467 matches
-
se atingă fericite numai pe/ marile boabe iregulare și genuine, tăiate abrupt,/ rilkeean și celanean și irevocabil,/ întîmplări ale vieților noastre, ce și-au amestecat fluidele/ și-apoi au încremenit marile ore de taină și arșiță verii" (ibidem). Eufonia numelor italienești și elene e o muzică în sine, precum un ghid cîntător, precum un atlas simfonic: "Interzis îmi e și umbrosul Varese,/ calmul Capolago și chiar sacrul Urcuș/ unde Fecioara își are biserică săpata în piatră,/ nici vorbă s-ating mănăstirea
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
a produce profit”) e considerat ca împrumutat din engleză, unde ar fi apărut pe la începutul secolului al XVII-lea (în Concise Oxford Dictionary, 1999, verbul to invest este definit tot prin „speranța de a obține un profit”), după modelul termenului italienesc investire, care avea deja în secolul al XIV-lea un uz financiar (Manlio Cortelazzo, Paolo Zolli, Dizionario etimologico della lingua italiana, DELI, Zanichelli, 1999). Trebuie să recunoaștem că un sens lărgit al verbului există și în franceză, și în engleză
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
beneficia de alte numeroase activități culinare speciale. „Sunt deosebit de încântat de noua participare a METRO Cash & Carry România la Festivalul Italian. Sunt sigur că evenimentul «Il Gusto d'Italia» va aduce și în acest an un omagiu excelenței produselor agroalimentare italienești și va reuși să aducă în fața consumatorilor români înalta calitate a acestora", a declarat Excelența Sa, domnul Diego Brasioli, Ambasadorul Italiei la București. "Prin programul <>, îi întâmpinăm pe întreprinzătorii independenți, clienții noștri, cu promoții specifice care să le ofere avantaje competitive
Surprize la METRO: Civilizație, cultură și gastronomie italiană, la "Il Gusto d'Italia" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30639_a_31964]
-
pudoare". Multe dintre ele s-au impus, totuși, și scurtimea le recomandă azi ca preferabile unor derivate mai greoaie. Și rigurozitate e destul de vechi (din secolul al XIX-lea); dicționarele îl explică de la adjectivul riguros cu sufixul -itate, după modelul italienescului rigorositŕ. l Politicale e un cuvînt întîlnit în secolul al XIX-lea la mai mulți autori; Ladisau Gáldi îl cuprinde în studiul său asupra grecismelor din română, alături de istericale sau nevricale. În afară de faptul că provin din formele grecești ale unor
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
și de firesc folosit și nu are conotații nici familiare, nici peiorative, de ce e nevoie să fie evitat? l Româna nu are un "salut de despărțire scurtă", devenit formulă stabilă care să corespundă expresiei franceze "ŕ toute ŕ l'heure", italienești "a tra poco" ș.a.m.d. În situațiile în care sînt folosite acestea, e mai probabil să întîlnim în română nu formule de salut, ci cel mult informații asupra mișcărilor locutorului: un coleg care iese din birou, un membru al
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
alte limbi, definițiile sînt fundamental descriptive și informative, uneori înregistrînd și folosiri figurate ușor ironice - fără a ajunge însă la condamnarea fără replică din DEX. Cum e de așteptat, în țările cu tradiție catolică sensurile cuvintelor respective sunt predominant pozitive; italienescul casistica e definit într-un dicționar recent (De Mauro 2000) ca "parte a teologiei creștine care aplică principiile moralei la cazuri de conștiință specifice, spec. pentru a le clasifica și a extrage din ele norme de comportament"; o nuanță ironică
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
nemțești li se spunea totdeauna în epocă, însă Mateiu Caragiale nu folosește niciodată cuvîntul - și un nume oriental. Celui de dincolo de portret, îmbrăcat în "urîtul port boieresc de acum o sută de ani", i se atribuie un nume cu sonoritate italienească. Dacă Pașadia își trage numele de la o cetate orientală, cel al străbunicului - ne spune Barbu Cioculescu (Barbu Cioculescu, Studiu introductiv la Mateiu Ion Caragiale, Opere, Editura Național, București, 2001) - ascunde o poveste occidentală petrecută în anul 1814. Bartolomeo Pergami, Bergami
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Regula generală în pronunțarea franceză actuală este deci diftongul, față de care pot apărea excepții și mai ales posibilitatea de pronunțare scindată (în diereză), despre care autorii dicționarului afirmă că e folosită din plin - în poezie! Indicații similare dau și dicționarele italienești, la forme și mai apropiate de cele din română (versifica-zio-ne, revolu-zio-ne, revi-sio-nismo, mi-nia-tura, bi-liar-do, bar-bie-re etc., în De Mauro 2000). Așadar, regula românească e mult mai "latinizantă" decît cele ale altor limbi romanice; desigur, fenomenul poate fi explicat prin faptul
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
a nu leza, prin conotațiile depreciative fixate în limbaj, susceptibilitățile unor grupuri minoritare. Limbile romanice au preluat-o și au calchiat-o, în egală măsură: în publicistica franceză circulă atît sintagma ca atare, cît și traducerea ei - "politiquement correct"; dicționarele italienești actuale (Zingarelli 1999; DISC - Sabatini-Coletti 1997; De Mauro 2000) înregistrează separat sintagma engleză, indicîndu-i ca dată de intrare în limbă anul 1991, și traducerea ei: "politicamente corretto". în franceză și în italiană s-a impus și o formulă nominalizată de
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
al Dvstră Mario Luzi Am avut destul noroc în frecventarea unor mari poeți contemporani italieni! O "răsplată" pentru pasiunea cu care le-am studiat creația și m-am străduit să-i fac iubiți în România? Eram doar unul dintre numeroșii italienești activi ai epocii - măcar vreo douăzeci de primă importanță! Șansa mea s-a manifestat încă de la prima călătorie în marea Peninsulă, în 1965, la douăzeci și șase de ani, marcată de mici conversații cu Giuseppe Ungaretti, la Roma, apoi cu
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
prin etimologie multiplă din termenul latin preluat pe cale cultă, din germană (Person) și franceză (personne); în Dicționarul Academiei (DLR), apare ca sursă și italiana (persona). Tot în DEX, personaj este prezentat ca un produs al fr. personnage, it. personaggio (sursa italienească fiind necesară mai ales pentru a explica varianta învechită personagiu), iar personalitate e raportat la fr. personnalité și germ. Personalität. Natura surselor imediate - germană și franceză, latină și italiană - reflectă o anume istorie culturală, indicînd influențele moderne asupra limbajului literar
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
cărților de acest tip în limba română. Mai mult, cititorul se poate convinge destul de repede că lucrarea are la bază o bibliografie solidă, iar modul de abordare al oricărei idei este unul ,responsabil", prudent. Analiza comparativă a textelor românești și italienești este pregătită cu multă răbdare și atenție - aparent cu un ,exces de zel" chiar, dar care în cele din urmă se dovedește necesar. Se conturează în această ,pregătire" spiritul epocii și în special spiritul futurist al epocii pentru o determinare
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
Al Duomo. Deschiderea va fi precedată de o degustare de produse specifice bucătăriei regiunii Calabria - este vorba despre 15 sortimente de pizza, evenimentul fiind denumit sugestiv „l’altra pizza” (cealaltă pizza), aceasta pentru a face cunoscut publicului timișorean adevărata pizza italienească. Degustarea va fi doar începutul a ceea ce se vrea în viitor o tradiție a restaurantului, de vreme ce evenimentul va fi repetat o dată la două săptămâni, cu preparate specifice diferitelor zone ale Italiei. Un lucru demn de remarcat și nou pentru Timișoara
Agenda2006-03-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284643_a_285972]
-
săptămâni, cu preparate specifice diferitelor zone ale Italiei. Un lucru demn de remarcat și nou pentru Timișoara este „brunch“-ul (termen englezesc pentru mesele dintre mic-dejun și cină), care va consta într-un bufet suedez format în exclusivitate din preparate italienești și servit zilnic, în afară de sâmbătă și duminică, între orele 11. 30 și 17. Celebra „pizza margheritta” va putea fi servită doar începând cu ora 18. 30, căci, așa cum ne-a declarat dl Antonio Passarelli, bucătarul șef și patronul restaurantului, pizza
Agenda2006-03-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284643_a_285972]
-
217311, e-mail: valis@ mail. dnttm. ro; www. kremser-impex. net. Vând rafturi, pulturi, vitrine frigorifice la preț convenabil. Tel. 296096, 0721608912. Vând produse naturiste, slăbiți cât doriți (5-10 kg/lună), fără să simțiți foame. Tel. 0256/482980, 0745302853, 0722634506. Vând șemineu italienesc și ladă lenjerie pat. Tel. 497891. Vând trusă de glicemie accu-chek senzor cu teste de rezervă. Tel. 395767. Lichidez gospodărie (mobilă etc.). Tel. 432381, orele 20-22. Vând Dacia 1310 TLX, 1987, reparație capitală, cu îmbunătățiri, 1 150 euro, negociabil. Telefoane
Agenda2003-41-03-mica publicitate () [Corola-journal/Journalistic/281582_a_282911]
-
293 568, de lunea până vinerea între orele 7,30-18,30, sâmbăta - 7,30-17. VALI CORDUNEANU „Mondo Pizza“ l Comenzi pentru acasă Marți, 18 martie, în spatele clubului „Tequila“ din Complexul Studențesc a fost inaugurată pizzeria „Mondo Pizza“. Folosind exclusiv ingrediente italienești, unitatea, coordonată de un specialist italian, oferă pentru început 13 specialități de pizza clasică - de la Marinara și Margherita, la Boscaiola și Mondo Pizza - la prețuri cuprinse între 5 000 și 18 000 de lei porția mică, respectiv, între 20 000
Agenda2003-12-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280824_a_282153]
-
Vând trusă glicemie accu chek senzor. Tel. 395767. Vând televizoare color, telecomandă, stereo, teletext, CATV, ieftin. Ofer garanție. Telefon 291247. Vând șemineu italienesc. Tel. 497891. Cumpăr cărți în română, germană, maghiară din perioada 1600-2003. Tel. 242318. Direct din Germania vă puteți cumpăra personal mașina dorită. Asigurăm transport, cazare, masă, căutarea mașinii. Tel. 0723636729, 0744651200. Vând televizoare color Philips, Sony, Nokia, moderne, 100 Hz
Agenda2003-47-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/281747_a_283076]
-
numărul oamenilor armatei turcești, tătare, al oștenilor lui Mihai, până și al morților din mormintele de lângă Aiud citând analiști turci, italieni, maghiari, germani; verifică numele lui Mustafa-Pașa, cum apare la Walther (Ahmed-Pașa), la Istvanfi (Hafis-Pașa) în timp ce cronicile românești, turcești și italienești îl numesc Mustafa. Pune față în față comentariile diferite asupra aceluiași subiect: Esprinchardt, Montreux, Frachetta și D'Ambry, fiecare cu pagina la care poate fi consultat. Transcrie documentele în original, în franceză, greacă, latină, italiană. Reproduce, în note, portretul făcut
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
cu totul”). Pentru istoria cuvântului, e interesantă și cuprinderea sa în dicționarul academic al lui Laurian și Massim (1876): pe lângă sensurile concrete cunoscute („a suscita, ridica pulbere” - „vântul spulberă neaua”), autorii includ un înțeles imitat probabil după cel al verbului italienesc spolverare: „a scutura, curăța de pulbere: a spulbera vestmintele”. E prezentat și sensul figurat („a șterge, stinge”), ilustrat de citate istorice - „a spulbera cetățile de pe fața pământului” -, dar și tipice conversației ierarhice: „te spulber din acest post, dacă nu te
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
umfla în pene de mândrie pentru Sputnikul lui lansat pe orbită..." S-a apropiat atât de mult de rezervatul, aparent rigidul, octogenar Adenauer, încât acesta nu numai că l-a inițiat în secretele sportului preferat, boccie, un fel de biliard italienesc în care bilele sunt lovite cu altă bilă, dar i-a făcut tot felul de confidențe, povestindu-i, bunăoară, cum era să fie ucis de artileria americană atunci când trupele aliate au pătruns în Rhoendorf sau împărtășindu-i opiniile sale despre
E greu să fii ziarist! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6070_a_7395]
-
și a fostei lui amante. Se detaliază adulterul personajelor, paradoxul fiind că astfel de scăpări le întăresc afecțiunea. Cum s-a ajuns de la asta la violul postconjugal cu care începe lungmetrajul, nu se explică. Episoadele sunt conectate prin interludii muzicale italienești, oarecum siropoase. Mda, și sfârșitul e nițel kitschos, cu ei doi înotând înspre apus, ți-aduce aminte de cutia prezervativelor comuniste. Poate că e și o tușă ironică a regizorului, pentru că de-a lungul filmului se sugerează că distrugerea relației
Cocoșul lovește din nou by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11145_a_12470]
-
1990), sensul care ne interesează este definit ca "profond, intime, inconscient (opposé a refléchi)"; corespondentul englezesc visceral are, în Concise Oxford Dictionary (1999), sensul secund "relating to deep inward feelings rather than to the intellect"; în fine, într-un dicționar italienesc (Zingarelli 1995), pentru adjectivul viscerale glosarea este "adînc înrădăcinat, dar nemotivat rațional". Dicționarele citate sugerează posibilități de aplicare pozitivă sau negativă a termenului, în funcție de rolul pe care o cultură îl atribuie laturii raționale, intelectuale a comportamentului; se înclină, în mod
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
40). Multe dintre alegerile greșite din prima versiune produceau omonimii sau ambiguități comice: Dacă veți fi făcut teza cu gust..." (2000, p. 200; în 2006, corect, " Dacă ați făcut teza cu plăcere", p. 262). Comică era și confuzia dintre cuvîntul italienesc lasso (din lat. lapsum), cu sensul "perioadă", și anglicismul lasso, care producea în română sintagma "acel lasou de timp" (2000, p. 27) - retradusă acum, corect, ca: "acel interval de timp" (p. 27). Traducerea stîngace risca adesea să anuleze ironia: sfatul
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
derutat de comparație, dar mai ales de implicațiile ei (teză = nesimțire?) sau de presupozițiile culturale pe care i le atribuie (porcul = econom?). În realitate, în stilul său paradoxal, familiar-glumeț, Eco provoca - dar cu măsură, evocînd pur și simplu o zicală italienească. Formula "la tesi e come il maiale, non se ne butta via niente" ("teza e ca porcul, din care nu se aruncă nimic") parafrazează un proverb a cărei înțelepciune țărănească nu e deloc străină obiceiurilor tradiționale românești: din porc, omul
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
vi se sugerezează vinul potrivit (îmbuteliat sau la carafă) sau puteți opta pentru bere la halbă și alte băuturi alcoolice sau răcoritoare. Clienții pot comanda, de asemenea, aperitivele consacrate antipasto și desert: platouri cu șuncă afumată, crudă, fiartă, pancetta, salamuri italienești, mortadella, mozzarella, iar la desert: înghețată, salată de fructe, tiramisu, clătite sau cafea. Unitatea are o capacitate de 50 de locuri, dispune de sisteme de purificare și odorizare a aerului și vă stă la dispoziție zilnic între orele 12-24. În
Agenda2005-07-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283378_a_284707]