2,324 matches
-
cursul dimineții îl slăbiseră, după amiază durerea reapăru, însă nu chiar atât de tare. Spuse apoi la toți cum doctorul său personal îi administrase niște prafuri care nu reușiseră să-l restabilească. Apoi se justifică de faptul că dacă la iudei era cea mai mare sărbătoare din an, de ce n-ar organiza și el în fortăreața Antonia o mică petrecere mai ales că la Ierusalim procuratorul venea destul de rar. Petrecerea începu când toți cei invitați pășiră pe splendidul mozaic din sala
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
se întrebă Livius Fabius. -Dacă este așa cum spune Valerius Audanius, gândurile nu pot fi decât ale noastre și numai ale noastre. Iar dacă zeii ne guvernează gândurile lăsându-ne impresia că gândim doar noi, cum se face spre exemplu că iudeii nici nu vor să audă de zei, de statuile și închinările la aceștia, preferând moartea mai degrabă decât renunțarea la credința în Dumnezeul lor unic. Ponțiu Pilat se simți dator să întervină. -Mai sunt și alții care au un singur
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
dacii dau închinare unei singure zeități. Evreii nu sunt deci singurii care au o singură divinitate... -Hm! Să revenim totuși. Zeii, n-ar fi îngăduit nici o dată această formă de închinare unică, dar după cum spuneți și vă cred, pe lângă credințele iudeilor și a acestor daci, se infirmă de fapt acest lucru! îl completă Iocentus. Pilat ridică din umeri la afirmația lui Iocentus și se întoarse către centurionul Livius Fabius dorind să-i răspundă acestuia. -Îți înțeleg convingerile Livius, spuse Pilat, fiindcă
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
se infirmă de fapt acest lucru! îl completă Iocentus. Pilat ridică din umeri la afirmația lui Iocentus și se întoarse către centurionul Livius Fabius dorind să-i răspundă acestuia. -Îți înțeleg convingerile Livius, spuse Pilat, fiindcă te știu amic al iudeilor, însă ideile acestea n-ar fi pe placul tribunalului sacerdotal dacă s-ar afla. Norocul face însă să fim departe de Roma și de strictețile ei. Eu unul ca reprezentant al împăratului voi fi tolerant, deci nu te condamn și
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
călătorie chinuitoare pe mare, cu o triremă imperială. Ajunși la Ioppe am rămas acolo cam două săptămâni până s-a format o caravană cu care am ajuns în Ierusalim. Cât am stat în Ioppe toți vorbeau de acest profet al iudeilor. N-am dat atenție numelui său fiindcă ,,sfinți” de genul ăsta găsești cam peste tot și auzi cam pe ori unde te duci. Și la Roma îți e lehamite de tot felul de șarlatani care-ți oferă servicii și îți
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
adept al acestui Iisus, spuse Pilat. Personal cred despre acesta că era nevinovat iar uneltirile Sinedriului și ale mai marilor arhierei Anna și Caiafa ne-au determinat să-l răstignim ca să evităm o răscoală care ne-ar fi fost fatală. Iudeii ne-ar fi masacrat fără milă, fiți siguri. De aceea vă dau cuvântul meu că n-am avut ce face! Nimeni nu spuse nimic. Simțindu-se privit din toate unghiurile, Pilat se simți dator să continue. -Acest om care a
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
Iisus Hristos, o sfântă nădejde le aprinde inima când află că Fiul lui Dumnezeu trece prin acele locuri. Aleargă cu înfrigurare spre Domnul și strigă de la distanță cu toată puterea sufletului lor: “Iisuse, Învățătorule, miluiește-ne!” Nouă dintre ei erau iudei, iar unul era samarinean. Suferința îi unise în nădejde și rugăciune, într-o rugăciune caldă, plină de umilință și credință. La strigătul curemurător al leproșilor, Domnul Iisus Hristos se oprește, ascultă și-i privește cu dumnezeiască îndurare și cine știe
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
unor oameni care înviază din morți, aleargă spre preoți ca să capete aprobarea că s-au vindecat de lepră, că pot intra fericiți în sânul familiilor lor. Dar celui care i-a vindecat, îi arată vreum semn de recunoștință? Cei nouă iudei se răspândesc pe la casele lor, uitând să mulțumească măcar cu un cuvânt dumnezeiescului Tămăduitor. Singur samarineanul, omul străin și pe jumătate păgân, se oprește în culmea bucuriei, se reculege și, cu inima pătrunsă de cea mai sfântă recunoștință, se întoarce
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Au nu zece s-au curățit? Dar cei nouă unde sunt? Nu s-a găsit să dea slavă lui Dumnezeu decât numai acesta, care este de alt neam?"(Luca 17, 17-18). Lăsând la o parte faptul că cei nerecunoscători erau iudei, iar singurul recunoscător era samarinean, să remarcăm că recu �noștința, este desemnată în cuvintele "a da slavă Iui Dumnezeu"pentru binele pe care ni-l face, a mulțumi Lui. Pentru aceea, termenul frec �vent în traducerile ortodoxe ale Scripturii, când
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
circumscrie puterea voinței lor numai la sine... Dar cel ce-și simte să �răcia sa naturală în ceea ce privește virtuțile nu va înceta să alerge cu grabă spre Cel ce-i poate împlini lipsa lui... și "n-a mai venit peste și (iudei) mânia Domnului în zilele lui Ezechia", adică n-a mai venit cealaltă mânie, cea a retragerii darurilor, fiindcă prima părăsire l-a în �vățat să fie recunoscător". Dumnezeu însuși ne cere recunoștință, nu pentru El, ci pentru noi, ca să ne
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
o particulară semnificație teologică, ce constituie punctul culminant al evenimentului mântuitor adus de Iisus Hristos și începutul misiunii bisericești, eclesiale: menționarea sa într-o poziție emfatică în acest context nu este lipsită de importanță. În primul plan apar ca protagoniști "iudeii"care locuiesc în oraș. Denumirea acestei populații "iudei"indică pe cei care aparțin poporului Israel, incluși fiind și prozeliții, potrivit separării lor etnice și religioase de celelalte neamuri. Potrivit viziunii lucane așadar, martorii evenimentului Pogorârii Duhului Sfânt sunt numai iudeii
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
al evenimentului mântuitor adus de Iisus Hristos și începutul misiunii bisericești, eclesiale: menționarea sa într-o poziție emfatică în acest context nu este lipsită de importanță. În primul plan apar ca protagoniști "iudeii"care locuiesc în oraș. Denumirea acestei populații "iudei"indică pe cei care aparțin poporului Israel, incluși fiind și prozeliții, potrivit separării lor etnice și religioase de celelalte neamuri. Potrivit viziunii lucane așadar, martorii evenimentului Pogorârii Duhului Sfânt sunt numai iudeii nu și păgânii. Ei sunt calificați ca fiind
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
iudeii"care locuiesc în oraș. Denumirea acestei populații "iudei"indică pe cei care aparțin poporului Israel, incluși fiind și prozeliții, potrivit separării lor etnice și religioase de celelalte neamuri. Potrivit viziunii lucane așadar, martorii evenimentului Pogorârii Duhului Sfânt sunt numai iudeii nu și păgânii. Ei sunt calificați ca fiind "religioși"la fel ca Simeon (Luc. 2, 25), Anania (F.Ap. 22, 12) și cei care l-au îngropat pe Ștefan (F.Ap. 8, 2), pentru că erau observatori ai legii. Este surprinzătoare afirmația apartenenței
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
aluzie la toate neamurile ce se află sub cer, Sfântul Apostol Luca introduce o notă clară de universalism, care va fi exemplificată prin lista popoarelor din vv. 9-11 a. Cu o extraordinară abilitate, autorul conturează deja un cadru semnificativ: acești iudei religioși prezenți la Cincizecime, care provin din fiecare neam de sub cer, constituie în intenția naratorului puntea de legătură dintre Ierusalim și lumea întreagă, ei sunt, în anticipare, destinatarii acelei evanghelii ce trebuie să se extindă până la marginile pământului (cf F.Ap.
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
la opera (îm)plinita de Dumnezeu prin Iisus Hristos, care culminează cu învierea, după cum ne este dat de înțeles din cuvântarea Sfântului Apostol Petru, care urmează evenimentului Cincizecimii. Din punct de vedere teologic textul prezintă o densitate particulară. Sublinierea prezenței iudeilor "din toate neamurile care sunt sub cer"(v. 5) și ilustrativa "listă a popoarelor"vor să arate că Biserica, deja de la nașterea ei este deschisă universalității. Instrucțiunile pe care Iisus Hristos le-a dat, cu privire la extinderea evangheliei (cf. Lue. 24
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
să preferați să suferiți și să faceți toate, ca să nu vă apropiați cu păcate; căci este rușine nu a te schimba în mai bine, ci a rămâne la certarea permanentă și scandalul inoportun; fiindcă acest lucru i-a pierdut pe iudei, care, căutând întotdeauna obiceiul cel vechi, au fost târâți spre necredință". Și iarăși zice: Știi că mulți aleargă la această sfințită masă din pricina obiceiului sărbătorii. Deși s-ar cădea, cum v-am spus de multe ori, să nu păziți doar
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
le-au scris de multe ori, tot nu și-au lăsat obiceiul lor până ce nu s-a ținut Sfântul Sinod I Ecumenic din anul 325 care, pe lângă altele, a legiuit și despre Paști să nu le mai prăsnuiască cineva împreună cu iudeii, ci după echinocțiul de primavară, în zi de duminică, pentru ca să nu mai coincidă cu paștele iudaic. Cu toate acestea, unii au insistat în răul lor obicei, și acestora li se adresează dumnezeiescul Ioan Hrisostom în omilia aceasta, mustrându-i că
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Hristos. El este menționat și pe tăblițele de lut de la Tel-El-Amarna, sub numele de Urusalimu. [37] El este așezat în munții Iuda, între munții Beth-El la nord și Hebron la sud. Poziția geografică a Ierusalimului este asemănătoare cu structura munților Iudeii: o suprafață solidă, calcaroasă, înaltă de 800 m peste nivelul Mediteranei, înconjurată în trei părți de văi adânci. La est avem văile Cedron și Iosafat, la sud și vest valea Hinon iar în nord-vest stă în legătură cu munții Iuda. [38] El
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
mozaice și-a întărit și consolidat caracterul de religie universală. În vremea procuratorilor romani (26 - 73 d. Hr.) Ierusalimul a suferit și traversat mai multe multe revolte, generate și provocate atât din interior cât și din exterior, culminând cu războiul iudeilor împotriva romanilor, din anul 70, care îl va distruge până în temelii. În anul 66 d. Hr. Gessius Florus, procuratorul Iudeii, a venit la Ierusalim, în fruntea unei puternice forțe militare, a intrat în templu și și-a însușit tezaurul. Acest
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
suferit și traversat mai multe multe revolte, generate și provocate atât din interior cât și din exterior, culminând cu războiul iudeilor împotriva romanilor, din anul 70, care îl va distruge până în temelii. În anul 66 d. Hr. Gessius Florus, procuratorul Iudeii, a venit la Ierusalim, în fruntea unei puternice forțe militare, a intrat în templu și și-a însușit tezaurul. Acest fapt a răsculat întreaga populație și-a mobilizat-o în jurul partidului extremiștilor. [60] Când Florus a ordonat să se reprime
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
templul distrus, iar independența națională a fost pierdută pentru totdeauna. Cu toate acestea, dezastrul național din anul 70 d. Hr. n-a reușit să stingă ura neîmpăcată împotriva Romei și nici spiritul extremiștilor evrei. La jumătate de secol mai târziu, iudeii se vor răscula din nou, în anul 132 d. Hr. cuprinzând o mare parte din Iudeea. [66] Motivul revoltei a fost generat de împăratul Adtian (117 - 138), care în anul 130 d. Hr. inițiază reconstruirea Ierusalimului ca oraș păgân, sub
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
interzicea circumcizia. În fruntea răsculaților s-a aflat Simon Bar Kochba (fiul stelei). Din păcate se cunosc foarte puține amănunte despre desfășurarea revoltei. Pierderile au fost grele de ambele părți iar represiunile au fost mai mari decât în anul 70. Iudeii supraviețuitori au fost vânduți ca sclavi iar Adrian interzice cultul iudaic și chiar accesul evreilor în orașul Ierusalim. O statuie a Cezarului Roman se înalță chiar în interiorul templului închinat lui Jupiter, ridicat pe locul fostului templu sfânt. [68] Iată că
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Prof. Dr. Stelian Tofană, Introducere în Studiul Noului Testament, Volumul I, Ediția a II - a, Editura Teofania, Sibiu, 2001, p. 33 - 66 [63] A se vedea mai pe larg mărturia conflictului iudeo - roman, descris de Iosif Flaviu în Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor, Editura hasefer, București, 1999, p. 221 [64] Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a III - a, p. 103 și Pr. Prof. Dr. Stelian Tofană, Op. cit., p. 239; precum și Moise Maur, Op. cit., p. 105 [65] Vasile tarnavschi, Op. cit., p.
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
de apariție al cărților Noului Testament, în revista „Mitropolia Ardealului”, Sibiu, nr. 4 - 6, 1976, p. 256 [66] O mare parte dintre răsculați s-au adăpostit chiar în grotele din Wadi Murabba”at și în alte locuri ascunse din deșertul Iudeii. În anul 1950 au fost găsite într-adevăr două scrisori de la Bar Kochba în Wadi Murabba”at, iar în anul 1960 au fost descoperite alte 15 asemenea scrisori într-o grotă situată mai spre sud, aproape de Marea Moartă (cf. Stelian
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
nostru Iisus Hristos sau Crăciunul ... Introducere Biserica Ortodoxă sărbătorește pe 25 decembrie (7 ianuarie) Nașterea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Acest eveniment a avut loc în urmă cu mai bine de 2000 de ani într-o peșteră din Betleemul Iudeii. Deasupra acestui loc străjuiește de peste 1600 de ani, Biserica ctitorită de Sfânta Împărăteasă Elena. Nașterea Domnului, Praznic împărătesc cu dată fixă, numită în tradiție și Crăciunul, este sărbătoarea anuală a nașterii după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Sărbătoarea Nașterii
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]