390 matches
-
patima jocului de cărți", iar Iorga îl evocă astfel pe fostul lui profesor ieșean: "Mare, masiv, păr negru, cu originile lui meridionale, ochios și bărbos, a fugit în America nu doar cu banii Teatrului Național ci și cu o fermecătoare italiancă". Evident, dupa ce a părăsit țara pentru a scăpa de pedeapsă, a fost îndepărtat din Academie. Se spunea că era în stare să-și joace și nevasta la poker... nu numai banii teatrului". Despre educația primită în familie, aflăm din
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
i-am văruit camera în care stătea... Toate aceste personaje trăiau de azi pe mâine. Cred că nu mai cunoscuseră de mult un om normal și nu mai erau obișnuiți să aibă cineva grijă de ei. În scurt timp, Paola (italianca) ieșea dimineața în fața blocului, mă striga și anunța în gura mare: — Azi ne face chiftele! Ime diat se adu nau câțiva, apoi unul cumpăra carne, altul aducea pâine, fiecare ce putea. Eu găteam și mă gândeam la copiii mei. Un
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
te simți puternică. Apoi te gândești - dar de ce, Doamne, iartă-mă, trebuie să o traversez și ce trebuie să fac? Și te simți slab. La capătul drumului era... capătul lumii. Munți cât vezi cu ochii, câteva căsuțe... Mă aștepta o italiancă, se ocupa de traficul de persoane. Știi, se câștigă din așa ceva! De exemplu, cineva are nevoie de o femeie în casă, se adresează acestui mic „șef de personal” care știe și toaca-n cer. Ea zice OK, te ajut, dar
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ani și se oferă să împărțim umbrela. Cred că era studentă. Vorbim de vreme și îi spun că, uite, azi am făcut o faptă bună și Dumnezeu mi-a scos-o în cale cu umbrela ei. Nu credeam că o italiancă poate să-i țină umbrela unei românce! A zâmbit și, înainte să se urce în autobuzul ei, mi-a strigat: — Sunt albaneză! Scrisoarea 27 Cu mult timp în urmă Italia era împărțită în state și stătulețe autonome. Fiecare avea un
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
a ita liencelor: LENEA. În România, o femeie singură, separată de soț, își crește copiii, muncește în fabrică, face curățenie în casa ei, gătește, își ajută părinții, merge la ședințe cu părinții... E ceva ce nu poate face o româncă? Italiencele muncesc în procent foarte mic, iar cele care o fac, doar în instituții, în locuri bune. Cumpără hrană semi pre parată sau pizza, soțul trebuie să le conducă cu mașina peste tot și plătesc femei care vin să le calce
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Pe la acea vârstă însă încep să aibă dubii asupra alesei. Nu mai sunt tinerețea și iubirea cele care-și spun cuvântul, ci judecata. Femeile caută bărbați care să le acompanieze, iar bărbații caută femei care să îi placă mamei. Pentru italience, familia nu este un cuib, iar sarcina lor nu este de a înfrumuseța acest cuib, ci de a-l orna. Noi suntem emigrante. Desconsiderate, dar viața dură ne-a format și câteodată îți vine să râzi de importanța nemeritată pe
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
urma să o facă în toamnă, din vânzarea lor. O grindină le-a făcut o pagubă de vreo 30 de milioane. Pentru asta a venit, a strâns banii și s-a întors. Bieții noștri țărani! Dar știi ce-i ciudat? Italianca la care a muncit era invi dioasă că pleacă. Nu se bucură când reușești să rezolvi o problemă în țară. Nu, starea ta de necaz îi ajută, pentru că așa au pe cine cumpăra. Nu ai voie să te rupi de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cu adevărat nevoie de mine! Scrisoarea 132 Doi români au violat o fată de 14 ani. Au oprit o mașină cu gândul s-o jefuiască. L-au bătut și l-au legat pe prietenul fetei, iar pe ea, o copilă italiancă, au violat-o. Patru români au violat o altă fată, de 20 de ani. Ea declară că vrea doar să fie lăsată în pace, că viața ei nu mai e viață, că îi este rușine să meargă pe stradă, parcă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ducea la spital, la biserică, făceau cumpărături împreună, îi ajuta la curățenie, gătea împreună cu Ana și mâncau împreună la masa din grădină. Când lucrurile s-au înrăutățit, au jurat să nu se despartă niciodată. Are peste 50 de ani, este italiancă și a muncit toată viața așa cum am făcut și eu. Știe ce înseamnă să nu ai un euro în buzunar și o biată curea de piele ar face-o fericită. Am promis că într-o zi ne vom plimba, măcar
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
de asociații românești din Italia, nu se știe nimic despre ambasadorul român din Roma, dar de padre au auzit mii și mii de femei. De mai bine de douăzeci de ani casa lui e la dispoziția oricui este la anaghie. Italience, poloneze, rusoaice, ecua doriene, românce... asta este și ordinea în care a fost căutat. Italienii apelează din tradiție la ajutorul bisericii și la sfatul preotului. Este faimoasă asociația Caritas, unde găsești un pat, un blid de mâncare și ai posibilitatea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Imperiul Austro-Ungar, apoi a devenit românesc, polonez iar acum e în Ucraina. Uneori cei ce ne vizitau familia la vremea aceea, în anii '30, erau refugiați din Germania ori Austria. Vecina și cea mai bună prietenă a mamei era o italiancă, și de multe ori eram în bucătăria ei când stăteau de vorbă și râdeau. Așa că eram obișnuită să fiu cu oameni de peste tot. New York a fost dintotdeauna un oraș de emigranți. LV. Cum a fost mai târziu viața ta culturală
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să intru, dau de o echipă de sîrbi care pleacă să se angajeze ca matrozi pe bordul navelor engleze. Șeful lor, un bărbat înalt, bărbos, cu voce joasă, mă poftește să intru. Printre ei se mai află două femei: o italiancă bătrînă, care se duce la Londra să-și viziteze fiul și însoțitoarea ei, care admiră credincioasa mea traistă din păr de capră revenită la starea ei normală, uscată. Tovarășii noștri de drum ne întind o sticlă de vin acrișor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
au fost marcați atît de efectele perfide ale comercializării, cît și de mediatizarea exagerată care au micșorat numărul operelor de valoare. Mari nume ca Marguerite Yourcenar (de origine belgiană), prima femeie primită în Academia Franceză, Albcrt Cohcn (Elveția), Elsa Morante (italiancă), Jose Bergamin (spaniol), Mihail Alexandrovici Șolohov (sovietic) aparțin generațiilor precedente. De la "noul roman" încoace, nu mai există nici școli, nici adevărate tendințe dominante. Desigur, în unele țări ale bătrînului continent, atît în Vest cît și în Est, apar totuși personalități
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
articole de știință, sfaturi medicale ori gospodărești, ce se publica, purta amprenta autorului. Nici un colaborator, nici o corespondență, cu nume atras, ci totul... Ieremia Nechita. Dacă vroia, cititorul afla de la proprietarul Almanahului și „Cum iubesc diferite femei: Românca - Din toată inima, Italianca - Cu foc, Engleza - Igienic, Spaniola - cu pasiune, Germana - cu senzualitate, Rusoaica - cu patimă, Americanca - cu socoteală, Evreica cu interes, Franceza din curiozitate, Polona - după întâmplare, Țiganca - în continuu, Unguroaica - iute, Sârboaica - din când în când și vecinic cântând, Elinela (din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sejururi literare în ’98-’99, consemnează, pe lângă prezența a doi colegi de-ai noștri din Trenul Literaturii - albanezul Fatos Kongoli și franțuzoaica Annie Saumont -, un cubanez galicizat, un belgian, o englezoaică, o rusoaică, doi polonezi, o daneză, un finlandez, o italiancă și un ungur. Așadar, totul e posibil. Dorința celor de aici e ca Analele de la Mont-Noir să devină cronica unei Republici a Literelor, resuscitând, după 500 de ani, căminul umanist al lui Erasmus, matricea unui nou Ev Mediu al culturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
despre chemarea lui Stoica la conducerea unora din aceste servicii dela președinție. Ar fi chemat ca să se scurme un scandal (e la Istambul-Ancara); ar avea legături cu o frumoasă dactilografă, care i-a dăruit și un copil. Soția lui, o italiancă vârstnică și urâtă, de familie nobilă, e interesată la această schimbare. S-au mai spus și alte cancanuri și s-au făcut jocuri oribile de cuvinte: Quot capita, tot nonsensus. Gaudeamus igiturc (Turcul n-a înțeles nimic, deși Horia F.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păstrează în arhitectura zidurilor un aer local medieval. Sunt pelerini ce mă depășesc, alții pe care îi depășesc eu. Este și un spaniol voios, ce cântă, rotește bastonul pe deget și pășește voios. într-un sat o întâlnesc pe simpatica italiancă ce mă ajutase cu o seară înainte să vorbesc cu preotul de la albergue. Mă întreabă cum am dormit și-i răspund satisfăcut că foarte bine. Și ea este la a doua zi a pelerinajului și speră ca pe 20 august
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
trăiască. Aștept somnul binemeritat în patul supraetajat. Sub mine este un italian (pare scandinav după fizionomieî ce discută cu o doamnă irlandeză întâlnită pe traseu. Alături sunt niște spanioli, iar în dormitorul de vis-a-vis și-au făcut apariția trei - tinere italience ale căror voci cred că se aud și la hanul municipal de peste drum. Mă gândeam astăzi, mărșăluind ore în șir prin arșiță, pe un pământ semiarid, că viața are și momentele ei de pustietate, de singurătate, de lipsă de perspective
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ore am trăit o mică lecție-experiență a deșertului, a luptei cu lipsa de perspectivă. Nu am avut gânduri triste, dar ariditatea aceasta spaniolă reprezintă un bun background pentru inimă și pentru - suflet. Din reflecțiile mele existențiale mă trezesc cele trei italience gălăgioase care au venit să-și gătească cina în bucătaria hanului. Boadilla del Camino, 31 iulie Aseară am adormit greu, târziu. Mi-au revenit niște dureri puternice în tălpile picioarelor și mă gândeam la rănile insuportabile din picioarele lui Isus
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
drumul spre Santiago. Cu aceste gânduri pioase, într-un târziu adorm, acompaniat de sforăitul unui spaniol și de mișcările prin somn ale italianului de sub mine. Dimineață m-am trezit pe la ora 7 când toți erau deja plecați, în afară de cele trei italience venite aici cu bicicleta. Părăsesc sătucul Hontanas, întrebându-mă ce fac locuitorii de aici deoarece în afară de cultivatul grâului, de altfel mecanizat în totalitate, nu văd nici o altă posibilitate de muncă. Soarele strălucește frumos în această dimineață liniștită de duminică. Unde
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
a studiat iar acum lucrează. Este amabil, disponibil să te ajute cu orice, vorbind o engleză sumară în care se exprimă cu multă greutate. Apreciez bunăvoința lui, dar nu știu cu ce mar putea ajuta. Este însoțit de o tânără italiancă cu vorba calmă și plăcută. Pe drum i-am depășit de câteva ori, o dată când se apropiaseră să privească un staul de oi. Din curiozitate m-am oprit și eu plăcându-mi pentru că erau toate albe. - Etapa de astăzi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sper că într-o zi mă vei înțelege și mă vei ierta pentru a-ți aminti de mine cu drag"! Un bogat material prezintă soțile: Hadley Richardson, Pauline Pheiffer, Marta Gelhorn și Mary Welsh, urmate de "amante": canadiana Jane Mason, italianca Adriana Ivancich, cubaneza Leopoldina Rodriguez... Despre Jane, "bună" prietenă cu soția lui Papa, Mary, se povestește că fiind cazată la Ambos Mundos și aflată în cameră cu "dumnealui", la sosirea intempestivă a "titularei" Hemingway ar fi trebuit să sară pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Interuniversitare, care se desfășoară în Spania, la Valencia. Joi dimineață, în ultimul meci din prima fază a turneului, echipa băcăuană a învins cu 3:0 (6, 13, 20) echipa Universității din Tirana. Joi după-amiază, Știința a trecut în semifinale de italiencele de la Universita Cattolica Del Sacro Cuore tot cu 3:0 (5, 10, 5) urmând ca vineri, de la ora 13.00, să dispute finala competiției cu formația Universității din Tirana. Așadar, titlul mondial universitar va rămâne la Bacău. 8 OCTOMBRIE Din
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
aproape 2 000 metri peste nivelul mărei atâtza lume la masă într-un otel tot atât de bine condiționat ca toate otelurile din marele capitalii ale Europei. Eu însă eram tăcut și gânditor cu ochii în farfurie, și nu vedeam nici oacheșele italience, nici diafanele englezoaice, nici binenutritele rusoaice, nici grațioasele pariziene, care vorbeau în jurul meu în limba lor și își comunicau impresiunile. Eram încă sub înrâurirea spectacolului ce mă uimise, a simfoniei de lumini ce colorase perspectiva Alpilor, lumini care îmi jucau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
se intra în eternitate, nu-ți dovedeai geniul, nu deveneai Cineva. Abia după comiterea acestor asasinate, megalomanul se hotărî să incendieze Roma. De bună seamă, aceste istorii îi erau recunoscute Annei Paola Bonsignori, căci la 59 de ani, câți avea, italianca era învățătoare la Livorno. O învățătoare știe istorie - dar ea trăia în secolul nostru rezonabil, în care minunile sunt în număr mai mare de 7, pompierii își perfecționează zilnic munca, orașele au milioane de stingătoare, mii de polițiști, câteva balamucuri
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]