preț și după mai bine de 50 de ore de drum am reușit
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
Asociația Românilor din Italia vă invită să participați la a III-a ediție a “Târgului România - Italia”, eveniment organizat în zilele de 30 noiembrie și 1 decembrie 2013, cu scopul de a promova câteva sectoare ale economiei românești pe piată italiană : industria alimentară prin toate gamele de produse românești, tradiționale, bio, etc., industria turismului (munte, mare, agroturism medical etc.), servicii (transport aerian, bănci, medical, etc.). Tot în cadrul Târgului sunt organizate alte 4 acțiuni: 1. 30 noiembrie și 1 decembrie: Bursă oportunităților
La Roma, în această toamnă “Târgul Romania – Italia” [Corola-blog/BlogPost/94116_a_95408]
-
limbii române, profesorul universitar doctor Ovidiu Ghidirmic face un paralelism între limbi străine consacrate prin existența de odinioară și scrierile unor autori celebri, care le-au definit pur și simplu, aducându-le, ca să spunem așa, la o apartenență. Astfel spunem ,,italiana este limba lui Dante, engleza - limba lui Shakespeare, germana - limba lui Goethe, ... iar româna, limba lui Eminescu. Marii scriitori sunt organe ale limbii. Prin Eminescu, limba română a glăsuit, ca niciodată, mai frumos’’ (p. 6). Vorbind despre ,,beția de cuvinte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
între Ioan Cuza și fostul primul ministru Cavour (1861) pentru susținerea de cursuri în limba română... La Padova sunt cursuri de limba română din 1933...Catedra a fost înființată de Ramiro Ortiz, un profesor care a înființat prima catedră de italiană la Universitatea București, 1909 până în 1933, cînd s-a întors la Padova, având o catedră de romanică la București și a ținut și cursuri de limba română... Apoi s-au înființa vreo 10 catedre în toată Italia: Roma, Genova ...Nu
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
învețe ceva din istoria și cultura română, fiindcă ei nu au cunoscut-o decât în familie și au mai mult o cultură și limbă populară, nu educată...o română vorbită în casă, foarte primitivă...Unii dintre acești tineri vorbesc perfect italiana pentru că au făcut școala în limba italiană, dar nu știu bine l. română și de aceea se înscriu la cursurile de limba și literatura română... P.C. - Este limba română mai apropiată de limba latină, decât limba italiană? R.S. - Este o
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
latină...Cum s-a păstrat această limbă este chiar și puțin mister...Cu toate că nu sunt multe cuvinte din latina populară, structura limbii române este mai aproape de structura limbii latine clasice! și astfel ea a păstrat mai multe elemente decât celelalte: italiana, franceza, spaniola...Cazurile de declinare care sunt în latina clasică și română nu sunt în franceză, spaniolă și italiană...De ce sunt mai multe, pentru că, spun unii, România a rămas mai izolată față de celelalte, și astfel s-au păstrat mai multe
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
care te pregătesc foarte bine pentru facultate, și cele tehnice, care îți eliberează la final o diplomă cu care te poți angaja deja ca muncitor calificat. Pentru că interacționase mai mult cu comunitatea de români, Sorin nu știa o boabă de italiană, pornind din start cu handicap la unele materii, ca limba italiană sau istorie. „Mi s-a părut ușoară limba, dar nu purtasem niciun dialog și asta s-a văzut în prima zi de liceu. Înțelegeam tot, dar nu puteam să
COPIII IMIGRANȚILOR revin în şcolile româneşti: „Italienii îmi ziceau: EȘTI ROMÂN, probabil eşti şi DEȘTEPT” [Corola-blog/BlogPost/93764_a_95056]
-
pentru clasa respectivă”, spune amuzat. O bilă albă pentru sistemul italian este interactivitatea. „Nu se practică toceala, ca în România, fiecare având șansa să-și dezvolte propriul mod de a interpreta lucrurile. Asta s-a văzut cel mai bine la italiană, unde învățam despre Baudelaire, Rimbaud etc. Fiecare avea o opinie diferită, dar reușeam să ajungem la un numitor comun”. Cu toate acestea, românii erau mai avansați, lucru recunoscut de italieni. „Le suntem superiori, asta e sigur, dar țara lor e
COPIII IMIGRANȚILOR revin în şcolile româneşti: „Italienii îmi ziceau: EȘTI ROMÂN, probabil eşti şi DEȘTEPT” [Corola-blog/BlogPost/93764_a_95056]
-
el și plângea și se văicărea. ,,Ce-ai, omule, -îl întrebă el restit, crezând că e vreun nebun scăpat de la spitalul nouă- ce ai ?” ,,Monsenioreee !- striga ăla cu ochii bulbucați- una valiza degli ambasada italiana, lire ,monseniore, leafa la ambasada italiana...” La început nu pricepu ce vrea străinul , dar când auzi de valiză, se schimbă la față ; deodată i se spulberaseră toate visurile lui... Ia, uite, domne, ce prost fusese, nu putea s-o pitească și el undeva?... Se ferise de
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
tăcu. Necunoscutul, văzând valiza, a sărit ca un nebun pe ea, îl îmbrățișă pe sergent, îngenunchease în fața lui și plângea în hohote de bucurie. ,,La pușcărie, la mine dacă nu găsit- repeta el- la pușcărie, monseniore...eu secretarul la ambasada italiana...” ,,...Tu-vă mumele voastre de secretari, înjură sergentul, de data aceasta scos din pepeni, ...Tu-vă mumele voastre de căscați, de ce n-aveți, mă, grijă de bani ? Aruncați banii pe străzi și-apoi umblați după ei cu gura căscată ! Lăsați
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
mai departe în limba populară și familiară, de unde se întorc acum în spațiul public, mai ales prin intermediul presei și al contextelor ironice. Capacitatea de a forma diminutive e comună majorității limbilor romanice; româna seamănă, din acest punct de vedere, cu italiana și spaniola; inventarul de sufixe și condițiile de uz ale diminutivelor românești au fost cu siguranță influențate și de limbile slave din jur, ca și de greacă. Se pot compara limbile și culturile în funcție de zonele semantice în care diminutivarea se
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
teorie literară, filosofie - "cu voluptăți de estet și realizări de virtuoz". Toate volumele traduse de el sînt însoțite de un amplu aparat critic. Dar, ține să precizeze Marta Petreu, "ca să ridice acest monument al culturii românești în Italia și-n italiană, Marco Cugno nu a fost ajutat din România. Pentru a-l traduce pe Constantin Noica, de exemplu, Cugno a venit în București pe cheltuiala lui, a făcut fotocopii pe cheltuiala lui, a făcut traducerea cu energia lui... Pentru publicarea volumului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
N-ar fi stricat, totuși, ca la unele prenume cu forme grafice identice în mai multe limbi - de exemplu, Angela - să se dea, pe lîngă pronunția românească (care să fie indicată ca atare), variantele de pronunție și accentuare străine (germană, italiană etc.). Dicționarul Florenței Sădeanu avea marele avantaj de a indica la fiecare cuvînt pronunția, între paranteze. Noul dicționar face economie de spațiu sau energie, ceea ce poate însă duce la confuzii: cititorul nu are de unde să afle, de exemplu, dacă i
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
obiect de preț"; "izolare" etc.). Regăsim așadar fenomenul, foarte puternic azi, de grefare, pe mai vechi împrumuturi din franceză, a unor sensuri calchiate după corespondentele lor din engleză. În Wikipedia, formula niche market are ca echivalente, în germană - Marktnische, în italiană - nicchia di mercato, în spaniolă nicho de mercado, în franceză niche de marché; găsim același calc și în română: "pătrundeau din ce în ce mai agresiv în nișa de piață care era de obicei deținută de CEC" (Nota de fundamentare 135/2006, pe site
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
atît de bine fixat în limbă. Dar și dicționarele trebuie să indice (unele o fac) faptul că franceza (ca și multe alte limbi) a preluat cuvîntul din spaniolă. Lucrurile stau puțin altfel cu numele proprii. Pronunțarea spaniolă, curentă și în italiană sau engleză, e cu accentul pe a, deci pe silaba penultimă: Picásso. În română, e însă răspîndită pronunția franceză, cu accentul final, pe o: Picassó. În textul melodiei Dragostea din tei, celebră în toată lumea acum cîțiva ani, existau versurile: "Aló
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
era vechea formulă, în care relația sintactico-semantică era transparentă: îmi cer iertare înseamnă "cer pentru mine iertare", "cer iertarea mea". De altfel, în extinderea construcției în care iertarea este înlocuită cu scuzele rolul esențial nu l-a jucat franceza, ci italiana, în care sunt curente construcțiile cu verbul echivalent lui "a cere": chiedere scusa; formula chiedo scusa este tipică pentru întreruperea politicoasă a unui vorbitor, prin propria luare de cuvânt (un fel de "îmi permiteți?"). Substantivul scuză este un împrumut modern
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
verbul echivalent lui "a cere": chiedere scusa; formula chiedo scusa este tipică pentru întreruperea politicoasă a unui vorbitor, prin propria luare de cuvânt (un fel de "îmi permiteți?"). Substantivul scuză este un împrumut modern (din secolul al XIX-lea) din italiană, așa că nu e de mirare că a adus cu sine o serie de construcții specifice; adaptate în română într-un mod care, cum se vede, nu este încă întru totul acceptat. Cea mai lipsită de ambiguități ar fi exprimarea eliptică
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]